1.Introducere 1 2.Feminismul si geografia genurilor - ramura a geografiei sociale 2 2. 1.Feminismul si conceptul de gen 2 2. 2.Diferitele roluri ale sexelor 6 2.2.1.Familia 9 2.2.2.Scoala 10 2.2.3.Mass - media 11 2. 3.Geografia genurilor 11 3.Metode de cercetare in geografia genurilor 19 4.Reinterpretarea statisticilor din perspectiva genului - pozitia femeilor din Romania din perspective statisticilor mondiale 22 4. 1.Demografie si indici demografici 23 4. 2.Sanatate si sanatatea reproducerii 28 4. 3.Forta de munca si activitatile economice 33 4. 4.Indicatori de casatorie 40 5.Satul banatean - expresie a traditiilor si mentalitatilor romanesti 43 5. 1.Carpinis 46 5. 2.Galsa 49 5. 3.Iratos 51 5. 4.Ortisoara 52 5. 5.Sanpetru Mare 54 5. 6.Vinga 57 6.Pozitia femeii in satul banatean 60 6. 1.Relevanta chestionarelor la nivelul comportamentului femeilor in satele analizate 60 6. 2.Interpretarea chestionarelor la satele analizate 62 7.Analiza feminista a discursului 79 8.Concluzii 100 Anexe 102 - Anexa 1 102 - Anexa 2 106 - Anexa 3 126 Biblografie 156
Lucrarea de fata se doreste a fi o lucrare de pionerat in ceea ce priveste geografia genurilor din Romania. Avand in vedere faptul ca in studiul geografic din Romania problema genului este in prezent complet ignorata, am incercat sa atragem atentia asupra necesitatii formarii unei ,,constiinte de gen" in geografie. De-a lungul timpului, geografia sociala s-a aratat interesata si a studiat diferite minoritati etnice, confesionale, diferite grupari sociale, dar a ignorat sau poate i-a scapat o categorie, un grup social, chiar majoritar: femeile. Desi reprezinta mai mult de jumatate din populatia totala a globului, desi joaca un rol important in societate si are o contributie importanta la dezvoltarea acesteia, femeia a fost si inca este neindreptatita, ignorata si exclusa din studiul geografic. Ceea ce noi incercam sa realizam prin intermediul acestei lucrari este sa oferim o imagine a situatiei acestui grup social, la un moment dat si intr-un anumit spatiu. Locul ales este regiunea Banatului rural, iar momentul ales este reprezentat de inceputul anului 2003. Acest studiu de gen, ne-a ajutat sa vedem modul in care o serie de factori sociali, economici, dar mai ales culturali influenteaza mentalitatea si comportamentul femeilor din Romania si speram ca va oferi un bun model pentru studiile asemanatoare pe viitor. In final, am dori sa multumim d-nei Sorina Voiculescu care ne-a sustinut si ne-a calauzit in studiul genului, Asociatiei pentru Promovarea Femeii din Romania, din Timisoara, precum si tuturor celor care prin ajutorul acordat au contribuit la elaborarea acestei lucrari. 2.Feminismul si geografia genurilor - ramura a geografiei sociale 2.1.Feminismul si conceptual de gen Inainte de a porni la drum, exista mai multe probleme pe care trebuie sa le lamurim, probleme pe care le ridica acest domeniu al genului, atat de putin cunoscut in Romania, si cu siguranta mai putin cunoscut de catre geografi. In primul rand trebuie sa spunem cateva cuvinte despre infuentele feminismului asupra stiintelor - apoi trebuie sa definim termenul si conceptul de gen, sa clarificam diferentele dintre sex si gen, diferentele dintre cele doua sexe si problema rolurilor de sexe, pentru ca in final sa lamurim pe scurt legatura geografiei cu feminismul. Feminismul, acea miscare sociala care sustine egalitatea in drepturi a femeii cu barbatul in toate sferele de activitate, este primul care problematizeaza inegalitatile de gen. In ultimul timp, acesta a patruns in universitati, femeile si experientele lor devenind surse, dar in acelasi timp si resurse de studiu. Putem vorbi astfel de un feminism academic, dar mai putem vorbi si de un feminism activist, care a schimbat sistemele legislative si politice. In Romania de dupa 1989, primul domeniu care s-a aratat deschis feminismului a fost filosofia, multumita Mihaelei Miroiu, care si-a sustinut doctoratul pe o tema de filosofie feminista. Aceeasi Mihaela Miroiu a introdus ceva mai tarziu un modul de filosofie feminista la Universitatea din Bucuresti. Desi inca marginalizata, teoria feminista circula in prezent intr-un mediu academic mai larg, din ce in ce mai prietenos si mai tolerant. Sociologia, una dintre stiintele preocupate de diversitatea umana si de inegalitatea din societate, a aratat o mare receptivitate fata de problematica genului. In acest domeniu au aparut o serie de volume, carti, studii si articole feministe axate pe analiza situatiei femeilor comparativ cu cea a barbatilor in diverse domenii. In prezent se incearca integrarea conceptului de gen in spectrul instrumentelor teoretice ale mai multor stiinte, de la psihologie la sociologie si geografie. Aceasta incercare de integrare este dificila intr-o societate care nu prea pare, cel putin deocamdata, preocupata de problematica de gen, motivatia acestui fapt fiind, conform parerii Laurei Grundberg, lipsa unei "constiinte de gen". (Grundberg, 2002) "In unele culturi se spune ca, daca la masa va cadea un cutit, este semn ca vine un barbat in vizita, iar daca va cadea o lingura, va veni o femeie." (Grundberg, 2002) Voi incerca in acest capitol sa descopar ce constructii ale masculinitatii si feminitatii in diverse culturi, in diverse spatii geografice si perioade istorice se ascund in spatele unor astfel de prejudecati sau sa le spunem altfel, credinte. Singura modalitate de a afla raspunsul la aceste intrebari este de a gasi mai intai raspunsul la o alta intrebare: ce este genul? "Genul este un concept feminist la origine."(Grundberg, 2002) Conceptul de gen sta la baza feminismului, acesta fiind promotorul acestui concept. Studierea genului nu inseamna doar remedierea absentei femeilor din cercetarile unor stiinte precum sociologia, istoria, antropologia, psihologia, geografia, filosofia etc., ci si adaugarea unor realitati, a unor informatii, practici si intelesuri rezultate dintr-un alt tip de experienta, aceea a femeilor. Din punct de vedere etimologic, cuvantul "gen" este de origine latina, si deriva de la termenul "genus, -eris ", dar si de la termenul francez "genre", care inseamna "gen, mod, fel". Problema pe care o ridica acest concept este ca acest termen nu este nici universal, nici invariant. De exemplu, daca cautam intr-un dictionar al limbii romane cuvantul "gen", vom gasi urmatoarea definitie: "categorie gramaticala bazata pe distinctia dintre fiinte si obiecte, precum si dintre fiintele de sex masculin si cele de sex feminin." (DEX, 1998) In alte limbi precum japoneza, genul gramatical este central si persistent, iar in limba maghiara si finlandeza de exemplu, genul gramatical lipseste. "In unele limbi exista distinctia masculin/feminin/neutru sau ambigen. In altele intalnim distinctia gramaticala de gen intre animale/lucruri, intre fiinte umane si non-umane, intre cele rationale si non-rationale. "( Grundberg, 2002)
De Blij H. J. (1993), ,, Human Geography - Culture, Society and Space ", John Wiley & Sons Inc., USA. Cretan R. (1999), ,, Etnie, confesiune si comportament ", Editura Mirton, Timisoara, Romania. DEX editia a II - a (1998), Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, Romania. Grunberg L. (2002), ,, Evolutii in sociologia feminista ", Editura Polirom, Bucuresti, Romania. McDowell L.; Sharp P.J. (1997), ,, Space, Gender, Knowledge ", Arnold, a mrmber of the Hodder Headline Group, London, UK. Murray Austin C.; Honey R.; Eagle Thomas C. (1987), ,, Human Geography ", West Publishing Company, USA. Robertson I. (1977), ,, Sociology ", Worth Publisher Inc., New York, USA. Robinson M.G. (1998), ,, Methods and Tehniques in Human Geography ", John Wiley & Sons Ltd., England. Trebici V. (1991), ,, Populatia Terei ", Editura Stiintifica - Demografie mondiala, Bucuresti, Romania. *** (2001), ,, Statutul femeilor in Romania - raport alternativ la raportul guvernamental pentru a 23 - a sesiune CEDAW " - APFR, Timisoara, Romania. http: //unstats.un.org/unsd/demographic/ww2000/tables.htm
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
