Analiza Rentabilitatii

Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I
SISTEMUL DE PERFORMANTE ECONOMICO-FINANCIARE ALE INTREPRINDERII
CONSIDERATII TEORETICE
1.1 Demers in teoria performantei economico - financiare
Pentru a asigura o intelegere cat mai corespunzatoare a ceea ce inseamna performanta in general, economico - financiara in special, este necesar sa aducem in atentie cateva consideratii intalnite in literatura de specialitate. Asa de exemplu, in "Dictionnaire fiduciaire. Organization et gestion" se fac o seama de subscrieri ce pot fi avute in vedere in configuratia intelegerii. Cuvintele mai apropiate de notiunea de performanta (performance) sunt cele de "performare" din latina si "tu perform" din engleza. Invocarea semnificatiei acestor cuvinte ar permite relevarea sensului ce poate fi dat performantei in controlul de gestiune, practic in analiza economico - financiara. Interpretand sensul cuvantului "performare", in dictionarul mentionat se precizeaza ca inseamna a da in intregime forma unor lucruri sau "tu perform" inseamna a indeplini o sarcina cu regularitate metodic si aplicativ sau a indeplini cateva lucruri care cer abilitate si o anume aptitudine.
Intr-o optica relativ similara se da explicatie notiunii "performance" prin realizarea unei activitati corespunzator unor obiective asteptate, ceea ce s-ar putea traduce in ultima instanta prin randament (in opinia autorilor). Retinem atentia asupra precizarii de a face distinctie intre notiunile de "performanta" si "rezultat". Performanta, subliniaza autorii, reprezinta un concept relativ deoarece se intemeiaza pe obiective si norme, in timp ce rezultatul apare ca o notiune absoluta.
Pentru segmentul activitatii ce se incadreaza in gestiunea economica a intreprinderilor, unele elemente mai convingatoare intelegerii performantei rezulta din definirea pe care o da A. Khemakhem in lucrarea "La dinamique du controle de gestion" atunci cand se refera la performanta unui centru de responsabilitate si mentioneaza ca performanta acestuia o reprezinta eficacitatea si eficienta cu care si atinge obiectivele asumate. Asa cum se remarca mai inainte, unii specialisti pun problema de a se face distinctie intre performanta si rezultat. Din punctul nostru de vedere, nu se poate pune aceasta problema in aceste conditii, in mod transant, in afara de conditionari si context. Relatia performanta - rezultat reprezinta un "tot" indisolubil legat, evident exceptand cazul in care se decupeaza rezultatul actiunii fora a-l plasa si evalua pe o scara a valorii. Astfel, performanta ca actiune trebuie inteleasa drept capacitate comportamentala (indiferent de ce sistem este vorba) de a obtine un anume rezultat situat valoric la nivele de referinta care sa o defineasca (nivele la scara sectorului de activitate, concurentei, valori posibile in cazuri similare sau chiar cu alti parametri).
Rezultatele masoara performanta si chiar o definesc atunci cand se situeaza la cote considerate a exprima performanta. In teoria si practica economico-financiara a ultimilor ani frecvent se foloseste atat singularul cat si pluralul atunci cand se abordeaza probleme legate de performanta. De pilda se vorbeste de performanta intreprinderi precum si despre analiza performantelor frecvent financiare ale intreprinderii. Un exemplu concludent in acest sens il reprezinta definirea unui capitol (9) in lucrarea "Analyse financiere" de Elie Cohen, si anume " L'analyse financiere des performances" sau "Les objectifs d'une analyse financiere des performances d'entreprise". Se subintelege ca in lucrarea mentionata se fac referiri la performantele financiare, optica lucrarii respective de analiza financiara circumscriind acest lucru.
Se considera insa ca spectrul performantelor intreprinderii este mult mai larg; el trebuie sa cuprinda si alte "performance" cuantificabile sau nu economic, tehnico-economice, de protectie a mediului, manageriale etc. Pe baza unei asemenea extensii se poate avansa ideea unui sistem al performantelor intreprinderii, in esenta lor economice si financiare sau de sistem de indicatori de masurare a performantei economico-financiare a intreprinderii.
Am prezentata in anexa nr.1 criteriile de clasificare a performantelor intreprinderii.
1.2 Rentabilitatea in sistemul de performante. Continutul rentabilitatii (profitabilitatii)
"Probabil nici o alta notiune sau concept nu este folosit in discutiile economice cu o varietate uluitoare de intelesuri de sine - statatoare mai mare ca profitul"
Franj Kniglet
Profitul reprezinta una din zonele fundamentale de venit ce se formeaza in economia de piata. In acceptiune cea mai larga, profitul reprezinta castigul sau avantajul realizat in forma baneasca dintr-o actiune sau activitate economica de catre cei care le initiaza. Orice activitate intreprinsa de un agent economic nu poate exista si nu se poate dezvolta daca nu se realizeaza cu un avantaj in forma baneasca, daca nu-si recupereaza cheltuielile si obtine un excedent de venit.
Profitul ca termen provine de la verbul "proficere" care explicitat inseamna a da rezultate, a progresa. De aici s-a ajuns la o prima intelegere ca profitul reprezinta un venit sau o forma de venit (evident se face abstractie de faptul ca in vorbirea curenta termenul este folosit sub diferite intelesuri, uneori contradictorii). Ca rezultat al actiunii economice, vazut ca decalaj intre veniturile si cheltuielile unei intreprinderi, s-a apreciat ca profitul poate avea doua componente: profit legitim (legal) si profit nelegitim (nelegal) .
Fig.1.1 Profitul ca rezultat al actiunii economice
In virtutea acestei conceptii, toate activitatile lucrative dintr-o economie au ca scop obtinerea profitului, care apare si ca baza impozabila conform legislatiei fiscale existente. Din acest punct de vedere, notiunea de profit poate fi privita fie ca un profit legitim sau legal, fie nelegal, daca se tine seama de caile prin care a fost procurat, sau se poate exprima ca un profit admis, tinandu-se cont de prevederile fiscale ce evidentiaza punctual de vedere oficial cu privire la marimea si dinamica profitului.
Profitul legitim reprezinta diferenta dintre venituri si cheltuieli constituite legal ca fond si modalitate de calcul (subinteleasa fiind in acest context latura social - morala a actiunii care intra frecvent sub incidenta tentatiei abaterii). El apare ca un surplus monetar degajat de respectarea normelor legale si poate fi diferit de profitul normal (respectiv de nivelul mediu al profitului obtinut in ramura sau sectorul de activitate). Destinatorului factorilor de productie, pentru serviciul adus in activitatea economica prin punerea la dispozitie a factorilor de productie, este recompensat cu o suma de bani. Ca urmare, profitul legitim este format prin potentialul tehnico-economic al intreprinderii, reflectat in performante aducatoare de profit (cresterea volumului bunurilor si serviciilor vandute, imbunatatirea calitatii, cresterea randamentului fortei de munca etc.). Cresterea potentialului tehnico-economic al firmei pe baza progresului tehnico-stiintific este benefica nu numai pentru intreprindere ci si pentru societate. Sesizand impactul complex al progresului tehnic, Walras, W. Pareto si M. Allais au lansat ideea stimularii acestuia implicit prin scutirea de impozit. De altfel, profitul generat de progresul tehnico-stiintific continand in algoritm variabilele protectiei mediului, dezvoltarii durabile, ar trebui in totalitate scos in afara impozitarii. Strans legata de dimensiunea potentialului tehnico-economic si aducatoare de profit legitim este considerata economisirea tuturor tipurilor de eforturi cuprinse in costuri, deci economia in principal de factori de productie presupusa si ca manifestare a potentialului tehnico-economic al intreprinderii. Contrar celor spuse de mai sus, Ludwig von Mises in "Profit and Loss" , precizeaza ca nu capitalul utilizat este cel care creeaza profituri sau pierderi. Capitalul nu "produce profit", cum credea Marx. Bunurile de capital ca atare sunt obiecte inerte si nu produc singure nimic. Daca sunt intrebuintate in conformitate cu o idee buna, va rezulta un profit. Daca sunt intrebuintate in conformitate cu o idee gresita nu rezulta nimic, sau rezulta pierderi. Decizia antreprenoriala este cea care creaza profituri sau pierderi. Originea ultima a profiturilor se afla in actul mental, in mintea antreprenorului. Profitul este un profit al mintii, al succesului in anticiparea configuratiilor viitoare ale pietei. Aparitia profitului este un fenomen spiritual si intelectual. Afirmatia facuta de Ludwig von Mises este adevarata, dar nu se poate face totusi abstractie de rolul si locul ocupat de capitaluri in formarea profitului. De aceea, se considera ca la formarea profitului legitim contribuie atat potentialul tehnico-economic dar si decizia antreprenoriala (in masura in care se asigura respectarea materiei legale existente). Componenta a profitului legitim sunt considerate si veniturile provenite din evitarea riscurilor, care cu o probabilitate mai mica sau mai mare, insotesc activitatea economica a intreprinderii. Castigurile celor care si-au asumat riscurile activitatii economice, indiferent de dimensiune, sunt incadrate in acceptiunea de profit legitim.


Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Rentabilitatii.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!