Analiza stresului organizațional și impactul acestuia asupra activității angajaților din cadrul ANFP-ului

Cuprins licență Cum descarc?

Introducere 4
Capitolul 1. Stadiul cunoasterii in domeniul stresului organizational 5
1.1. Importanta si relevanta cercetarii stresului organizational 5
1.2. Investigarea literaturii de specialitate 9
1.3. Explicarea conceptelor sau a legislatiei in domeniu 12
Capitolul 2. Metodologia cercetarii 18
2.1. Obiectivele cercetarii 18
2.2. Ipotezele cercetarii 18
2.3. Metodele utilizate 18
2.4. Esantionarea 25
Bibliografie 26

Extras din licență Cum descarc?

Introducere 
In aceasta cercetare, vom studia modul in care stresul afecteaza angajatii dintr-o organizatie, cat si rezultatele globale, obtinute de catre aceasta . Stresul profesional exista peste tot acum, fie ca este vorba despre o afacere mica sau o companie uriasa. Odata cu cresterea problemelor generate de stres, este esential sa stim influenta acestuia asupra activitatii angajatilor, din cadrul organizatiilor.
Capitolul 1. Stadiul cunoasterii in domeniul stresului organizational
1.1. Importanta si relevanta cercetarii stresului organizational
In ultimele decenii, stresul a devenit o problema in crestere pentru persoanele care lucreaza in organizatii. Stresul este o stare viguroasa in care o persoana se confrunta cu o oportunitate, cerere sau sursa legata de ceea ce doreste individul si pentru care rezultatul este perceput a fi atat vag cat si vital. 
Stresul este un fenomen modern atotpatrunzator, care are un efect grav asupra vietii umane. Nu ca stresul este un concept recent, dar consecintele si antecedentele sunt foarte diferite in lumea moderna fata de ceea ce au fost pentru stramosii nostri. Pe masura ce studiul acestui fenomen a avansat, cercetatorii au investigat diferitele fatete ale stresului pentru a avea claritate asupra diferentelor si componentelor acestui stres. 
Stresul este ,,uzura" pe care o experimenteaza corpul nostru pe masura ce ne adaptam la mediul nostru dinamic; are efecte fizice, psihologice si emotionale asupra noastra si poate crea emotii pozitive sau negative. Ca influenta pozitiva, stresul poate conduce o persoana catre actiune; poate duce la o noua constientizare si o noua perspectiva interesanta si un astfel de stres se numeste eustress.
Stresul este o consecinta inevitabila a complexitatii socio-economice si, intr-o oarecare masura, si stimulantul sau. Putem defini, de asemenea, stresul ca ,,raspunsul nespecific al organismului la orice cerere formulata asupra acestuia". 
Potrivit tatalui cercetarii stresului, Hans Selye, ,,stresul este condimentul vietii". Stresul in organizatii este un fenomen larg raspandit, cu consecinte practice si economice de anvergura. In viata de astazi, angajatii lucreaza ore mai lungi, deoarece cresterea nivelului de concurenta si responsabilitati le cere sa se exercite din ce in ce mai mult in fiecare zi.
Stresul produce numeroase simptome care variaza in functie de persoane, situatii si severitate. Acestea pot include declinul sanatatii fizice, precum si depresie. Procesul de gestionare a stresului este numit ca una dintre cheile unei vieti fericite si de succes in societatea moderna. 
Desi viata ofera numeroase cerinte care se pot dovedi dificil de gestionat, gestionarea stresului ofera o serie de modalitati de a gestiona anxietatea si de a mentine bunastarea generala. In ciuda faptului ca stresul este adesea considerat o experienta subiectiva, nivelurile de stres sunt usor de masurat utilizand diferite teste fiziologice, similare cu cele utilizate in poligraf.
Stresul ocupational a fost de mare ingrijorare pentru conducere, angajati si alte parti interesate ale organizatiilor. Cercetatorii de stres profesional sunt de acord ca stresul este o problema serioasa in multe organizatii (Cooper si Cartwright, 1994; Varca, 1999; Ornelas si Kleiner 2003). Costul stresului profesional este foarte mare in multe organizatii. De exemplu, Organizatia Internationala a Muncii (OIM) raporteaza ca ineficientele care decurg din stresul profesional pot costa pana la 10% din PNB al unei tari (Midgley, 1996). La nivel personal, stresul profesional ar putea duce la cresterea morbiditatii si mortalitatii.
Stresul profesional este definit ca perceptia unei discrepante intre cerintele de mediu (factorii de stres) si capacitatile individuale de a indeplini aceste cerinte (Topper, 2007; Vermunt si Steensma, 2005; Ornelas si Kleiner, 2003; Varca, 1999).
Christo si Pienaar (2006), de exemplu, au sustinut ca, cauzele stresului profesional includ pierderea perceputa a locului de munca si siguranta, sederea pentru perioade lungi de timp sau ridicarea greutatilor, lipsa de siguranta, complexitatea repetitivitatii si lipsa de autonomie la locul de munca. In plus, stresul profesional este cauzat de lipsa resurselor si a echipamentului; programele de lucru (cum ar fi lucrul in ture tarzii sau orele suplimentare) si climatul organizational sunt considerate ca, contribuind la stresul angajatilor. Stresul profesional prezinta adesea o nemultumire ridicata in randul angajatilor, mobilitate la locul de munca, epuizare, performanta slaba la locul de munca si relatii interumane mai putin eficiente la locul de munca (Manshor, Rodrigue si Chong, 2003).
Johnson (2001) a sustinut in mod similar ca sunt necesare interventii precum identificarea sau determinarea semnelor de stres, identificarea cauzelor posibile ale semnelor si dezvoltarea posibilelor solutii propuse pentru fiecare semn. Aceste masuri permit indivizilor sa-si dezvolte abilitati de coping si sa dezvolte strategii pentru a dezvolta planuri individualizate de gestionare a stresului, care includ eliminarea surselor de stres. Mai mult, cresterea abilitatilor individuale de coping este o alta interventie care va fi utilizata de conducere pentru a minimiza stresul.

Fisiere în arhivă (1):

 Analiza stresului organizational si impactul acestuia asupra activitatii angajatilor din cadrul ANFP-ului.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Arthur, A. R. (2000). Employee assistance programmes: The emperor's new clothes of stress management?. British Journal of Guidance & Counselling, 28(4), 549-559.
2. Bashir, U., & Ismail Ramay, M. (2010). Impact of stress on employees job performance: A study on banking sector of Pakistan. Bashir, U., & Ramay, MI (2010). Impact Of Stress On Employees Job Performance A Study On Banking Sector Of Pakistan. International Journal of Marketing Studies, 2(1), 122-126.
3. Beehr, T. A., & Newman, J. E. (1998). Research on occupational stress: An unfinished enterprise. Personnel Psychology, 51(4), 835-844.
4. Bland, M. (1999). A new approach to management of stress. Industrial and Commercial Training.
5. Chang, K., & Lu, L. (2007). Characteristics of organizational culture, stressors and wellbeing. Journal of managerial psychology.
6. Botha, C., & Pienaar, J. (2006). South African correctional official occupational stress: The role of psychological strengths. Journal of Criminal Justice, 34(1), 73-84.
7. Carlson, C. R., & Hoyle, R. H. (1993). Efficacy of abbreviated progressive muscle relaxation training: A quantitative review of behavioral medicine research. Journal of consulting and clinical psychology, 61(6), 1059.
8. Cohen, J. R., & Single, L. E. (2001). An examination of the perceived impact of flexible work arrangements on professional opportunities in public accounting. Journal of Business Ethics, 32(4), 317-328.
9. Cooper, C. L., & Cartwright, S. (2013). Healthy Mind; Healthy Organization--A Proactive Approach to Occupational Stress. In From Stress to Wellbeing Volume 2 (pp. 32-47). Palgrave Macmillan, London.
10. DeFrank, R. S., & Cooper, C. L. (1987). Worksite Stress Management Interventions:: Their Effectiveness and Conceptualisation. Journal of managerial psychology.
11. Dwamena, M. A. (2012). Stress and its effects on employees productivity- a case study of Ghana Ports and Habours Authority, Takoradi (Doctoral dissertation).
12. Fairbrother, K., & Warn, J. (2003). Workplace dimensions, stress and job satisfaction. Journal of managerial psychology.
13. Fevre, M. L., Matheny, J., & Kolt, G. S. (2003). Eustress, distress, and interpretation in occupational stress. Journal of managerial psychology, 18(7), 726-744.
14. Greenberg, J., Baron, R. A., & Grover, R. A. (1993). Behavior in organizations: Understanding and managing the human side of work.
15. Harvey, D. and Brown, D. R. (2006), An Experimental Approach to Organisation Development (7th Ed.), pp. 254-257, Prentice Hall, New Jersey.
16. Hausman, A. (2001). Variations in relationship strength and its impact on performance and satisfaction in business relationships. Journal of Business & Industrial Marketing.
17. Higgins, N. C. (1986). Occupational stress and working women: The effectiveness of two stress reduction programs. Journal of Vocational Behavior, 29(1), 66-78.
18. Ivancevich, J. M., Matteson, M. T., Freedman, S. M., & Phillips, J. S. (1990). Worksite stress management interventions. American psychologist, 45(2), 252.
19. Jackson, S. E., & Schuler, R. S. (1983). Preventing employee burnout. Personnel, 60(2), 58-68.
20. Johnson, S. J. (2001). Occupational stress among social workers and administration workers within a social services department (Doctoral dissertation).
...