CUPRINS: INTRODUCERE 4 CAPITOLUL I. ANTREPRENORIATUL COMERCIAL ÎNTRE TEORIE ȘI PREDICȚIE 7 1.1. SEMNIFICAȚIA CONCEPTELOR DE BAZĂ 7 1.2. EDUCAȚIA ANTREPRENORIALĂ 11 1.3. GRADUL DE LIBERTATEA ECONOMICĂ AL UNEI ȚĂRI ȘI DEZVOLTAREA SPIRITULUI ANTREPRENORIAL 15 1.4. PROFILUL ANTREPRENORIAL. PARTICULARITĂȚI MOLDOVENEȘTI. 24 CAPITOLUL II. ANTREPRENORIATUL ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA 32 2.1. CADRUL LEGAL ȘI INSTITUȚIONAL DE ACTIVITATE ȘI DEZVOLTARE A ANTREPRENORIATULUI 32 2.2. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ NAȚIONALĂ PE FORMELE ȘI TIPOLOGIA ANTREPRENORIATULUI 37 2.3. STIMULAREA ACTIVITĂȚII ANTREPRENORIALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA 47 2.4. ANTREPRENORIATUL IN RM LA LIMITA INTRE DOUĂ REALITĂȚI: POLITICI SI STRATEGII DECLARATE ȘI REALITATEA CONFUZA DE ACTIVITATE. 52 CAPITOLUL 3. ELEMENTELE PROFILULUI ANTREPRENORIAL. STUDIU DE CAZ. INTREPRINDEREA SRL FORTUNA PLUS 57 3.1. PREZENTAREA SOCIO-ECONOMICA A INTREPRINDERII 57 3.2. ANALIZA BAZEI TEHNICO-MATERIALE A INTREPRINDEII S.R.L. “ FORTUNA- PLUS” 60 3.3. IDENTIFICAREA ŞI ANALIZA OPORTUNITĂŢILOR SRL FORTUNA PLUS 66 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 76 BIBLIOGRAFIE 79 ANEXE 83
INTRODUCERE Actualitatea temei. În prezent, antreprenoriatul reprezintă una dintre cele mai dezbătute teme atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi în întreaga lume. Comunităţi, oraşe, regiuni şi naţiuni încep să considere antreprenoriatul un motor al dezvoltării economice, al creşterii numărului de locuri de muncă şi al competitivităţii firmelor. Promovarea antreprenoriatului în Republica Moldova este extrem de important deoarece acesta determină o accelerare a dezvoltării economico-sociale durabile prin valorificarea superioară a potenţialului antreprenorilor locali. Antreprenoriatul în Republica Moldova are la baza încurajarea practicării afacerilor de către cât mai multe persoane, sporirea veniturilor antreprenorilor, asigurându-se în acelaşi timp stabilitatea social-economică a statului. In economia de piață, bazată pe concurență și risc, dezvoltarea sectorului antreprenorial reprezintă o prioritate. In ultimele decenii se vorbește tot mai mult de o economie antreprenorială, în care creșterea economică este susținută de intreprinderile mici și mijlocii, acestea fiind rezultatul concretizării inițiativelor antreprenoriale. Pentru economia moldovenească, dezvoltarea sectorul antreprenorial constituie o componentă importantă a politicii de restructurare economică, ce influențează pozitiv ritmul creșterii economice durabile. Prin caracteristicile lor: inovație, legături strânse cu comunitatea, dinamică ridicată, valorificarea optimă a resurselor locale, crearea de locuri de muncă, intreprinderile mici si mijlocii influențează dezvoltarea, mai ales la nivele inferioare, respectiv cel local si regional. Deci, dimensiunea și dinamica inițiativei antreprenoriale constituie unul din indicatorii care subliniază perspectivele de dezvoltare ale unei comunități. Inițiativele antreprenoriale sunt de fapt rezultatul unor idei si a unor proiecte care ilustrează determinarea si atitudinea intreprinzătorului față de identificarea si valorificarea unor oportunități care apar la un moment dat. Motivația de a crea o nouă afacere este o premisă in apariția inițiativei antreprenoriale, iar receptivitatea față de un produs sau un serviciu este cea care insuflă succes acesteia. De cele mai multe ori, antreprenorul nu are nici mijloacele si nici competențele necesare pentru punerea in valoarea a acestor idei, însă are drept unice instrumente disponibilitatea de a-și asuma un risc, nevoia de independență, dar si caracteristica generației sale. Prin geneza si structura lor, inițiativele antreprenoriale apar mai ales in „mediile prospere, cu suficiente resurse de a transforma ideea în acțiune și de asigura durabilitatea acesteia” si in contexte locale unde specializările sunt moșteniri valoroase, iar generațiile actuale prelungesc sau găsesc alternative la acestea. Creații ale spațiului respectiv, inițiativele antreprenoriale vor aduce modificări mai mult sau mai puțin vizibile asupra spațiului respectiv, în funcție de modul în care se va realiza inserția in teritoriu a acestora. Având în vedere faptul că în Republica Moldova se poate vorbi de existența unui sector antreprenorial doar începând cu anul 1991, când s-a legiferat libera inițiativă, primele demersuri stiințifice asupra rolului sectorului antreprenorial în dezvoltarea economică a unei regiuni au fost realizate de către economiști, interesați în a studia mai ales mecanismele de funcționare a noilor categorii de intreprinderi, respectiv intreprinderile mici si mijlocii (apariție, organizare, conducere, gestionarea optimă a resurselor materiale si umane, sursele de finanțare etc.). Indiferent de perioada socială la care vom face referire, spiritul antreprenorial a fost, este şi va fi prezent. Putem spune cu certitudine că antreprenoriatul contribuie la creşterea economică a oricărei ţări. Pe plan internaţional, antreprenoriatul diferă în funcţie de nivelurile de dezvoltare economică şi de structurile instituţionale ale fiecărei ţări. De-a lungul timpului, au existat numeroase forme (modele) de antreprenoriat datorită tendinţelor şi dezvoltării tehnologiilor existente. Cercetarea antreprenoriatului în Republica Moldova este necesară deoarece determină identificarea factorilor care influenţează înfiinţarea unei firme noi şi a competenţelor care susţin acest proces. În plus, identificarea factorilor care determină antreprenoriatul Republica Moldova este necesară deoarece, prin antreprenoriat, se realizează o maximizare a şanselor de succes pentru sectorul economic în general. Obiectivele prezentei teze de licență cuprind realizarea unei activităţi de cercetare-documentare în baza unei întreprinderi reale cu privire la factorii care influenţează antreprenoriatul în Republica Moldova. Cercetarea îşi propune să evidenţieze mijloacele prin care s-ar putea realiza o dezvoltare a antreprenoriatului în Republica Moldova, prin creşterea numărului de firme şi prin încurajarea antreprenorilor locali înspre dezvoltarea afacerilor lor. Cercetarea prezintă atât aspecte individuale legate de antreprenori (vârsta, venitul, educaţia etc.), cât şi de aspecte privind apartenența la o anumită ramură, colaborarea cu firme din sectorul economic și financiar, accesarea fondurilor naționale și europene, mărimea afacerii etc., analizând factorii favorizanţi dezvoltării antreprenoriatului în Republica Moldova. Metodele cercetării. Analiza factorilor care influenţează antreprenoriatul în Republica Moldova s-a realizat utilizând ca metode de cercetare: metoda analitică, metoda istorică, metodele analizei economice. Motivul alegerii acestor metode constă în dorinţa de a se obţine informaţii cât mai pertinente cu privire la factorii de influenţă ai antreprenoriatului în Republica Moldova la nivelul întreprinderilor locale şi a măsurii în care antreprenorii au reuşit sau îşi propun să acceseze fondurile locale și europene de dezvoltare a afacerii. Gradul de cercetare a temei. Fenomenul antreprenorial în întreaga sa complexitate este cercetat în cvasitotalitatea statelor din U.E., Asia, America și Australia iar rezultatele acestor investigații sunt prezentate în numeroase lucrări științifice, în reviste de prestigiu internațional. Accesând portalul www.springerlink.com cu lucrări științifice din întreaga lume la cuvântul cheie antreprenoriat se pot accesa peste 680 de lucrari, iar la educație antreprenorială peste 130 de lucrări cu referințe sumare sau de detaliu despre educația antreprenorială universitară. Lucrarile românești și inclusiv a autorilor din Republica Moldova care abordează antreprenoriatul și educația antreprenorială sunt rare, putând fi menționati puțini cercetători și cadre didactice, cu rezultate relevante: O. Nicolescu, I. Abrudan, I. Mihuț, C. Russu, L. Marian, o serie de comunicări științifice publicate la diferite sesiuni naționale și internaționale. Structura lucrării. Lucrarea este structurată in trei părți: prima parte vizează aspectele teoretico-metodologice, cateva repere asupra contextului in care a evoluat sectorul antreprenorial la nivel național si internațional. CAPITOLUL I. ANTREPRENORIATUL COMERCIAL ÎNTRE TEORIE ȘI PREDICȚIE 1.1. Semnificația conceptelor de bază Antreprenoriatul este definit ca „modul în care, de către cine şi cu ce consecinţe oportunităţile de a produce noi bunuri şi servicii sunt descoperite, evaluate şi exploatate” (SHANE şi VENKATARAMAN, 2000). Antreprenoriatul reprezintă crearea unor organizaţii, procesul prin care organizaţiile iau naştere (GARTNER, 1988). Antreprenorul este acel individ care creează o valoare nouă: o inovaţie sau o firmă nouă (BRUYAT şi JULIEN, 2001), determinând o schimbare (AUDRETSCH, 2002). Antreprenoriatul este procesul dinamic de creare a unei bogăţii suplimentare. Această bogăţie este creată de către indivizi care îşi asumă anumite riscuri şi îşi propun să confere valoare unor produse sau servicii. Produsul sau serviciul în sine poate să fie sau să nu fie nou sau unic, dar antreprenorul trebuie să îi confere valoare prin alocarea resurselor şi a abilităţilor necesare (HITT et al., 2001b).
Abed, G., Davoodi, H., “Corruption, Structural Reforms, and Economic Performance in the Transition Economies”, IMF Working Papers, No. 00/132, 2000 Ades, A., Di Tella, “Competition and Corruption”, Applied Economics Discussion paper series, No. 169, 1995, Oxford, Oxford University Press Altman, M., “How much Economic Freedom is Necessary for Economic Growth? Theory and Evidence”, Economics Bulletin, vol. 15, no. 2, 2007, pp. 1-20 ANAO, “Public Sector Governance”, Volumes 1&2: Better Practice Guide, 2003, Andreş Solomia – Cultură antreprenorială, Editura „Eftimie Murgu”, Reşiţa, 2007 Andrei, T., Matei A., Rosca, I., (2009). The Corruption, An Economic and Social Analysis, Editura Economică, Bucureşti Arndt, Ch., Oman, Ch., (2006). “Uses and Abuses of Governance Indicators”, OECD Development Centre, OECD, www,oecd,org/dev/publications/governanceindicators Barr, N., Pieţele forţei de muncă şi politica socială în Europa centrală şi de est, Bucureşti, Centrul de calcul, statistică sanitară şi documentare medicală, 1995. Bob Constantin (coordonator) , Lisandru N., Gheorghescu M., ş.a. – Economia întreprinderii. Editura Academiei de Studii Economice, Catedra de Comerţ, Bucureşti, 1997. – 296p. Bouckaert, G., Halligan, J., (2008). Managing Performance, International Comparisons, Routledge, London and New York Cotar Gheorghe – Evaluarea întreprinderii. Metode şi tehnici. Editura ECCE S.R.L., Bucureşti, 1992 Camerer, M., “Measuring Public Integrity”, Journal of Democracy, No. 17:1, 2006, National Chiţiba, Constanţa - Economie Mondială (International Economics), Pro Universitaria, 2011. Culegere statistică „Piaţa forţei de muncă în Republica Moldova 2010”, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, 2010 Drucker P. – Inovaţia şi sistemul antreprenorial, Editura „Enciclopedică”, Bucureşti, 1993 Frunzăverde Doina, Irimia H., Rîndaşu Venera – Antreprenoriat: teorie şi practică, Editura Mirton”, Timişoara, 2005 Irimia H. – Antreprenorul – duşmanul birocraţiei, Revista „Economistul” nr. 779/1996 Işfănescu Ramona – Rolul iniţiativei antreprenoriale în organizarea spaţiului geografic din Banat – Teză de doctorat, Bucureşti, 2008 Greaff, P., Mehlkop, G., “The Impact of economic freedom on corruption, Different patterns for rich and poor countries”, European Journal of Political economy, Vol. 19, No. 3, Sept., 2003, pp. 605-620 Gupta, S., Luiz de Mello, Sh., R., “Corruption and military spending”, European Journal of Political Economy, Vol. 17, 2001, pp. 749-777 Hall, J., Lawson, R., “Theory and evidence on economic freedom and economic growth: A comment”, Economics Bulletin, vol. 15, No. 18, 2008, pp. 1-6 Hannagan, T. (2008). Management, Concepts & Practices, 5th edition, Prentice Hall Holmes, K., Feulner, E., O’Grady, M.A., “2008 Index of Economic Freedom”, The Heritage Foundation and The Wall Street Journal, 2008, Dow Jones & Company Inc., Washington, New York Hood, Ch., “The “New Public Management” in the 1980’s,Variations on a theme”, Accounting, Organizations and Society, 20 (2/3), 1995, pp. 93-109 Jaba O., Niţă V. - Economia şi gestiunea întreprinderii, 1. Editura Universităţii “Al.I.Cuza“, Iaşi, 1997. –367p. Kaufmann, D., Kraay, A., Zoido – Lobaton, P., “Governance Matters”, Policy Research Working Paper 2196, The World Bank Development Research Group Macroeconomics and Growth and World Bank Institute Governance, Regulation and Finance, 2009 Krueger, A., “The political economy of rent-seeking society”, American Economic Review,Vol. 64, Nr. 3, iunie, 1974 Leite, C., Weidmann, J., “Does mother nature corrupt?: natural resources, corruption, and economic growth”, IMF Working Paper, No. 99/85, 1999, Washington DC Matei, A., “Corruption, Transparency and Quality, Comparative Approaches and Judiciary Support”, Bibliotheque de Droit Public Europeen, Vol. LXXXV, 2008, Esperia Publications Ltd, London, pp. 127-142 Matei, A., Matei, L., “Public Integrity and Performance of Governance. A Comparative Study for South-Eastern Europe”, on SSRN://ssrn.com/abstract=1405185, 2009 Mauro, P., “Corruption and the Composition of Government Expenditure”, Journal of Public Economics, 69, 1998, pp. 263-279 Muşetescu, Adina - Marketing internaţional (International Marketing), Pro Universitaria, 2011. Mushfiq, Sw., vs., Dean, St., “Economic freedom, corruption, and growth, (critical essay)”, The Cato Journal, Sept., 2007 Osborne, D., Gaebler, T., (1992). Reinventing Government, New York, Plume Oprei Ion – Economia firmei. Editura LUX LIBRIS, Braşov, 1994. –135p.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
