Apelul - Judecarea si Solutionarea Apelului Penal

Cuprins licenta Cum descarc?

Sectiunea a-I-a. Referiri de ordin istoric
1.5. Origine - vechiul drept francez 
1.6. Apelul in legislatia procesual penala romana anterioara 
1.6.1. Codicele de procedura criminala din 2 decembrie 1864 
1.6.2.Codul de procedura penala Carol al - II-lea din 19 martie 1936 
1.6.3.Legea nr. 345 din 29 decembrie 1947 
1.6.4.Legea nr. 45 din 1 iulie 1993 
Sectiunea a-II-a. Consideratii generale privind apelul
1.7.Notiune si trasaturi 
1.8.Sediul materiei 
1.9. Justificarea institutiei apelului 
Capitolul II
Conditii de fond ale apelului
Sectiunea I. Hotararile penale supuse apelului
2.1.Sentintele supuse apelului. 
2.2. Sentintele penale care nu pot fi atacate cu apel. 
2.3.incheierile supuse apelului. 
2.4.incheieri supuse unui regim diferit. 
Sectiunea a-II-a. Persoanele care pot declara apel
2.5. Titularii dreptului de apel. 
2.5.1. Procurorul. 
2.5.2. Inculpatul. 
2.5.3.Partea vatamata 
2.5.4. Partea civila si responsabila civilmente 
2. 5.5. Martorul, expertul, interpretul, si aparatorul. 
2. 5.6. Orice persoana ale carui interese legitime au fost vatamate printr-un act sau o
masura a instantei 
Capitolul III
Conditii de forma ale apelului 
Sectiunea I. Termenul de declarare a apelului
3. 1. Termenul de apel 
3.2. Importanta si caracterizare 
3.3. Durata. 
3.4. Modul de calcul. 
3.5. Repunerea in termen - conditii si efecte 
3.6. Apelul peste termen - conditii si efecte 
Sectiunea a-II-a. Declararea, motivarea apelului si efectele apelului
3.7. Declararea apelului. 
3.7.1. Modul de exercitare si instanta competenta la care trebuie depus apelul. 
3.7.2. Renuntarea la apel. 
3. 7.3. Retragerea apelului 
3.8. Efectele apelului 
3.8.1.Efectul suspensiv al apelului. 
3.8.2. Efectul devolutiv al apelului 
3.8.3.Neagravarea situatiei in propriul apel 
3.8.4.Efectul extensiv al apelului 
3.9.Motivarea apelului. 
3.9.1.Formularea apelului. 
3.9.2.Motivele de apel.


Extras din licenta Cum descarc?

Capitolul I
Sectiunea I. Referiri de ordin istoric
1.5. Origine - vechiul drept francez
Originea apelului se afla in dreptul roman, unde, incepand din anul 509 I. Chr. , cel condamnat avea dreptul de a apela la popor, contra sentintei, pe calea asa -- zisei ,,provocatio ad populum ". Ulterior, in regimul republican au aparut si alte doua institutii: ,, intercessio " din partea magistratului si ,,intercessio " din partea tribunului plebei, care consta dintr-un veto opus actelor magistratului, iar cererea pentru ,,intercessio"adresata celor care aveau dreptul sa intervina se numea ,, appellatio ". In acceptiunea sa moderna, apelul se constituie in jurisdictiile tribunalelor imperiale, care aveau dreptul nu numai de a desfiinta hotararea, dar si de a o reforma. 
In vechiul drept francez apelul indeplinea un rol politic de centralizare in folosul jurisdictiilor regale. El realiza acest rol chiar daca in aceea vreme -- pana la ordonanta regala din 1670 -- numarul jurisdictiilor era multiplu si o cauza putea fi supusa mai multor apeluri succesive. Abia dupa aceasta ordonanta, numarul apelurilor a fost redus la unul singur.
Dupa 1789, fundamentul apelului s-a modificat bazandu-se pe ideea realizarii unei judecati mai bune si pe dezideratul de a se ajunge la o unitate de interpretare a legii, care , intr-o anumita masura, s-ar putea infaptui de instantele de apel. Cu toate astea, apelul nu a fost introdus in materie criminala, deoarece s-a considerat ca nu ar fi necesar.
1.6. Apelul in legislatia procesual penala romana anterioara
1.6.1. Codicele de procedura criminala din 2 decembrie 1864 -- reproducea prevederile Codului de instructiune penala din 1808 care reglementa apelul impotriva sentintelor date de tribunale in materie corectionala in art. 195 si urmatoarele.
Apelul care trebuia introdus in termen de 10 zile calculate de la pronuntare ori de la comunicare, era suspensiv de executare, dar curtea avea obligatia de a-l solutiona in termen de 30 zile de la primirea sa.
In acelasi cod era reglementat separat (art. 169/175) apelul impotriva sentintelor date in materie politieneasca cand s-a aplicat inchisoarea sau cand amenzile, restituirea si reparatiile civile depaseau un anumit cuantum valoric.
1.6.2. Codul de procedura Carol al - II-- lea din 19 martie 1936, prevedea apelul in art. 455/470. Calea de atac a apelului era deschisa numai impotriva hotararilor date in prima instanta de judecatorie sau de catre tribunal. Deciziile pronuntate in matrice criminala de curtile cu jurati nu erau supuse apelului. Nici dupa desfiintarea acestor instante prin Legea pentru organizarea noilor instante criminale si pentru abrogarea unor dispozitii din Codul de procedura penala Carol al-II-lea, din 6 august 1938 in materie criminala nu s-a acordat drept de apel. Competenta in materie de apel apartinea tribunalelor corectionale care judecau apelurile contra cailor de judecata pronuntate de judecatorii si contra hotararilor unor instante speciale, precum si curtile de apel care statuau asupra sentintelor tribunalelor corectionale din circumscriptia lor.
1.6.3. Legea nr. 345 din 29 decembrie 1947 pentru modificarea unor
dispozitii din Codul de procedura penala a desfiintat apelul, dispunand expres
prin art. 439 Codul de procedura penala -- astfel cum a fost modificat -- ca
singura cale de atac ordinara, este recursul.
In orice caz, aceasta cale -- unica -- de atac a dobandit valente noi, reunind caracteristicile atat ale apelului cat si ale recursului, in sensul ca permitea o verificare completa a sentintelor primei instante, atat sub aspectul temeiniciei, cat si sub acela al legalitatii.
1.6.4. Legea nr. 45 din 1 iulie 1993 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala a reintrodus apelul in legislatia procesul penala romana (ort. 361/385 Codul de procedura penala), continand si unele dispozitii tranzitorii.


Fisiere in arhiva (1):

  • Apelul - Judecarea si Solutionarea Apelului Penal.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

G. Antoniu, N. Volonciu, N. Zahar ia, Dictionar de procedura penala,
Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988
Codul penal adoptat prin Legea nr. 301/2004, publicata in Monitorul
Oficial, nr. 575 din 29 iunie 2004, Ed. AU Beck, Bucuresti, 2004
Codul de procedura penala actualizat in iulie 2004, Ed. AU Beck,
Bucuresti, 2004
V. Dongoroz, I. Kahane, G. Antoniu, C. Bulai, N. Iliescu, R.M. Stanoiu,
Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala roman, voi II,
Ed. Academiei, 1976
V. Dongoroz, Curs de procedura penala, Editia a II- a, Bucuresti, 1942
V. Dongoroz, Curs de drept penal si de procedura penala, Bucuresti,
1946
N. Giurgiu, Cazurile de nulitate in procesul penal, Ed. Stiintifica,
Bucuresti, 1974
I.Ionescu -- Dolj, Curs de procedura penala romana, Ed. Sosec,
Bucuresti, 1937
Ghe. Mateut, Procedura penala, Partea speciala, voi II, Ed. Lumina
Lex, Bucuresti, 1998
D. V. Mihaescu, V. Ramureanu, Caile extraordinare de atac in procesul
penal, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1970
Neagu, Tratat de procedura penala, Ed. Pro, Bucuresti, 1997
V.Papadopol, C. Turianu, Apelul penal, Ed. Sansa, Bucuresti, 1994
Tr.Pop, Drept procesual penal, Ed. Tipografia Nationala, Cluj,Partea
speciala, voi. III si IV, 1947-1948
V. Pavaleanu, Drept procesual penal, Partea speciala, Ed. Lumina Lex,
Bucuresti, 2002


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!