Abrevieri 2 CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 3 CAPITOLUL 2. APELUL 5 2.1. Consideratii generale 5 2.2. Formele apelului 5 2.2.1. Apelul incident 5 2.2.2. Apelul provocat 6 2.3. Obiectul apelului 7 2.4. Subiectele apelului 8 CAPITOLUL 3. SESIZAREA INSTANTEI DE APEL 12 3.1. Instanta competenta 12 3.2. Temenul de apel 15 3.3. Cererea de apel si efectele ei 19 3.4. Depunerea cererii de apel si procedura prealabila la instanta a carei hotarare se ataca. Regularizarea cererii de apel 20 3.5. Pregatirea judecatii apelului 21 3.6. Judecarea apelului 21 3.6.1. Compunerea si constituirea instantei de apel 21 3.6.2. Principalele momente in desfasurarea judecarii apelului 21 3.6.3. Probele in apel 23 3.6.4. Solutiile pe care le pronunta instanta de apel 27 CAPITOLUL 4. JURISPRUDENTA 31 4.1. Apel granituire 31 4.2. Apel prin care solcita solutia modificarii in parte a hotararii instantei de fond 34 4.3. Apel privind modificarea incheierii atacate in sensul respingerii cererii de suspendare a executarii silite 35 CAPITOLUL 5. CONCLUZII 37 BIBLIOGRAFIE 39 ANEXE 40
Lucrarea de fata isi propune un studiu aprofundat asupra uneia dintre cele mai importante institutii de drept procesual civil si anume apelul. In planul de cercetare am urmarit sa evidentiez unele aspecte ce tin de definirea, reglementarea si locul pe care aceasta institutie il ocupa in cadrul dreptului procesual civil precum si modul in care isi gaseste aplicabilitatea si justificarea. Intrucat in prezent Noul cod de procedura civila a intrat in vigoare, am considerat ca tema aleasa reprezinta un mod important de a evidentia noutatile si modificarile esentiale aduse de aceasta reglementare, dar si actualitatea acestei teme, care este larg dezbatuta de doctrina si practica de specialitate. Legea procesual civila fundamentala, prin modificarile legislative, a generat schimbari esentiale in materia organizarii judiciare, a judecatii propriu-zise si a executarii silite. In acest context, prezenta lucrare se doreste a fi un reper semnificativ, deoarece propunem o analiza a noii reglementari, realizata din perspectiva celui chemat sa aplice dreptul, in masura sa anticipeze semnificatiile si consecintele jurisprudentiale ale acesteia. In actuala reglementare procesual civila regasim institutia apelului in Titlul II, Capitolul II in cadrul art. 466-482. Apelul a fost si continua sa fie privit ca un mijloc procedural prin intermediul caruia persoana nemultumita de solutia pronuntata de prima instanta, ori procurorul, solicita instantei superioare, reformarea hotararii apelate. Aceasta cale de atac conduce la o reexaminare atenta a cauzei, la verificarea riguroasa a modului in care aceasta a fost solutionata de instanta inferioara si in anumite situatii la rejudecarea fondului si modificarea sau anularea sentintei pronuntate de prima instanta. Prin intermediul apelului, se obstaculeaza ca hotararea primei instante, nelegala sau netemeinica sa ramana definitiva. De aceea, acest mijloc procedural este pus la dispozitia partilor care au participat la judecata in prima instanta, dar si a procurorului sau a altor parti in situatii exceptionale, de a ataca la instanta ierarhic superioara sentinta nelegala. In cadrul acestei lucrari, in cele cinci capitole, am punctat cele mai esentiale informatii si opinii cu privire la institutia apelului. Am debutat astfel cu definitia si reglementarea acestui mijloc procedural esential, intr-o societate democratica si am punctat pe rand formele apelului. Am pus accentul pe apelul incident si provocat, dupa detalierea apelului principal. De asemenea, urmand firul logic al acestei lucrari, am prezentat obiectul apelului si subiectele acestei cai de atac. Capitolul trei puncteaza sesizarea instantei de apel. In cadrul acestui capitol am specificat instanta competenta sa judece apelul, termenul de apel, continutul cererii de apel si efectele pe care aceasta le produce si procedura de regularizare a cererii de apel. Competenta in acest caz poate fi considerata ca o parte a jurisdictiei, fapt pentru care orice judecator are o jurisdictie insa, competenta acestuia este stabilita si limitata la cazurile prevazute de lege. O importanta deosebita o constituie in cadrul acestui capitol intelegerea conceptului de competenta, fapt pentru care am definit acest concept tinand seama de opiniile exprimate in doctrina si practica de specialitate, si formele in care competenta poate fi realizata. Prin intermediul regulilor de competenta jurisdictionala se realizeaza o delimitare a atributiilor concrete ale instantelor de judecata. In mod firesc, orice sistem judiciar este constituit dintr-un numar insemnat de instante judecatoresti, unele dintre ele avand acelasi grad, iar altele de grad diferit. De aceea toate codurile de procedura civila determina reguli corespunzatoare pentru delimitarea atributiilor instantelor judecatoresti in cadrul sistemului judiciar al tarii respective. De asemenea, am prezentat derularea procedurii de judecata a apelului, pornind de la pregatirea acestei sedinte, judecarea propriu-zisa a caii de atac, compunerea si constituirea instantei de apel, principalele momente in desfasurarea judecari apelului si probele utilizate in aceasta cale de atac. In mod esential, acest capitol este finalizat cu solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel. Instanta de judecata nu poate da un verdict in cazul unui litigiu numai pe baza afirmatiilor partilor. Partile trebuie sa-si dovedeasca sustinerile prin probe pe care le solicita sa fie administrate de instanta, pentru a o putea convinge asupra litigiului respectiv. Capitolul patru este rezervat practicii judiciare, prin punctarea unor spete care au ca stadiu procesual apelul. Partea finala a lucrarii este dedicata emiterii unor concluzii rezultate in urma parcurgerii capitolelor prezentate mai sus precum si o bibliografie in care am enumerat materialele necesare realizarii lucrarii in speta. In sinteza s-a facut trimitere intotdeauna la textul din Cod sau din Legea de punerea in aplicare, si ori de cate ori am considerat necesar, am reprodus in notele de subsol textul legal incident, semnaland diferentele care au survenit in raport cu vechea reglementare, si cu textele din legi speciale. Informatiile cuprinse in legea de punerea in aplicare a actului cod de procedura civila, au fost sistematizate si grupate in mod tematic, pentru o mai usoara asimilare a acestora. De asemenea, ca urmare a practicii efectuate la un cabinet de avocatura, am realizat o scurta sectiune de anexe, in care am cuprins doua modele de cereri de apel, pe care le-am intocmit si detaliat in mod personal. CAPITOLUL 2 APELUL 2.1. Consideratii generale Apelul reprezinta o cale de atac, pusa la dispozitia partii nemultumite de hotararea pronuntata de prima instanta, si a procurorului, in situatiile expres prevazute de lege, de a solicita instantei ierarhic inferioare sa reformeze sentinta pronuntata in respectiva cauza. Putem sustine astfel ca, apelul constituie o cale de atac ordinara, de reformare, devolutiva si suspensiva de executare. Asadar, apelul constituie o noua rejudecare a cauzei in integralitatea sa. Prin intermediul acestei cai, orice parte implicata in procesul poate aduce critici hotararii pronuntate de prima instanta. Procurorul poate sa exercite calea de atac a apelului in situatiile expres indicate de lege. Apelul este privit in literatura de specialitate ca fiind o modalitate de exprimare a actiunii civile sau un mijloc procedural ce intra in continutul acesteia, iar dreptul de apel reprezinta o parte componenta a dreptului la actiune, cu toate consecintele pe care le produce acest fapt (Boroi, Stancu, 2015). Institutia apelului este reglementata in Codul de procedura civila in cadrul art. 466-282. In cadrul acestor articole regasim acele statuari care se aplica strict la institutia apelului. Tocmai de aceea, aspectele care nu sunt reglementate in cadrul acestor dispozitii, vor fi coroborate cu cele stabilite pentru judecata in prima instanta, in masura in care acestea nu sunt contrare naturii juridice a apelului. 2.2. Formele apelului Dupa cum bine stim, apelul poate fi mai de mai multe feluri. Astfel, in domeniul procedurii civile discutam despre apel principal, apel incident si apel provocat. Si vechiul cod de procedura civila continea aceleasi forme ale apelului, care sunt reglementate in mod expres de actualul cod. Totusi, actuala reglementare contine unele imbunatatiri, in sensul ca puncteaza caracterul accesoriu al apelului incident. Atunci cand facem referire la apelul principal, practic ne referim la acea cale de atac devolutiva, la care face apel partea nemultumita de hotararea data de prima instanta. Apelul incident, constituie apelul pe care il promoveaza intimatul din apelul principal impotriva partii cu interese contrarii, respectiv apelantul din apelul principal (Boroi si Stancu, 2015). Apelul provocat, poate fi promovat de intimatul din apelul principal, contra unui alt intimat ori a unei persoane care nu s-a regasit printre partile din respectiva cauza, la prima instanta, si care nu figureaza ca parte in apelul principal, in situatia in care acesta din urma, ar fi de natura sa creeze consecinte juridice asupra situatiei sale juridice in proces. 2.2.1. Apelul incident Conform art. 472 alin.1 C.proc.civ., ,,intimatul este in drept, dupa implinirea termenului de apel, sa formuleze apel in scris, in cadrul procesului in care se judeca apelul facut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie care sa tinda la schimbarea hotararii primei instante". Din definitia mentionata se pot evidentia mai multe caracteristici ale apelului incident. Astfel, apelul incident poate fi introdus numai de intimat, contra partii care are interese contrare si a dobandit astfel, calitatea de apelant in apelul principal. In ceea ce priveste momentul in care poate fi exercitat acest apel, se poate observa ca, acesta poate fi introdus ulterior momentului implinirii termenului de apel. De retinut ca apelul incident va trebui formulat in acelasi timp cu intampinarea la apelul principal. Aceasta deoarece, daca s-ar introduce in timpul termenului legal de apel, nu ne-am mai afla in prezenta apelului incident ci acesta ar fi catalogat drept apel principal. In mod firesc, apelul mentionat trebuie sa indeplineasca toate cerintele de fond si de forma prevazute de lege pentru apelul principal, iar prin exercitarea acestuia sa se urmareasca modificarea sau schimbarea hotararii pronuntate de prima instanta.
1.Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicat, in Monitorul Oficial, Partea I nr. 247 din 10 aprilie 2015; 2.Constitutia Romaniei si 2 legi uzuale, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2006, 3.Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciara, din 28.06.2004, actualizata la data de 24.11.2010. II. TRATATE, CURSURI, MONOGRAFII 1.Boroi G., Stancu M. (2015). Drept procesual civil, Editura Hamangiu 2.Boroi G. (2013). Noul cod de procedura civila. Vol I. Art. 1-526, Comentariu pe articole, Editura Hamangiu 3.Boroi G., Radescu D. (1994). Codul de procedura civila comentat si adnotat, Editura All 4.Ciobanu V.M, Boroi G. (2009). Drept procesual civil. Editura C.H.Beck 5.Ciobanu V.M., Boroi G., Briciu T.C. (2011). Drept procesual civil. Curs selectiv, Editura C.H.Beck 6.Ciobanu V.M., Nicolae M. (2013). Noul cod de procedura civila, comentat si adnotat. Editura Universul Juridic 7.Condoiu M. (2007). Drept procesual civil. Note de curs, Fundatia Romania de Maine 8.Deleanu I. (2005). Tratat de procedura civila, Editura All Beck 9.Deleanu I. (2013). Tratat de procedura civila, vol. I, Editura Universul Juridic 10.Durac Gh. (2014). Drept procesual civil. Principii si institutii fundamentale. Procedura contencioasa, Editura Hamangiu 11.Les I. (2010). Tratat de drept procesual civil, Editura C.H. Beck 12.Raducanu G., Dinu M. (2015). Fise de procedura civila pentru admiterea in magistratura si avocatura, Editura Hamangiu 13.Spinei S.(2013). Reglementarea cailor de atac in dreptul procesual civil, Editura Universul Juridic 14.Stoenescu I., Zilberstein S. (1981). Drept procesual civil. Caile de atac. Procedurile speciale. Editura Didactica si Pedagogica 15.Suciu Al. (2012). Exceptiile procesuale in Noul cod de procedura civila, Editura Universul Juridic 16.Tabacu A. (2013). Drept procesual civil, conform Noului cod de procedura civila, Editura Universul Juridic 17.Tabarca M. (2013). Drept procesual civil. Teoria generala conform Noului cod de procedura civila, Editura Universul Juridic III. JURISPRUDENTA - Dosar nr. 17905/306/2013 - Dosar 16563/306/2013 - Dosar 6722/306/2015 - Dosar 2857/308/2013
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.