Introducere .. 5 1. Cercetarea teoretica. Analiza conceptelor utilizate in lucrare 7 1.1. Conceptul de buget ... 7 1.2. Principiile bugetare ... 8 1.2.1. Anualitatea bugetului ... 9 1.2.2. Universalitatea bugetului .. 10 1.2.3. Echilibrarea bugetului .. 11 1.2.4. Realitatea bugetului .. 11 1.2.5. Unitatea monetara . 12 1.3. Conceptul de buget public 13 1.4. Continutul bugetului public .. 14 2. Cercetarea aplicativa. Studiu de caz. Analiza evolutiei bugetului public in Romania, in perioada 2006 - 2016, pe baza indicatorilor economico-financiari ... 16 2.1. Evolutia, nivelul si structura cheltuielilor publice . 16 2.1.1. Conceptul de cheltuieli publice .. 16 2.1.2. Indicatori ai nivelului si structurii cheltuielilor publice . 18 2.2. Evolutia, nivelul si structura veniturilor publice ... 22 2.2.1. Conceptul de venituri publice . 22 2.2.2. Indicatori ai nivelului si structurii veniturilor publice 23 2.3. Analiza nivelului si structurii cheltuielilor si veniturilor publice in Romania, in perioada 2006 - 2016 ... 25 3. Cercetarea aplicativa. Studiu de caz. Analiza evolutiei bugetului public in Romania, in perioada 2006 - 2016, pe baza bugetelor componente . 29 3.1. Analiza evolutiei bugetului public al Romania, in perioada 2006 - 2016 29 3.2. Comentarii . 41 Concluzii .. 43 Bibliografie .. 45
INTRODUCERE Prezentarea de fata isi propune in linii mari sa realizeze o analiza a bugetului public al Romaniei in perioada cuprinsa intre anii 2006 - 2016. In felul acesta am intocmit o trecere in revista, punand accent pe aspectele esentiale, a urmatoarelor principii financiare: Conceptul de buget, Principiile bugetare, Conceptul de buget public si Continutul bugetului public. Prin fiecare lege bugetara pomenita mai sus s-a incercat o cercetare cat se poate de exhaustiva, urmarind punctele de vedere diverse ale mai multor experti financiari, fara insa a ne dori sa aflam pareri asemanatoare, ci dimportriva sa identificam si sa analizam divesre teorii. Am ales aceasta tema urmarind nu atat dezbaterea unor anumite acceptiuni, ci mai degraba pentru devzoltarea unor principii prin care sa putem patrunde dimensiunile bugetului, pornind de la ceea ce inseamna aceasta teorie. In felul acesta am reusit sa expunem detaliat principiile de baza ale bugetului, urmarind mai departe conceptul de buget public, finalizand cu continutul bugetului public. Pornind de la aceasta premiza, cercetarea are ca scop secund descoperirea acelor detalii ce nu au putut fi cuprinse de-a lungul altor studii comparative sau nu, dar care ne-au ajutat pana acum in conturarea si portretizarea a tot ceea ce inseamna buget. Astfel, se incearca o intrepatrundere a lucrurilor deja stiute si a celor ce asteapta a fi descoperite. Alegerea acestei teme, putem afirma ca, a pornit inca din principiu de la un reper subiectiv ce nu avea sa fie inlaturat pana cand teoria nu avea sa se finalizeze printr-o expunere totala a ideilor ce intregesc aceste componente. Obiectivele cercetarii de fata isi propun sa disemineze acele nuante ce par a fi imposibil de transformat ori de transpus fara o amanuntita cerectare. In prima parte este dezbatut termenul de buget, pornind de la definitia lui din Dictionarul Explicativ al Limbii Romane si pana la expunerea teoreticienilor financiari. Trecand la a doua parte am realizat o analiza a acelor cinci principii bugetare, de la anualitate pana la unitatea monetara. In partea a treia se discuta despre conceptul de buget public, punandu-se accent in mare parte pe situatii financiare exacte si verificate. In cele din urma, ca o concluzie asupra celor relatate mai sus, domneste conceptul de buget public ce se divide in bugetul public sau bugetul economiei nationale si bugetul propriu-zis al autoritatii publice cunoscut si sub denumirea de buget de stat. Pentru a realiza un rezumat a celor discutate in lucrarea de fata, vom incepe prin a discuta despre ceee ce reprezinta conceptul de buget. Vom afirma ca aceasta parte teoretica cuprinde referiri atat la bugetul de stat, cat si la cel public, insemnand ca se vor pune in discutie probleme despre cheltuielile si veniturile realizabile ori nu de-a lungul unui an calendaristic. Acest concept este definit pornind de la diversele definitii ce il integreaza intr-o paleta nationala de opinii demonstrabile prin ceea ce aduc inovator in domeniul monetar. S-a incercat patrunderea atat in domeniul de stat, acolo unde datele au fost mai usor de colectat, cat si in domeniul public acolo unde detaliile au fost sustinute de rapoarte cu valoare demonstrativa. Am incheiat acest program monetar in asa maniera incat trecerea la principiile bugetare sa se realizeze in mod natural, nepartinitor pentru a expune informatiile obtinute in mod clar, coerent si concis, fara mari sinapse. Cea de-a doua parte a analizei de fata trateaza, de data aceasta, in mod obiectiv principiile bugetare. Cele cinci legi monetare sunt privite ca unelte fara de care nu se poate intocmi nici un raport total. Pornind de la anualitate, vom apela la idei despre ceea ce se poate intampla de-a lungul a douasprezece luni din punct de vedere a conditiilor financiar-economice. Aceasta regula a bugetului devine indispensabila prin faptul ca aduce cu sine noutatea cercetarii in domeniul veniturilor si cheltuielilor monetare. Cel de-al doilea principiu pe care il vom analiza are legatura cu ceea ce reprezinta legea universalitatii. Aceasta face diferenta dintre ceea ce intra si ceea ce iasa din buget, pentru ca mai apoi sa fie dezbatut rezultatul conform planului monetar din respectivul an. Aceasta regula face ca toate inscrisurile de ordin financiar sa fie expuse pornind de la insemnatatea aspectelor cu coeficient absolut la care sa indice utilitatea si intrebuintarea bugetara dupa indelungi cercetari. Cea de-a treia regula este intalnita sub denumirea de echilibrarea bugetara, ori perfecta balansare intre cheltuielile realizate in decursul unui an curent si veniturile dobandite prin descoperirea punctului ce pastreaza intacta opinia conform careia este necesara existenta unei asa-zise pondere perfecta intre ceea ce se inregistreaza ca adaos si ceea ce se catalogheaza ca pierdere bugetara in decursul unui interval bine stabilit de timp. Incepand cu partea a patra ducem cercetarea in zona realitatii bugetului. Pornind de la aceasta perspectiva putem afirma ca informatizarea este realizata, totul se bazeaza pe elaborarea si aprobarea bugetului. Urmand aceste doua directii, vom intemeia un plan economic fara a aduce vreun prejudiciu nici unui partener monetar, dar pastrand intacte acele conceptii ce creeaza unitatea si echilibrul bugetului. In ultima parte sunt expuse toate afirmatiile ce compun unitatea monetara, incepand cu expunerea ampla a principiilor ce fac activa dezbaterea si informatizarea sistemului financiar pornind de la conceptia ca structurarea monetara se realizeaza numai prin conlucrarea tuturor elementelor de ordin financiar ce fac parte integranta din tot ceea ce am detaliat mai sus. In ceea ce priveste conceptul de buget public putem desemna ca inceput de discutie indemnul ca aceasta realitate monetara face planul discutiei incepand cu aspectele ce au ca punct comun veniturile si cheltuielile realizabile si tratate in interiorul Parlamentului, prin decizia Guvernului, aprobate si consemnate de majoritatea membrilor cu drept de vot. In cele din urma vom incerca dezbaterea ultimului capitol si vom prezenta conceptul de buget public scotand la suprafata identitatile care fac nota discordanta intre bugetul de tip public si cel de stat. Diferentele ce se identifica la nivelul acestui capitol intre elementele componente duc discutia intr-o directie ce scoate la iveala ceea ce este esential. Acestea fiind spuse, putem concluziona ca studiul de mai jos, pe langa partea teoretica expusa si in rezumatul de mai sus, si-a propus inca de la inceput sa fie un pilon de sustinere in ceea ce presupune discutia amanuntita a elementelor componente ale bugetului, atat in privinta celui de stat, cat si in privinta celui public. Resursele nu au fost unele inepuizabile, dar ceea ce s-a cercetat au fost un cumul de afirmatii bine argumentate, purtand cu sine conceptii bine fondate si amanuntit aplicate in decursul unui an calendaristic. Urmarind aspectele intr-un mod clar si fara implicatii subiective, am decis sa acordam credit tuturor afirmatiilor conform carora stabilitatea este creata de echilibrul dintre cheltuieli si venituri tinandu-se seama de tot ceea ce contine acest aspect.
1. Carti: 1. Dictionarul explicativ al Limbii Romane: http://www.dex.ro/ 2. Liliana Donath - Finante publice si elemente de administrare a impozitelor, Editura Marineasa, 2006 3. Danut Rada, Doina Rada - Bugetul public si Trezoreria Statului, Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 2006 4. Sorin Blaj - Finante publice, Curs Universitar, Biblioteca UED, Lugoj, 2017 5. Gabriel I. Nastase - Buget si trezorerie publica, Editia a III-a, revazuta si adaugita, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2016 2. Internet: 1. Banca Nationala a Romaniei (BNR) - Publicatii periodice: http://www.bnr.ro/Publicatii-periodice-204.aspx 2. Comisia Europeana: http://europa.eu/ 3. Constitutia Romaniei: http://www.constitutiaromaniei.ro/art-138-bugetul-public-national/ 4. EUROSTAT: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/ 5. Institutul National de Statistica (INS) - Produsul intern brut, Arhiva comunicatelor de presa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/comunicate/pib.ro.do 6. International Monetary Fund (IMF) - Central and eastern Europe economies: Romania 1980 - 2016 (Economiile Europei Centrale si de Est: Romania 1980 - 2016), Data and Statistics, World Economic Outlook Database, April 2017: http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2017/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=65&pr.y=15&sy=1980&ey=2022&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=968&s=NGDP_R%2CNGDP&grp=0&a= 7. Ministerul Finantelor Publice - Executia bugetului public national in perioada 2006 - 2016, Buletinul Ministerului Finantelor Publice: http://www.mfinante.gov.ro/execbug.html?pagina=buletin
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
