Analiza evoluției bugetului public al României în perioada 2006 - 2016

INTRODUCERE

Prezentarea de față își propune în linii mari să realizeze o analiză a bugetului public al României în perioada cuprinsă între anii 2006 - 2016. În felul acesta am întocmit o trecere în revistă, punând accent pe aspectele esențiale, a următoarelor principii financiare: Conceptul de buget, Principiile bugetare, Conceptul de buget public și Conținutul bugetului public. Prin fiecare lege bugetară pomenită mai sus s-a încercat o cercetare cât se poate de exhaustivă, urmărind punctele de vedere diverse ale mai multor experți financiari, fără însa a ne dori să aflăm păreri asemănătoare, ci dimportrivă să identificăm și să analizăm divesre teorii.

Am ales această temă urmărind nu atât dezbaterea unor anumite accepțiuni, ci mai degrabă pentru devzoltarea unor principii prin care să putem pătrunde dimensiunile bugetului, pornind de la ceea ce înseamnă această teorie. În felul acesta am reușit să expunem detaliat principiile de bază ale bugetului, urmărind mai departe conceptul de buget public, finalizând cu conținutul bugetului public.

Pornind de la această premiză, cercetarea are ca scop secund descoperirea acelor detalii ce nu au putut fi cuprinse de-a lungul altor studii comparative sau nu, dar care ne-au ajutat până acum în conturarea și portretizarea a tot ceea ce înseamna buget. Astfel, se încearcă o întrepatrundere a lucrurilor deja știute și a celor ce asteaptă a fi descoperite.

Alegerea acestei teme, putem afirma că, a pornit încă din principiu de la un reper subiectiv ce nu avea să fie înlăturat până când teoria nu avea să se finalizeze printr-o expunere totală a ideilor ce întregesc aceste componente.

Obiectivele cercetării de față își propun să disemineze acele nuanțe ce par a fi imposibil de transformat ori de transpus fără o amănunțită cerectare. În prima parte este dezbătut termenul de buget, pornind de la definiția lui din Dicționarul Explicativ al Limbii Române și până la expunerea teoreticienilor financiari. Trecând la a doua parte am realizat o analiză a acelor cinci principii bugetare, de la anualitate până la unitatea monetară. În partea a treia se discută despre conceptul de buget public, punându-se accent în mare parte pe situații financiare exacte și verificate. În cele din urmă, ca o concluzie asupra celor relatate mai sus, domnește conceptul de buget public ce se divide în bugetul public sau bugetul economiei naționale și bugetul propriu-zis al autorității publice cunoscut și sub denumirea de buget de stat.

Pentru a realiza un rezumat a celor discutate în lucrarea de față, vom începe prin a discuta despre ceee ce reprezintă conceptul de buget. Vom afirma că această parte teoretică cuprinde referiri atât la bugetul de stat, cât și la cel public, însemnând că se vor pune în discuție probleme despre cheltuielile și veniturile realizabile ori nu de-a lungul unui an calendaristic. Acest concept este definit pornind de la diversele definiții ce îl integrează într-o paleta națională de opinii demonstrabile prin ceea ce aduc inovator în domeniul monetar. S-a încercat pătrunderea atât în domeniul de stat, acolo unde datele au fost mai ușor de colectat, cât și în domeniul public acolo unde detaliile au fost susținute de rapoarte cu valoare demonstrativă. Am încheiat acest program monetar în așa manieră încat trecerea la principiile bugetare să se realizeze în mod natural, nepărtinitor pentru a expune informațiile obținute în mod clar, coerent și concis, fără mari sinapse.

Cea de-a doua parte a analizei de față tratează, de data aceasta, în mod obiectiv principiile bugetare. Cele cinci legi monetare sunt privite ca unelte fără de care nu se poate întocmi nici un raport total. Pornind de la anualitate, vom apela la idei despre ceea ce se poate întampla de-a lungul a douăsprezece luni din punct de vedere a condițiilor financiar-economice. Această regulă a bugetului devine indispensabilă prin faptul că aduce cu sine noutatea cercetării în domeniul veniturilor și cheltuielilor monetare.

Cel de-al doilea principiu pe care îl vom analiza are legătură cu ceea ce reprezintă legea universalității. Aceasta face diferența dintre ceea ce intră și ceea ce iasă din buget, pentru ca mai apoi sa fie dezbătut rezultatul conform planului monetar din respectivul an. Această regulă face ca toate înscrisurile de ordin financiar să fie expuse pornind de la însemnătatea aspectelor cu coeficient absolut la care să indice utilitatea și întrebuințarea bugetară după îndelungi cercetări.

Cea de-a treia regulă este întâlnită sub denumirea de echilibrarea bugetară, ori perfecta balansare între cheltuielile realizate în decursul unui an curent și veniturile dobândite prin descoperirea punctului ce păstrează intactă opinia conform căreia este necesară existența unei așa-zise pondere perfectă între ceea ce se înregistrează ca adaos și ceea ce se cataloghează ca pierdere bugetară în decursul unui interval bine stabilit de timp.

Începând cu partea a patra ducem cercetarea în zona realității bugetului. Pornind de la aceasta perspectivă putem afirma că informatizarea este realizată, totul se bazează pe elaborarea și aprobarea bugetului. Urmând aceste două direcții, vom întemeia un plan economic fără a aduce vreun prejudiciu nici unui partener monetar, dar păstrând intacte acele concepții ce creează unitatea și echilibrul bugetului.

În ultima parte sunt expuse toate afirmațiile ce compun unitatea monetară, începând cu expunerea amplă a principiilor ce fac activă dezbaterea și informatizarea sistemului financiar pornind de la concepția că structurarea monetară se realizează numai prin conlucrarea tuturor elementelor de ordin financiar ce fac parte integrantă din tot ceea ce am detaliat mai sus.

În ceea ce privește conceptul de buget public putem desemna ca început de discuție îndemnul ca această realitate monetară face planul discuției începând cu aspectele ce au ca punct comun veniturile și cheltuielile realizabile și tratate în interiorul Parlamentului, prin decizia Guvernului, aprobate și consemnate de majoritatea membrilor cu drept de vot.

În cele din urmă vom încerca dezbaterea ultimului capitol și vom prezenta conceptul de buget public scoțând la suprafață identitățile care fac notă discordantă între bugetul de tip public și cel de stat. Diferențele ce se identifică la nivelul acestui capitol între elementele componente duc discuția într-o direcție ce scoate la iveală ceea ce este esențial.

Acestea fiind spuse, putem concluziona că studiul de mai jos, pe lângă partea teoretică expusă și în rezumatul de mai sus, și-a propus încă de la început să fie un pilon de susținere în ceea ce presupune discuția amănunțită a elementelor componente ale bugetului, atât în privința celui de stat, cât și în privința celui public. Resursele nu au fost unele inepuizabile, dar ceea ce s-a cercetat au fost un cumul de afirmații bine argumentate, purtând cu sine concepții bine fondate și amănunțit aplicate în decursul unui an calendaristic.

Urmărind aspectele într-un mod clar și fără implicații subiective, am decis să acordăm credit tuturor afirmațiilor conform cărora stabilitatea este creată de echilibrul dintre cheltuieli și venituri tinându-se seama de tot ceea ce conține acest aspect.