Introducere Referintele academice sau policy papers abunda in tratarea rolului administratiei publice subnationale in dezvoltarea societatii, de la cele care merg catre sublinirea rolului acestora in dezvoltare prin descentralizare, pana la acele care critica lipsa de reactie acestora fata de birocratizare si centralizare. Ca persoana care a avut o experienta in administratia publica locala de sase ani, in calitate de prefect al judetului Bihor, lucrand cu trei adminsitratii centrale - guvernul Ponta, guvernul Ciolos si Guvernul Grindeanu - am avut posibilitatea sa ma confrunt in mod concret cu problematica relatiei dintre administratia centrala si cea locala. Pot sa afirm ca desi pe ansamblu am simtit ca fenomenul recentralizarii de care vorbesc mai multi autori1 este o realitate, insa chiar si in asemnea conditii, administratia publica locala are multiple parghii pentru a exploata in beneficiul comunitii toate oportunitatile, in cazul de fata finantarile prin programele transfrontaliere. Mai mult, asa cum voi arata in capitolul al treilea, administratia publica este creditata cu un nivel de incredere foarte mare din partea institutiilor reprezentative de la nivel local pentru a juca un rol major in cooperarea transfrontaliera. Din cele relatate deja se poate constata usor care este obiectivul central (general) al tezei. Ideea de la care am pornit si pe care am fasonat-o pe parcursul cercetarii este urmatoarea: In conditiile proceselor descentralizarii incomplete/recentralizarii din Europa Centrala si Est, administratia publica locala poate si este creditata de catre cei pe care-i guverneaza sa fie un actor important in dezvoltarea locala, folosind toate parghiile programelor europene, inclusiv cel de cooperare transfrontaliera si in acelasi timp sa fie un factor de asimilare a valorilor si practicilor europene de tip botom-up. Din esenta obiectivului central (general) decurg si cele doua obiective secundare ale lucrarii, din perspectiva carora vom analiza: a) administratia publica locala din tara noastra are potential sa se adapteze la evolutiia actuala a relatiilor dintre autoritatea centrala si cele subnationale, care tind catre recentralizare si asigure o guvernare care, sa fie nu numai de tipul ,,curea de transmisie", ci o guvernare activa si aplicata la particularitatile locale. b) guvernatii (cetatenii) astepata de la administratia publica locala sa fie vizionara, flexibila si orientata catre nevoile locale si in acest sens ea este creditata cu autoritate in a folosi toate resursele posibile pentru dezvoltare. In cercetarea noastra vom porni de la faptul ca definirea obiectivelor si eforturile actorilor de la nivel judetean si local in acord cu legislatia nationala actuala, dar in mod particular cu nevoile comunitatilor pe care le gestioneaza, va contribui la amplificarea implicarii actor actori in atragerea de fonduri europene, inclusiv prin programele de cooperare transfrontaliera, asa cum este in cazul judetului Bihor, Programul Romania-Ungaria. Aceasta stare de fapt ne-a oferit si cadrul definirii primei ipoteze de lucru. Astfel, pornind de faptul ca majoritatea autorilor care se opresc asupra fenomenului regionalizarii considera ca numai prin descentralizare se poate ajunge la regionalizare, ca expresia a europenizarii, si, evident, la autonomie locala, eu vin si avansez ipoteza ca si prin procesul de centralizare se poate ajunge la un anumit nivel de regionalizare si autonomie locala, cu condiitia ca actorii implicati din administratia publice sa nu astepte solutii de dezvoltare de la nivel central, ci sa cautate sa eploateze oportunitatile de finantare pe care UE le ofera, cum este cazul programelor de cooperare transfrontaliera. Cercetarea noastra se poate inscrie in parte in aceste demersuri de europenizare tip to-down (de sus in jos), insa dorim sa vedem care este tendinta viitoare in relatia administratie publica locala si coopeare transfrontaliera in conditiile unei realitati regionale de recentralizare in Europa Centrala si de Est, in care avem demersuri de re-nationalizare de tip to-down. Este posibil, ca sa asitam, prin cooperarea transfrontaliera la stimularea europenizarii de tip bottom-up (de jos in sus) in randul adminsitratiei publice prin cooperarea transfrontaliera sau avem de a face doar cu o speculare a oportunitatilor? Cea de a doua ipoteza porneste de la ideea ca, in ciuda obisnuintei ca dimensiunea cooperarii transfrontaliere implica mai degraba actori privati decat actori publici si cu atat mai putin administratia publica, care este profund legata ierarhic de autoritatea central, administratia publica judeteana si locala din entitatile administrativ teritoriale de la frontierele Romnaiei se poate implica in dezvoltarea cooperarii transfrontaliere, in atragerea de fonduri europene prin programele de cooperare transfrontaliera. Aceste aspecte, vor fi urmarite pe parcursul capitolului al doilea si in ultimul capitol, dedicat studiului de caz. Cea de a treia ipoteza este legata de rolul euroregiunilor ca facilitatori pentru dezvoltarea cooperarii transfrontaliere, care incep sa fie pus in discutie din ce in ce mai mult de catre cercetari mai recente3. Faptul ca din ce in ce mai mult administratiile publice, fie ca au o atitudine pasiva in activitatea euroregiunilor, fie chiar renunta si se retrag ofical, deonat, pe de o parte, o perceptie de ineficienta in raport cu asteptarile si, pe alta parte, arata ca administratiile publice au devenit mult mai pragmatice si nu mai sunt de accord cu inca un plus de regrelementari; ele cauta sa aplice direct proiectele cu partenerii transfrontalieri, cu care imparasesc acelasi spatiu comun si au aceleasi nevoi. Voi verifica aceasta ipoteza mai ales in capitolul al doilea, unde voi vorbi despre Euroregiunea Bihor-Hajdu Bihar si in capitolul al treilea unde dorim sa vedem care este perceptia functionarilor din administratie vis - a - vis de euroregiuni in general.
Ambruss, Attila L., Calitatea factorilor de mediu din Euroregiunea Bihor-Hajdu Bihor si influenta lor asupra starii de sanatate a populatiei, Editura Univesitatii din Oradea, 2008 Bakk, Miklos; Benedek, Josef (eds), Politicile regionale in Romania, Iasi, Polirom, 2010. Barbulescu, Iordan Gh, Procesul decizional in Uniunea Europeana, Iasi, Polirom, 2008 Barbulescu, Iordan Gh, Noua Europa. Identitate si Model European, Iasi, Polirom, 2015 Berzoianu, Dumitru si Oprican, Marian, Administratia Publica in Romania, Bucuresti, Ed. CH Beck, 2008 Bucur, Catalin Adrian, Serviciile publice si dezvoltarea locala. Studiu de caz: serviciile de ordine si siguranta publica in Euroregiunea Bihor-Hajdu Bihar, Teza de doctorat in economie sustinuta la Universitatea din Oradea in 2012. Craciun, Claudiu, Paul E. Collins, Managementul Politicilor Publice. Transformari si perspective, Iasi, Polirom, 2008 Iancu, Diana C. , Uniunea Europeana si administratia publica, Iasi, Ed. Polirom, 2010 Lipanescu, Irina Letitia, Europenizarea Administratiei Publice in Romania, (Teza de doctorat in St.Politice sustinuta la SNSPA Bucuresti, 2016) Profiroiu, Alina, Bazele administratiei publice, Bucuresti, Ed. Economica
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
