DECLARATIA PRIVIND ASUMAREA RASPUNDERII 3 LISTA ABREVIERILOR 4 INTRODUCERE 5 I. Organizarea si functionarea autoritatilor judecatoresti - repere introductive 7 1.1 Delimitarea general-teoretica a termenului de autoritate judecatoreasca 7 1.2 Abordarea autoritatii judecatoresti in contextul principiului separarii si colaborarii puterilor in stat 10 1.3 Regimul juridic al organizarii si functionarii autoritatilor judecatoresti in RM 20 II. Principii constitutionale fundamentale in organizarea si functionarea autoritatilor judecatoresti in RM 26 2.1 Legalitatea, independenta si impartialitatea instantelor judecatoresti 26 2.2 Independenta, impartialitatea, inamovibilitatea judecatorilor si supunerea acestora numai legii 28 2.3 Egalitatea tuturor in fata legii si justitiei 33 III. Continutul si necesitatea principiilor constitutionale procesuale in organizarea si functionarea autoritatilor judecatoresti in RM 36 3.1 Prezumtia de nevinovatie 36 3.2 Accesul liber la justitie 37 3.3 Dreptul la aparare 45 INCHEIERE 58 BIBLIOGRAFIE 60
INTRODUCERE Actualitatea temei. Jurisdictia reprezinta una dintre functiile statale - aceea de a aplica dreptul in cazul unui litigiu sau in perspectiva altuia. Jurisdictia nu este insa fara hotarire, ci limitata in materiile prevazute de lege. A treia putere intr-un stat bazat pe drept, in contextul principiul fundamental al separatiei puterilor, o reprezinta puterea judecatoreasca. Daca puterea legislativa si cea executiva este pusa de catre Constitutie in seama a unui sau a doua organe de stat, puterea judiciara este pusa in seama tuturor organelor judiciare, de la cele inferioare pina la cele superioare. Fiecare instanta judiciara este purtatorul puterii judiciare. Dupa obtinerea independentei nationale, Republica Moldova a intreprins o serie de pasi importanti spre instituirea democratiei si suprematiei legii. ,,Un rol important in elaborarea normelor constitutionale referitoare la autoritatea judecatoreasca 1-a jucat Conceptia reformei judiciare si de drept, care a fost adoptata anterior Constitutiei si care, de fapt, a stat la baza sistemului judiciar existent in Republica Moldova". Conceptia punea baza edificarii unui nou system judecatoresc: schimbarea structurii, statutului si competentei instantelor judiciare; elaborarea unei viziuni strategice asupra sistemului judecatoresc la baza caruia era pus principiul separarii puterilor in stat. Pentru prima data justitia a fost tratata ca autoritate distincta a statului. ,,Prin notiunea de justitie, se desemneaza activitatea jurisdictionala desfasurata numai de instantele judecatoresti". Scopul si obiectivele proiectului. Scopul tezei de fata tine de analiza principiilor constitutionale privind organizarea si functionarea autoritatilor judecatoresti in RM. Obiectivele lucrarii sunt: o Delimitarea general-teoretica a termenului de autoritate judecatoreasca o Abordarea autoritatii judecatoresti in contextul principiului separarii si colaborarii puterilor in stat o Regimul juridic al organizarii si functionarii autoritatilor judecatoresti in RM o Legalitatea, independenta si impartialitatea instantelor judecatoresti o Independenta, impartialitatea, inamovibilitatea judecatorilor si supunerea acestora numai legii o Neretroactivitatea legii o Prezumtia de nevinovatie o Accesul liber la justitie o Dreptul la aparare Metodologia cercetarii. In elucidarea subiectului propus spre investigare au fost utilizate si alte metode de cunoastere stiintifica, cum sunt: o metoda logica, care reprezinta aplicarea procedeelor analizei si sintezei, argumentarea pe cale deductiva a necesitatii aplicarii masurilor coercitive la adresa puterii judecatoresti; o metoda istorica, care are la baza elucidarea sensului evenimentelor trecutului, in scopul perfectionarii mecanismelor actuale de colaborare eficiente in domeniul cercetat. In acest sens cu ajutorul acestei metode sa cercetat evolutia reglementarilor in materia activitatii judecatorilor; o metoda cantitativa, care faciliteaza sistematizarea evenimentelor din practica Republicii Moldova cu privire la legalitatea, independenta si impartialitatea instantelor judecatoresti. Importanta teoretica si valoarea aplicativa a proiectului se axeaza pe viziunile, concluziile si propunerile cu privire la exercitarea puterii de stat de catre autoritatea judecatoreasca. In lucrare se ajunge la concluzia ca autoritatea judecatoreasca contine trei parti componente: puterea judecatoreasca, autoadministrarea judecatoreasca si autoritatile care contribuie la infaptuirea justitiei. Analiza detaliata, sub multiplele ei aspecte, a activitatii puterii judecatoresti vine sa concretizeze teoriile, ipotezele si afirmatiile privind puterea judecatoreasca expuse in literatura de specialitate, deducind si necesitatile de imbunatatire a activitatii instantelor judecatoresti pentru reformarea acestora in perspectiva integrarii europene a Republicii Moldova. Sumarul compartimentelor proiectului. Structura tezei are la baza structurii sale urmatoarele: introducere, concluziile, bibliografia, lista de abrevieri. In "Introducere" se analizeaza actualitatea temei investigate, scopul si sarcinile, suportul metodologic si teoretico-stiintific, gradul de elaborare a temei de investigare, noutatea stiintifica a lucrarii, semnificatia si valoarea ei aplicativa. Incheierea tezei reprezinta o generalizare, in baza constatarilor, observatiilor si concluziilor facute pe parcursul realizarii tezei a principalelor rezultate ale investigatiei. I. Organizarea si functionarea autoritatilor judecatoresti - repere introductive 1.1 Delimitarea general-teoretica a termenului de autoritate judecatoreasca A treia putere intr-un stat bazat pe drept, in contextul principiul fundamental al separatiei puterilor, o reprezinta puterea judecatoreasca. Daca puterea legislativa si cea executiva este pusa de catre Constitutie in seama a unui sau a doua organe de stat, puterea judiciara este pusa in seama tuturor organelor judiciare, de la cele inferioare pina la cele superioare. Fiecare instanta judiciara este purtatorul puterii judiciare. In legatura cu termenul de autoritate judecatoreasca sint utilizati si o multitudine de alti termeni care fie sint sinonime, fie au o legatura foarte strinsa cu termenul pe care incercam sa-l definim. Putere judecatoreasca, sistem judecatoresc, jurisdictie, justitie sint termeni foarte frecvent utilizati in contexte foarte apropiate ca esenta nu doar de catre doctrina, ci si de actele legislative. Dintre termenii vizati, cei de justitie si putere judecatoreasca, pe linga faptul ca sint cel mai des utilizati, mai desemneaza, de foarte multe ori, acelasi fenomen. Confuzia insa intervine doar in context juridic, pentru ca, istoriceste vorbind, conceptul de justitie este mult mai vechi decit conceptul de putere judecatoreasca, iar din punct de vedere filosofic, primul are un sens mult mai larg. [1] Cu referire la conceptul de putere judecatoreasca trebuie de mentionat ca acesta este folosit de toate constitutiile lumii in vederea consacrarii principiului separarii puterilor in stat. Astfel, in conformitate cu articolul 6 al Constitutiei Republicii Moldova, ,,in Republica Moldova puterea legislativa, executiva si judecatoreasca sint separate si colaboreaza in exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constitutiei". Pentru a defini conceptul de putere judecatoreasca, este foarte important sa stabilim ce inteles a oferit legiuitorul categoriei de putere. Desi acest termen apare in Constitutia Republicii Moldova intr-o serie de articole, este foarte dificil sa identificam adevarata vointa a legiuitorului constituant doar prin intermediul analizei prevederilor constitutionale in care acesta este amintit. Rezulta, asadar, ca autoritatile judecatoresti nu au puterea de a decide in ceea ce priveste organizarea treburilor in stat, ele trebuie doar sa vegheze daca organizarea statala nu a fost tulburata. Mai mult, organele judecatoresti sint, de cele mai multe ori, chemate sa vegheze asupra legalitatii actiunilor particularilor sau ale autoritatilor publice doar in cazul in care acestea sint sesizate in acest sens.
1. BogomolovaV. Definirea conceptului de autoritate judecatoreasca in contextul reglementarilor constitutionale. In: Legea si viata, 2016, nr.11, p.23 2. Deleanu I. Drept constitutional si institutii politice. Tratat II. Bucuresti: Editura Europa Nova, 1996, p. 84 3. Cochinescu N. Organizarea puterii judecatoresti in Romania. Bucuresti: Editura Lumina Lex, 1997, p. 33 4. Dragos C. Procedura contenciosului administrativ. Bucuresti: All Beck, 2002, p. 76 5. Leyland P., Woods T. Textbook on Administrative Law. Fourth ed. Oxford Univ. Press, 2002, p. 13 6. Manda C., Manda Cezar C. Controlul administrativ in spatiul juridic european. Bucuresti: Lumina Lex, 2005, p. 125 7. Visternicean D. Unele aspecte problematice privind competenta instantelor judecatoresti de contencios administrativ. In: Themis, 2001, nr.5-6, p. 10 8. Constitutia Republicii Moldova din 29.07.1994. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 1 din 12.08.1994. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311496 9. Declaratia suveranitatii Republicii Sovietice Socialiste Moldova nr. 148-XII din 23.06.90. Vestile nr.8/192, 1990 10. Decretul cu privire la puterea de stat nr. 201-XII din 27.07.90. Vestile nr.8/208, 1990 11. Constitutia Republicii Moldova din 29.07.1994. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 1 din 12.08.1994. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311496 12. Costachi Gh. Statul de drept: intre teorie si realitate. Chisinau, 2000, p. 138 13. ????? ?. ???????? ?????????? ??????? ? ??????????? ? ?????????? ???????. ???????, 2003, p. 86 14. Drilea M. Organizarea statului Republica Moldova potrivit principiului separatiei puterilor, prevazut in Constitutie. In: Legea si viata, 2008, nr.2, p.41 15. Susarenco Gh., Controlul asupra sistemului judiciar din Republica Moldova. // Materialele conferintei internationale stiintifico-practice. Edificarea statului de drept, Chisinau, Transparency International, 2003, p.88 16. Conceptia reformei judiciare si de drept in Republica Moldova. // Legi si Hotariri adoptate de prima sesiune a Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a treisprezecea, vol.III, Ch.,1994 17. Rusu I., Drept constitutional si institutii politice. Bucuresti: Lumina LEX, 2001, p. 514 18. Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie nr. 789-XIII din 26.03.1996. Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.15-17/64 din 22.01.2013 19. Legea pentru modificarea si completarea unor acte legislative nr. 29 din 06.03.2012. Monitorul Oficial nr.48/146 din 13.03.2012 20. Legea cu privire la organizarea judecatoreasca. // MO al RM nr.58 / 641 din 19.10.1995 21. Draganu T., Formele de activitate ale organelor statului socialist. Bucuresti: Editura Stiintifica, 1965, p. 388 22. Muraru I., Drept constitutional si institutii politice. Vol.II, editia a VI-a, revazuta si adaugita. Bucuresti, ACTAMI, 1995, p. 25 23. Lege privind organizarea judecatoreasca nr. 514-XIII din 06 iulie 1995. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 58, art. 641 24. Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie nr. 789-XIII din 26.03.1996. Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.15-17/64 din 22.01.2013 25. ?????? ?., ??????????????? ?????? ? ??????? ??????????????. ????? ? ?????, 2003, No7, ? 43 26. Zubco V., Reprezentantul statului in teritoriu in dreptul comparat. Chisinau, 2002, p. 59 27. Hotarirea Plenumului CSJ Cu privire la practica aplicarii de catre instantele de contencios administrativ a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ nr.10 din 30.10.2009. Buletinul Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova, 2010, nr.7-8, p..4 28. Declaratia suveranitatii Republicii Sovietice Socialiste Moldova; Hotarirea Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova nr.148-XII din 23 iunie 1990. Vestile, 1990, nr.8, art.192 29. Cu privire la puterea de stat; Decretul Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova nr.201-XII din 27 iulie 1990. Vestile, 1990, nr.8, art.208. 30. Puscas V. Deschidem o noua fila in istoria tarii noastre. Legea si viata. 1996, nr.9, p.3-7 ...
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
