Analiza si Previziunea Evolutiei Serviciilor de Sanatate in Regiunea Sud - Muntenia

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere 6
Capitolul 1. Sanatatea populatiei - determinant al dezvoltarii si bunastarii 8
1.1. Sistemul de ingrijire a sanatatii 8
1.1.1. Importanta sanatatii umane 8
1.1.2. Repere privind starea de sanatate a populatiei 8
1.1.2.1. Speranta de viata din Romania, intre cele mai scazute din Europa 9
1.1.2.2. Profilul mortalitatii 10
1.1.3. Constructia institutionala. Principalele etape 11
1.1.3.1. Organizare, eligibilitate, prestatii 12
1.2. Ingrijirea de lunga durata 14
1.2.1. Ingrijirea la domiciliu 14
1.2.2. Ingrijirea in institutii de tip rezidential 15
1.2.3. Asigurari sociale de ingrijire de lunga durata 15
1.3. Sanatatea capitalului uman si cresterea economica 16
1.3.1. Relatia dintre nivelul dezvoltarii economice si sanatate 17
1.4. Sanatatea populatiei si resursele alocate sistemului sanitar 18
1.4.1. Morbiditatea ridicata prin boli contagioase si netransmisibile 18
1.4.2. Romania marcata de incidenta mare a unor boli contagioase 18
1.4.3. Morbiditatea prin boli netrasmisibile 19
1.4.4. Resursele sistemului sanitar 20
Capitolul 2. Imbatranirea demografica - motiv de ingrijorare pentru viitorul dezvoltarii 21
2.1. Imbatranirea modifica volumul si structura nevoilor si cererii de sanatate 21
2.2. Factori de risc pentru sanatate asociati conditiilor si stilului de viata 22
2.3. Tendinte ale imbatranirii si dependentei demografice 23
Capitolul 3. Reforma sistemului sanitar din Romania 25
3.1. Alinierea la legislatia europeana privind sistemul sanitar 25
3.2. Scopurile si obiectivele reformei 25
3.3. Completarea cadrului legislativ 26
3.4. Imbunatatirea accesului la serviciile de sanatate 27
3.4.1. Cresterea calitatii serviciilor medicale 27
3.4.2. Privatizarea institutiilor sanitare 27
3.4.3. Descentralizarea serviciilor sanitare 28
Capitolul 4. Analiza si previziunea evolutiei serviciilor de sanatate in regiunea Sud Muntenia 29
4.1. Analiza evolutiei serviciilor de sanatate in regiunea Sud Muntenia 29
4.2. Corelatia dintre populatia ocupata si produsul intern brut in serviciile de sanatate in regiunea Sud Muntenia in perioada 2008-2011 35
4.3. Analiza comparativa a dezvoltarii serviciilor de sanatate intre cele 8 regiuni ale tarii in anul 2011 36
4.4. Previziunea serviciilor de sanatate in regiunea Sud Muntenia in perioada 2012-2014 37
Concluzii 46
Anexe 47
Bibliografie 49
LISTA TABELELOR
Tabel 1.1. Speranta de viata la nastere, 2011 9
Tabel 1.2. Speranta de viata la nastere in stare buna de sanatate, 2011 9
Tabel 1.3. Rata standardizata de mortalitate pe principalele cinci cauze medicale, 2011 10
Tabel 4.1. Populatia ocupata in servicii de sanatate 29
Tabel 4.2. Indicatorii absoluti, relativi si medii pentru populatia ocupata in servicii de sanatate 31
Tabel 4.3. Produsul intern brut in servicii de sanatate 32
Tabel 4.4. Transformarea produsului intern brut din preturi curente in preturi comparabile 33
Tabel 4.5. Indicatorii absoluti, relativi si medii 34
Tabel 4.6. Coeficientul de corelatie statistica simpla 35
Tabel 4.7. Coeficientul de corelatie Spearman 35
Tabel 4.8. Coeficientul de corelatie Kendall 36
Tabel 4.9. Analiza comparativa a dezvoltarii serviciilor de sanatate 37
Tabel 4.10. Metoda sporului mediu 37
Tabel 4.11. Metoda indicelui mediu de dinamica 38
Tabel 4.12. Metoda trendului liniar 39
Tabel 4.13. Metoda trendului parabolic 40
Tabel 4.14. Metoda sporului mediu 41
Tabel 4.15. Metoda indicelui mediu de dinamica 42
Tabel 4.16. Metoda trendului liniar 43
Tabel 4.17. Metoda trendului parabolic 44
LISTA FIGURILOR
Figura 1.1. Prevalenta tuberculozei in statele membre ale Uniunii Europene, 2011 19
Figura 4.1. Populatia ocupata in servicii de sanatate in regiunea Sud Muntenia 29
Figura 4.2. Structura populatiei ocupate in servicii de sanatate in regiunea Sud Muntenia in anul 2007 30
Figura 4.3. Structura populatiei ocupate in servicii de sanatate in regiunea Sud Muntenia in anul 2011 30
Figura 4.4. Dinamica populatiei ocupate in servicii de sanatate in regiunea Sud Muntenia 32
Figura 4.5. Evolutia PIB-ului in serviciile de sanatate in regiunea Sud Muntenia 33
Figura 4.6. Produsul intern brut in preturi curente si preturi comparabile 34
Figura 4.7. Previziunea populatiei ocupate in serviciile de sanatate in regiunea Sud Muntenia 41
Figura 4.8. Evolutia produsului intern brut in serviciile de sanatate in regiunea Sud Muntenia 45
LISTA CASETELOR
Caseta 2.1. Imbatranirea demografica. O provocare pentru sistemul sanitar 21
Caseta 2.2. Proiectia Europop2010. Variante si ipoteze 24

Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Perfectionarea clasificarilor nationale si internationale ale activitatilor economice este argumentata nu numai din considerente teoretice sau de necesitatea asigurarii comparabilitatii datelor privind dimensiunile si structura diferitelor sectoare ale economiei, dar este motivata si practic deoarece sistemele respective isi pun amprenta asupra rezultatelor economico-financiare ale firmelor implicate in comertul exterior cu servicii, intrucat sistemul de impozitare, de taxe vamale etc. difera sensibil pe categorii de activitati.
In anul 1992 a fost elaborata si in tara noastra o noua Clasificare a Activitatilor din Economia Nationala (CAEN), a carei utilizare a devenit obligatorie incepand cu 1 ianuarie 1998 pentru toate persoanele juridice si fizice care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei. Elaborarea CAEN a fost dictata, pe de o parte, de necesitatea adaptarii evidentelor referitoare la integrarea Romaniei in structurile europene si euroatlantice, una din conditiile acestei integrari fiind asigurarea comparabilitatii datelor statistice si realizarea unor schimburi eficiente de informatii. Ca si in clasificarile internationale, dupa modelul carora a fost elaborata, CAEN este o clasificare de tip arborescent, cuprinzand sectiuni, subsectiuni, diviziuni, grupe si clase. Serviciile de sanatate sunt notate cu litera << N >>, in functie de nivelul unu de agregare.
In Romania, serviciile de sanatate sunt importante, ca in orice economie, deoarece viata intregii omeniri depinde de ele. Serviciile de sanatate din tarile est europene difera mult calitativ comparativ cu serviciile existente in mai vechile state membre al Uniunii Europene, situatie care persista deja de mult timp. In aceasta situatie se incadreaza si Romania, dar acest lucru este o consecinta a faptului ca tarile vest europene dezvoltate prefera sa ofere salarii si conditii de munca mult mai bune doctorilor cu o pregatire specializata din tara noastra.
Sistemul de sanatate romanesc trebuie reformat din doua puncte de vedere: pentru a face fata problemelor complexe pe care le implica fenomenul de imbatranire a populatiei si pentru a se orienta spre activitati de prevenire care pun accent pe intarirea schimbarii comportamentelor in randul populatiei generale, intrucat populatia Romaniei, respectiv populatia din regiunea Muntenia, nu este suficient de educata pentru a reactiona intr-un mod deschis la faptul ca trebuie sa mearga la un control medical general periodic. Dar, pe de alta parte, in Romania populatia nu are posibilitatea sa isi faca macar un set de analize periodic, asa ca este nevoie ca aceste servicii strict medicale sa fie dublate de politici sociale care sa ofere servicii de sanatate si sociale adecvate varstnicilor, impreuna cu promovarea activitatii fizice si implicarea acestora in activitati sociale, care sa creasca respectul de sine, autonomia si independenta varstnicilor. O tara cu multi varstnici nu inseamna o tara de oameni inactivi si consumatori de resurse. Dimpotriva, trebuie reconsiderata forta de munca a pensionarilor si revalorificata experienta lor de viata, care este un atu pentru familie si comunitate.
A doua directie pe care trebuie sa o urmeze reforma sistemului de sanatate vizeaza concentrarea politicilor pe partea de prevenire a imbolnavirilor. Mortalitatea specifica pe cauze arata o tendinta de crestere a numarului deceselor prin boli cardiovasculare, atat la adultul tanar cat si la varstnici, precum si o crestere importanta a ponderii deceselor prin tumori, in special la varste tinere si la femei. Pentru schimbarea acestor tendinte este nevoie de promovarea unui stil de viata sanatos, a unei nutritii echilibrate, de combatere a sedentarismului si stresului, precum si a consumului de tutun si alcool. De asemenea, intarirea serviciilor de sanatate si sociale in mediul rural ar asigura imbunatatirea accesului populatiei la servicii de acest gen.
Exista numeroase probleme in randul serviciilor de sanatate, care ar trebui imbunatatite la nivelul economiei Romaniei. Acest lucru se intampla la nivelul intregii tari, in fiecare regiune insa regiunile Bucuresti-Ilfov, Centru si Vest au aparatura mai noua si spitale mai multe, avand posibilitatea sa isi ofere serviciile de sanatate comparativ cu cele din statele dezvoltate ale lumii. Nu trebuie omis faptul ca multi straini prefera sa vina in Romania pentru a beneficia de servicii de sanatate la preturi mai rezonabile decat cele din tarile dezvoltate, in special in domeniul medicinei estetice.
In regiunea de Sud ar trebui investit mai mult, intrucat serviciile de sanatate ar trebui sa fie comparabile cu cele din regiunile mai dezvoltate ale tarii. Exista necesitati in ceea ce priveste aparatura medicala de noua tehnologie care lipseste din multe spitale din Muntenia, mai multe puncte de prim ajutor, serviciile de ambulanta ar trebui imbunatatite si salariile personalului ar trebui marite, caci cel mai greu lucru este salvarea omenirii. Se poate vedea cu ochiul liber faptul ca, din pacate numarul spitalelor este in scadere pentru ca statul abia daca finanteaza reconstruirea, renovarea sau dotarea cu aparatura necesara, unitati sanitare si, nu in ultimul rand, cu medicamentele vitale pentru unii bolnavi. Insa, pe de alta parte, se inregistreaza o continua crestere in randul clinicilor particulare, unde majoritatea personalului medical prefera sa lucreze datorita conditiilor bune de munca si a salariilor mai mari, afectand populatia din punct de vedere al banilor, dar fiind avantajati de calitatea serviciilor Numarul centrelor de sanatate finantate de la stat sunt in scadere, deoarece avem deja o economie cu probleme care nu isi permite nici dotarea corespunzatoare a spitalelor, mai ales a acestor centre. Cifra de afaceri la nivelul farmaciilor este din ce in ce mai mare, de aceea numarul acestora este marit de la un an la altul, mai ales ca toata lumea are nevoie de medicamente mai devreme sau mai tarziu. Pana si cei mai saraci oameni se gandesc inainte de toate la necesarul de medicamente, spunand ca sanatatea este mai importanta decat toate. 
CAPITOLUL I
Sanatatea populatiei - determinant al dezvoltarii si bunastarii
Sanatatea umana este un domeniu fundamental al politicii sociale. Argumentele sunt numeroase, doua dintre ele avand o semnificatie aparte. Unul tine de "separarea" aproape stricta a domeniilor care tin exclusiv de politica economica si, respectiv, de cea sociala, in special din ratiuni de planificare bugetara. Celalalt argument tine de faptul ca multa vreme s-a considerat ca starea de sanatate a unei populatii este , in principal, rezultatul activitatii sistemului sanitar si al progreselor inregistrate de stiintele medicale. Aceasta din urma abordare a pierdut teren, in prezent, conturandu-se tot mai mult convingerea ca sanatatea este o rezultanta a modului in care se combina eficienta activitatii serviciilor medicale, pe de o parte, cu (non) agresiunea factorilor de risc generati de activitatea din alte zone ale existentei umane (conditii de mediu; stil de viata; comportament etc.), pe de alta parte. 
1.1. Sistemul de ingrijire a sanatatii 
Starea de sanatate a oamenilor este recunoscuta a fi, impreuna cu nivelul de cunostinte si de pregatire profesionala, una dintre dimensiunile importante ale capitalului uman, care influenteaza decisiv capacitatea productiva a societatii, iar imbunatatirea starii de sanatate poate conduce la sporirea potentialului de crestere economica. Aceasta pentru ca o sanatate mai buna inseamna potential pentru o productivitate mai inalta, o viata de munca mai lunga, costuri mai mici (absente mai putine la locul de munca, cheltuieli mai mici pentru tratament etc.), capacitate mai mare de absorbtie de cunostinte etc.
1.1.1. Importanta sanatatii umane
Sanatatea este un ,,bun" de pret care trebuie ocrotit si un domeniu cheie al dezvoltarii economice si sociale. De altfel, este cunoscuta definitia data sanatatii de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) potrivit careia sanatatea nu inseamna numai absenta bolii sau a invaliditatii, ci si o stare fizica, mintala si sociala buna.

Fisiere in arhiva (1):

 Analiza si Previziunea Evolutiei Serviciilor de Sanatate in Regiunea Sud - Muntenia.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?