Introducere Turismul reprezintă cel mai dinamic sector al economiei, devenind, în prezent, o activitate la fel de importantă ca și cele din sectoarele-cheie ale economiei naționale și chiar mondiale. Acest fenomen este greu de delimitat deoarece este în continuă dezvoltare și, ca orice activitate umană, cade sub incidența studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti , geografi, psihologi şi sociologi. Acest fenomen socio-cultural creează beneficii, fiind definit ca arta de a călători pentru propria plăcere (M. Peyromarre Debord). Importanța turismului la nivel mondial, național și al județului Gorj, cât și specializarea Economia Comerțului Turismului și Serviciilor m-au motivat să abordez lucrarea cu tema Analiza Swot a potențialului turistic montan la nivelul județului gorj. Perspective de promovare și dezvoltare. Turismul este considerat un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţii şi de schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumuseţile naturii ca rezultat al dezvoltării comerţului, industriei şi al perfecţionării mijloacelor de transport” (Guy Freuler). Pornind de la această ipoteză, lucrarea de licență, cu titlul Analiza SWOT a potențialului turismului montan din România, perspective de promovare și dezvoltare, analizează în detaliu acest fenomen socio-economic. Primul capitol al lucrării evidențiază aspectele teoretice și metodologice ale turismului. Pornind de la definiția turismului și a turismului durabil, am descris principalele caracteristici ale potențialului natural și antropic și am încheiat capitolul cu prezentarea modalității de organizare și dezvoltare a bazei tehnico-materiale pentru turism. Turismul este un fenomen extrem de dinamic, care își mărește în permanență sfera de activitate. Din acest motiv, noțiunea trebuie permanent adaptată schimbărilor ce apar în viața economico-socială. Turismul durabil dezvoltă ideea satisfacerii nevoilor turiștilor actuali și industriei turistice și, în același timp, a protejării mediului și a oportunităților pentru viitor. Potențialul turistic natural (fond turistic natural, ofertă turistică primară) este format din totalitatea resurselor turistice puse la dispoziție de cadrul natural al unui spațiu. Peisajul turistic antropic reprezintă totalitatea elementelor realizate de om, cu importante funcții cognitive și recreative. Al doilea capitol al lucrării cuprinde noțiuni teoretice ale analizei SWOT și analiza SWOT efectuată turismului României. În turism, analiza SWOT poate fi folosită pentru a fi stabilite obiective corespunzătoare stării de fapt, urmărind eliminarea punctelor slabe și diminuarea impactului amenințărilor mediului extern. Cel de-al treilea capitol este dedicat prezentării potențialului turistic montan al județului Gorj. După descrierea potențialului turistic natural, social-economic și cultural al județului, am efectuat o analiză SWOT a situațiie existente în domeniul turismului montan în zonă și am încheiat cu un studiu de oportunitate. Analiza SWOT a turismului, efectuată la nivelul județului Gorj a evidențiat următoarele aspecte: La nivelul judeţului Gorj există frumuseţi ale peisajului sau specii floristice şi faunistice aflate în regim de ocrotire şi care atrag anual numeroşi turişti. De asemenea, există sate care întrunesc reale condiţii de deveni sate turistice. Complexitatea potenţialului turistic gorjean, ca şi gradul său de atractivitate, sunt în strânsă corelaţie cu formele de relief. În concluzie, putem spune că județul Gorj dispune de un potențial turistic deosebit, care încă nu este suficient de cunoscut la nivel național. Capitolul I. Aspecte teoretice și metodologice 1.1. Turismul – definiţii şi aspecte conceptuale Cuvântul turism vine de la termenul englezesc to tour ( to tour a country = a face turul unei țări) și este derivat din termenul franțuzesc le tour (plimbare). Termenul franțuzesc provine din grecescul turos și latinescul tornus. La această rădăcină, s-a adăugat terminația franțuzească isme . Totuși, deși nu avea încă o denumire specifică, turismul a apărut încă din istoria antică, sub diferite forme: - Călătoriile grecilor vechii Eliade efectuate cu ocazia Jocurilor Olimpice și pelerinajele acestora la locurile de cult Dodona și Delfi; - Călătoriile de explorare ; - Pelerinajele de la Mecca, Ierusalim, Roma, Santiago de Compostela; După anul 1900, activitatea turistică s-a intensificat și s-a diversofocat pe plan mondial, creându-se curenții turistici cu țări exportatoare de turiști (tourist sources) și țări importatoare de turiști (tourist destinations), inițiindu-se sintagma de industrie a turismului, introdusă de Societate Geografică din Viena . La începutul anilor 1900 s-a conturat și prima definiție a turismului, dată de Ehmeyer Feuler , care arată că turismul, în sensul modern al cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbare a mediului înconjurător, pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusețile naturii.
1. Barbu Gh. (coord.), Turismul în economia națională, Editura Sport-Turism, București, 1981 2. Catrina I.,Contabilitate managerială, EdituraFocus Petroșani 2009 3. Catrina I., L.Guran, Sistemul metodelor de calculaţie a costurilor, economie matematică şi probleme actuale ale economiei de piaţă, Editura Focus, Petroşani, 2009 4. Catrina (Sprânceană) I., Economia întreprinderii în contextul managementului schimbării, Editura Focus Petroșani 2010 5. Catrina (Sprânceană) I. Catrina Oana Maria și Alexandru Nicolae,Managementul calității în afaceri, EdituraFocus Petroșani 2015 6. Cândea M., Erdeli G., Simio T. , Peptenaru D. , Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, Editura Universitară, București, 2003 7. Cristureanu C., Economia si politica turismului international, Editura ABEONA, Bucuresti, 1992 8. Dicționarul limbii române moderne, Editura Acad. R. P. R., București, 1959 9. Ehmeyer Feuler, Handbuck der Schwezeischen Volkswitshaft, 1905 10. Fazzei F. , Manual pentru turismul de munte, Editura Cartea Universitară, București, 2004 11. Grigore N., Potențialul natural al turismului, Editura Universității, București, 1975 12. Mazilu, M., (2004a), „Ecoturism şi amenajări turistice, Editura Scrisul Românesc, Craiova. 13. Mazilu, M., (2004b), Ecologie şi protecţia mediului înconjurător, Editura Mirton, Timişoara. 14. Minciu R., Economia Turismului, ediția a III-a, revizuită și adăugită, Ed. Uranus, București,2005 15. Miu F., Teiușanu I. , Geografia turismului, Editura Paralela 45, Pitești, 2008 16. Muntele, I. şi Iaţu, C., (2003), Geografia turismului, Editura Sedcom Libris, Iaşi. 17. Lector univ dr. Nastase C. , Dezvoltare durabilă şi turism durabil, Revista de turism, nr. 3, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, România 18. Neacșu N. , Băltărețu A. , Neacșu M., Economia Turismului, manual de studiu individual 19. Anuarul Statistic al României, 2006 20. Organizația Mondială a Turismului, publicația Turismul în anul 2010 21. Proiect european, Analiza Swot 22. Surse online: 1. http://www.editurauranus.ro/marketing-online/14/pdf/10.pdf 2. www.ipedia.ro 3. http://www.cjgorj.ro/Date%20site/Programe%20-%20Strategii/Studiu%20valorificare%20potential%20turistic/Studiu%20turism%20-%20RO.pdf 4. http://www.vreausamacalific.ro/wp-content/uploads/2012/01/Analiza-de-nevoi1.pdf 5. www.profudegeogra.eu 6. imgkid.com 7. dincolodeharti.blogspot.com 8. www.touringromania.com 9. http://www.gorjeanul.ro/turism-2/de-la-schela-pe-drumul-neamtului#.VXu2Yvntmko 10. romanianturism.com 11. www.ghiduri-turistice.info 12. https://ice25ice.wordpress.com/2013/02/01/obiective-turistice-din-judetul-gorj/ 13. http://www.vacantesicalatorii.ro/modules/revista/articole/articol.php?artID=2307 14. www.romanianmonasteries.org 15. www.mitropoliaolteniei.ro 16. www.salvamont.gorj.ro
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
