Argoul Printre Tineri

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere.4
Capitolul 1: Ce este argoul?.7
1.1 Delimitarea termenului de argou.7
1.2 Istoria argoului romanesc.10
1.3 Categoriile sociale care recurg la argou.13
Capitolul 2: Argoul ca fenomen social.15
2.1 Argoul dupa 1989. .15
2.2 Argoul contemporan.16
Capitolul 3: Argoul din punct de vedere psihologic.19
Capitolul 4: Hip-Hop-ul si argoul.22
4.1 Muzica hip-hop.22
4.2 Baietii de cartier: o noua subcultura. .23
4.3 Teme si motive in hip-hop.26
Capitolul 5: Lexicul argotic in hip-hop.29
5.1 Etimologie tiganeasca.30
5.2 Etimologie engleza.38
5.3 Etimologie bulgara.41
5.4 Etimologie germana.42
5.5 Etimologie maghiara.44
5.6 Etimologie rusa.45
5.7 Etimologie turceasca.46
5.8 Etimologie ucraineana.47
Capitolul 6: Noul limbaj de pe internet.49
Concluzii.65
Bibliografie.67


Extras din licenta Cum descarc?

Introducere
Se stie ca limba constituie cea mai desavarsita creatie a geniului uman. Cu ajutorul acesteia, fiecare individ a reusit sa domine intregul regn, sa se organizeze mai usor in grupuri si sa intemeieze societatea umana. Limbajul omenesc nu reprezinta altceva decat un ansamblu de semne prin intermediul caruia omul isi exprima propriile ganduri si emotii (vezi Baciu Got 2006: 10). In felul acesta, prin intermediul limbii, oamenii au reusit sa impartaseasca experiente, sa conserve si sa transmita cunostintele acumulate de generatii de-a lungul anilor. Astfel ,,participand la mutatiile fundamentale care intervin in societate, cuvintele devin deschise, receptive la ideile transmise de vorbitor si dinamizeaza limba care, in multiplele-i variante sociale si teritoriale, demonstreaza a fi semper mutabilis" (Ibidem: 5).
Limba romana, asemenea celorlalte limbi, se afla intr-o continua evolutie, incercand sa se adapteze tuturor conditiilor sociale, politice, economice si culturale. Bogatia sa este data de varietatea vocabularului, compartimentul cel mai deschis influentelor atat interne, cat si externe. De-a lungul timpului s-a aratat ca niciun vorbitor al limbii romane nu cunoaste si nici nu poate cunoaste cuvintele existente in vocabularul ei. Si chiar din multimea de cuvinte cunoscute, orice vorbitor foloseste numai o parte dintre ele, dar si acest grup de cuvinte variaza dupa imprejurarile in care trebuie sa se exprime (Donici 2010: 7).
In aceasta privinta Vasile Serban constata ca ,,daca s-ar folosi, in mare parte, acelasi ansamblu de cuvinte, identice sau analoge, exista totusi o diferentiere in ceea ce priveste nuantarea tonalitatii. Cu alte cuvinte, diversitatea componentei vocabularului folosit este impusa de conditiile vietii sociale, dar si de educatia si gradul de instruire a vorbitorului" (1978: 114).
Se poate observa cu usurinta ca limba pe care o vorbesc in prezent tinerii din Romania nu mai seamana deloc cu cea invatata la scoala. O discutie intre doi elevi de liceu pe strada sau in autobuz poate scoate in evidenta grave dificultati de intelegere. Potrivit lui Gh. Bulgar, termenii de argou sau de jargon, pe care ii folosim cu totii de fapt, au patruns din ce in ce mai mult in limba vorbita in mod curent, facand ca limbajul anumitor grupuri sa devina inaccesibil celor mai multi (apud Croitoru Bobarniche 1996: 5).
Fie ca este acceptata, fie ca nu, una dintre trasaturile adolescentei o constituie existenta unui limbaj propriu, expresiv, criptic. Indiferent de nationalitate sau de rangul social, tinerii se simt si chiar sunt in multe privinte altfel decat adultii. In orice colt al lumii, ei isi cauta un limbaj care sa exprime cat mai bine nevoia de a nu semana cu cei maturi. Argoul adolescentului provine din surse diferite. Una dintre ele, dar nu cea mai importanta, o reprezinta nevoia unui limbaj ,,incifrat" care sa nu poata fi inteles de cei din jur, atunci cand contextul o impune. Asa cum precizeaza Miorita Baciu Got ,,ca act individual al realizarii limbii, vorbirea argotica este o abatere de la norma consacrata, cu devieri motivate prioritar pe plan sociologic si afectiv" (2006: 11).
In aceste conditii s-a nascut celebrul sase, care da de veste elevilor ca este timpul sa inceteze nazbatiile si sa devina elevi ,,model" in banca. Alti termeni precum: profa, diriga sau mate, bio, info, geogra isi gasesc rostul in intuitia adolescentului de a trata cu familiaritate realitati care sperie mai putin. Dupa cum se stie, tinerii au o deschidere inspre nou, inspre modern mult mai accentuata decat a persoanelor in varsta. De aceea limbajul lor este ,,presarat" cu neologisme sau cuvinte straine, mai mult sau mai putin adaptate limbii noastre. Astfel, astazi adolescentii trebuie sa fie cool, iar pentru aceasta trebuie sa isi schimbe look-ul. Stramosescul ,,buna ziua" devine ,,heloo" si asa mai departe. Mass-media are un rol important in acest sens la fel precum revistele pentru adolescenti, emisiunile de divertisment si chiar filmele. Teribilismul varstei constituie sursa unui alt fenomen extrem de raspandit in randul adolescentilor: moda superlativului absolut folosit la tot pasul. Acest lucru creeaza impresia unei lumi cu adevarat false: muzica este ,,super", fusta este ,,super", guma de mestecat este si ea ,,super", toata existenta este ,,super".


Fisiere in arhiva (1):

  • Argoul Printre Tineri.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Avram, Mioara, 1997, Anglicismele in limba romana actuala, Bucuresti, Editura Academiei Romane.
2. Baciu Got, Miorita, 2006, Argoul romanesc. Expresivitate si abatere de la norma, Bucuresti, Editura Corint.
3. Bantas, Andrei, 1997, English-Romanian Dictionary. Dictionar englez-roman, Bucuresti, Editura 100+1 Gramar.
4. Baronzi, George, 1872, Limba romana si traditiunile ei, vol. I, Editura G. D. Nebunely si fiii.
5. Chapman, Robert (ed.), 1997, Dictionary of American Slang, New York, Editura Harper Collins Publishers.
6. Cioranescu, Alexandru, 2001, Dictionarul etimologic al limbii romane, Bucuresti, Editura Saeculum.
7. Condrea, Irina, 2011, ,,Cum vorbim, cum scriem: argoul si argotizantii", Timpul, 18 Februarie 2011, s.p. , (www.timpul.ro).
8. Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, 1980, Mic dictionar de terminologie lingvistica, Bucuresti, Editura Albatros.
9. Croitoru Bobarniche, Nina, 1996, Dictionar de argou al limbii romane, Slobozia, Editura Armina.
10. ***, 2009, Dictionarul explicativ al limbii romane, Editia a doua revizuita si adaugita, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic Gold.
11. Donici, Mihaela-Cristina, 2010, Anglicismele in limba romana, Galati, Editura Sfantul Ierarh Nicolae.
12. Felecan, Oliviu, 2009, Limba romana in context european, Cluj-Napoca, Editura Mega.
13. Graur, Alexandru, 1975, Alte etimologii romanesti, Bucuresti, Editura Republicii Socialiste Romania.
14. Gutu-Romalo, Valeria, 2002, Corectitudine si greseala: limba romana de azi, Bucuresti, Editura Humanitas.
15. Iordan, Iorgu, 1944, Stilistica limbii romane, Bucuresti, Editura Institutul de Linguistica Romana.
16. Iordan, Iorgu, 1947, Limba romana actuala: o gramatica a ,,greselilor", Bucuresti, Editura Socec & Co.
17. Kitwana, Bakari, 2002, The Hip Hop Generation: Young Blacks and the Crisis in African American Culture, New York, Editura Basic Civitas Books.
18. Levitchi, Leon, Andrei Bantas, 2004, Dictionar englez- roman, Bucuresti, Editura Teora.
19. Manafu, Cristian, Lena Rusti, s.a. , ,,Aspecte sociologice ale argoului", Eva, s.p. , (www.eva.ro).
20. Milica, Ioan, 2009, Expresivitatea argoului, Iasi, Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza.
21. Rose, Tricia, 1994, Black Noise: Rap Music and Black Culture in Contemporary America, Connecticut, Editura Weslyan Univeristy Press.
22. Rotaru, Ileana, 2010, Comunicarea virtuala. Impactul noilor tehnologii informationale si comunicationale in spatiul educational contemporan, Bucuresti, Editura Tritonic.
23. Slave, Elena, 1991, Metafora in limba romana, Bucuresti, Editura Stiintifica.
24. Stoichitoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii romane actuale, 2001, Bucuresti, Editura All Educational.
25. Serban, Vasile, 1978, Vocabularul romanesc contemporan, Timisoara, Editura Facla.
26. Volceanov, George, 2006, Dictionar de argou al limbii romane, Bucuresti, Editura Niculescu.
27. Zafiu, Rodica, 2001, Diversitate stilistica in romana actuala, Bucuresti, Editura Universitatii din Bucuresti.
Site-uri consultate:
o www.eva.ro
o www.123urban.ro
o www.teenchatdecoder.com
o www.bugmafiaoficial.ro
o www.versuri.ro
o www.timpul.ro


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!