Analiza Stresului Organizațional și Impactul acestuia asupra Activității Angajaților din Cadrul Anfp-Ului

Domeniu: Administrație Publică

Conține 1 fișier: docx

Pagini : 21 în total

Cuvinte : 6726

Mărime: 49.77KB (arhivat)

Publicat de: Mircea C.

Puncte necesare: 10

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Manole Cristina

Facultatea de Administratie si Management Public

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Introducere 4
Capitolul 1. Stadiul cunoasterii in domeniul stresului organizational 5
1.1. Importanta si relevanta cercetarii stresului organizational 5
1.2. Investigarea literaturii de specialitate 9
1.3. Explicarea conceptelor sau a legislatiei in domeniu 12
Capitolul 2. Metodologia cercetarii 18
2.1. Obiectivele cercetării 18
2.2. Ipotezele cercetării 18
2.3. Metodele utilizate 18
2.4. Eșantionarea 25
Bibliografie 26

Extras din licență

Introducere

În această cercetare, vom studia modul în care stresul afectează angajații dintr-o organizație, cât și rezultatele globale, obținute de către aceasta . Stresul profesional există peste tot acum, fie că este vorba despre o afacere mică sau o companie uriașă. Odată cu creșterea problemelor generate de stres, este esențial să știm influența acestuia asupra activității angajaților, din cadrul organizațiilor.

Capitolul 1. Stadiul cunoasterii in domeniul stresului organizational

1.1. Importanta si relevanta cercetarii stresului organizational

În ultimele decenii, stresul a devenit o problemă în creștere pentru persoanele care lucrează în organizații. Stresul este o stare viguroasă în care o persoană se confruntă cu o oportunitate, cerere sau sursă legată de ceea ce dorește individul și pentru care rezultatul este perceput a fi atât vag cât și vital.

Stresul este un fenomen modern atotpătrunzător, care are un efect grav asupra vieții umane. Nu că stresul este un concept recent, dar consecințele și antecedentele sunt foarte diferite în lumea modernă față de ceea ce au fost pentru strămoșii noștri. Pe măsură ce studiul acestui fenomen a avansat, cercetătorii au investigat diferitele fațete ale stresului pentru a avea claritate asupra diferențelor și componentelor acestui stres.

Stresul este „uzura” pe care o experimentează corpul nostru pe măsură ce ne adaptăm la mediul nostru dinamic; are efecte fizice, psihologice și emoționale asupra noastră și poate crea emoții pozitive sau negative. Ca influență pozitivă, stresul poate conduce o persoană către acțiune; poate duce la o nouă conștientizare și o nouă perspectivă interesantă și un astfel de stres se numește eustress.

Stresul este o consecință inevitabilă a complexității socio-economice și, într-o oarecare măsură, și stimulantul său. Putem defini, de asemenea, stresul ca „răspunsul nespecific al organismului la orice cerere formulată asupra acestuia”.

Potrivit tatălui cercetarii stresului, Hans Selye, „stresul este condimentul vieții”. Stresul în organizații este un fenomen larg răspândit, cu consecințe practice și economice de anvergură. În viața de astăzi, angajații lucrează ore mai lungi, deoarece creșterea nivelului de concurență și responsabilități le cere să se exercite din ce în ce mai mult în fiecare zi.

Stresul produce numeroase simptome care variază în funcție de persoane, situații și severitate. Acestea pot include declinul sănătății fizice, precum și depresie. Procesul de gestionare a stresului este numit ca una dintre cheile unei vieți fericite și de succes în societatea modernă.

Deși viața oferă numeroase cerințe care se pot dovedi dificil de gestionat, gestionarea stresului oferă o serie de modalități de a gestiona anxietatea și de a menține bunăstarea generală. În ciuda faptului că stresul este adesea considerat o experiență subiectivă, nivelurile de stres sunt ușor de măsurat utilizând diferite teste fiziologice, similare cu cele utilizate în poligraf.

Stresul ocupațional a fost de mare îngrijorare pentru conducere, angajați și alte părți interesate ale organizațiilor. Cercetătorii de stres profesional sunt de acord că stresul este o problemă serioasă în multe organizații (Cooper și Cartwright, 1994; Varca, 1999; Ornelas și Kleiner 2003). Costul stresului profesional este foarte mare în multe organizații. De exemplu, Organizația Internațională a Muncii (OIM) raportează că ineficiențele care decurg din stresul profesional pot costa până la 10% din PNB al unei țări (Midgley, 1996). La nivel personal, stresul profesional ar putea duce la creșterea morbidității și mortalității.

Stresul profesional este definit ca percepția unei discrepanțe între cerințele de mediu (factorii de stres) și capacitățile individuale de a îndeplini aceste cerințe (Topper, 2007; Vermunt și Steensma, 2005; Ornelas și Kleiner, 2003; Varca, 1999).

Christo și Pienaar (2006), de exemplu, au susținut că, cauzele stresului profesional includ pierderea percepută a locului de muncă și siguranța, șederea pentru perioade lungi de timp sau ridicarea greutatilor, lipsa de siguranță, complexitatea repetitivității și lipsa de autonomie la locul de muncă. În plus, stresul profesional este cauzat de lipsa resurselor și a echipamentului; programele de lucru (cum ar fi lucrul în ture târzii sau orele suplimentare) și climatul organizațional sunt considerate ca, contribuind la stresul angajaților. Stresul profesional prezintă adesea o nemulțumire ridicată în rândul angajaților, mobilitate la locul de muncă, epuizare, performanță slabă la locul de muncă și relații interumane mai puțin eficiente la locul de muncă (Manshor, Rodrigue și Chong, 2003).

Johnson (2001) a susținut în mod similar că sunt necesare intervenții precum identificarea sau determinarea semnelor de stres, identificarea cauzelor posibile ale semnelor și dezvoltarea posibilelor soluții propuse pentru fiecare semn. Aceste măsuri permit indivizilor să-și dezvolte abilități de coping și să dezvolte strategii pentru a dezvolta planuri individualizate de gestionare a stresului, care includ eliminarea surselor de stres. Mai mult, creșterea abilităților individuale de coping este o altă intervenție care va fi utilizată de conducere pentru a minimiza stresul.

Bibliografie

1. Arthur, A. R. (2000). Employee assistance programmes: The emperor's new clothes of stress management?. British Journal of Guidance & Counselling, 28(4), 549-559.

2. Bashir, U., & Ismail Ramay, M. (2010). Impact of stress on employees job performance: A study on banking sector of Pakistan. Bashir, U., & Ramay, MI (2010). Impact Of Stress On Employees Job Performance A Study On Banking Sector Of Pakistan. International Journal of Marketing Studies, 2(1), 122-126.

3. Beehr, T. A., & Newman, J. E. (1998). Research on occupational stress: An unfinished enterprise. Personnel Psychology, 51(4), 835-844.

4. Bland, M. (1999). A new approach to management of stress. Industrial and Commercial Training.

5. Chang, K., & Lu, L. (2007). Characteristics of organizational culture, stressors and wellbeing. Journal of managerial psychology.

6. Botha, C., & Pienaar, J. (2006). South African correctional official occupational stress: The role of psychological strengths. Journal of Criminal Justice, 34(1), 73-84.

7. Carlson, C. R., & Hoyle, R. H. (1993). Efficacy of abbreviated progressive muscle relaxation training: A quantitative review of behavioral medicine research. Journal of consulting and clinical psychology, 61(6), 1059.

8. Cohen, J. R., & Single, L. E. (2001). An examination of the perceived impact of flexible work arrangements on professional opportunities in public accounting. Journal of Business Ethics, 32(4), 317-328.

9. Cooper, C. L., & Cartwright, S. (2013). Healthy Mind; Healthy Organization—A Proactive Approach to Occupational Stress. In From Stress to Wellbeing Volume 2 (pp. 32-47). Palgrave Macmillan, London.

10. DeFrank, R. S., & Cooper, C. L. (1987). Worksite Stress Management Interventions:: Their Effectiveness and Conceptualisation. Journal of managerial psychology.

11. Dwamena, M. A. (2012). Stress and its effects on employees productivity- a case study of Ghana Ports and Habours Authority, Takoradi (Doctoral dissertation).

12. Fairbrother, K., & Warn, J. (2003). Workplace dimensions, stress and job satisfaction. Journal of managerial psychology.

13. Fevre, M. L., Matheny, J., & Kolt, G. S. (2003). Eustress, distress, and interpretation in occupational stress. Journal of managerial psychology, 18(7), 726-744.

14. Greenberg, J., Baron, R. A., & Grover, R. A. (1993). Behavior in organizations: Understanding and managing the human side of work.

15. Harvey, D. and Brown, D. R. (2006), An Experimental Approach to Organisation Development (7th Ed.), pp. 254-257, Prentice Hall, New Jersey.

16. Hausman, A. (2001). Variations in relationship strength and its impact on performance and satisfaction in business relationships. Journal of Business & Industrial Marketing.

17. Higgins, N. C. (1986). Occupational stress and working women: The effectiveness of two stress reduction programs. Journal of Vocational Behavior, 29(1), 66-78.

18. Ivancevich, J. M., Matteson, M. T., Freedman, S. M., & Phillips, J. S. (1990). Worksite stress management interventions. American psychologist, 45(2), 252.

19. Jackson, S. E., & Schuler, R. S. (1983). Preventing employee burnout. Personnel, 60(2), 58-68.

20. Johnson, S. J. (2001). Occupational stress among social workers and administration workers within a social services department (Doctoral dissertation).

...