Arhaisme

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I
CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND ARHAISMELE FONETICE, GRAMATICALE SI DERIVATE
IN STRUCTURA FRAZEOLOGISMELOR
1.1.Arhaismul - indiciu al frazeologizarii
1.2.Problema frazeologismelor arhaice ca obiect al investigatiilor lingvistice
1.3.Arhaisme fonetice, gramaticale si derivate in structura frazeologismelor
1.3.1. Arhaisme fonetice
1.3.2. Frazeologisme arhaice ca rezultat al adaptarii fonetice a neologismelor 
1.3.3. Frazeologisme arhaice datorate accidentelor fonetice 
1.3.4. Arhaisme morfologice
1.3.5. Arhaisme substantivale 
1.3.6. Arhaisme substantivale privind genul 
1.3.7. Arhaisme substantivale privind declinarea 
1.3.8. Arhaisme substantivale privind numarul 
1.3.9. Arhaisme pronominale 
1.3.10. Arhaisme verbale 
1.3.11. Arhaisme adverbiale 
1.3.12. Arhaisme sintactice 
1.3.13. Arhaisme derivate
1.3.14. Arhaisme derivate cu afixe neproductive 
1.3.15. Arhaisme derivate rezultate in urma concurentei dintre afixe 
CAPITOLUL II
SENSURI ARHAICE IN STRUCTURA FRAZEOLOGISMELOR
2.1. Sensuri arhaice originare 
2.2. Cimpuri conceptuale ale arhaismelor semantice
2.3. Sensuri arhaice ce exprima notinea de ,,masurare" 
2.4. Sensuri arhaice ce exprima notiunea de ,,drum" 
2.5. Sensuri arhaice ce apartin altor cimpuri conceptuale 
2.6. Arhaisme derivate semantice
CAPITOLUL III
LOCUL FRAZEOLOGISMELOR ARHAICE
IN LIMBA ROMANA CONTEMPORANA
3.1. Specificul frazeologismelor arhaice 
3.2. Stabilitatea si varietatea frazeologismelor arhaice 
3.3. Substituirea arhaismelor din structura frazeologismelor arhaice 
3.4. Motivarea arhaismelor din structura frazeologismelor arhaice prin etimologie populara 
3.5. Modificarea frazeologismelor arhaice si formarea cuvintelor in baza lor 
3.6. Derivarea lexico-semantica
3.7. Delocutivarea
3.8. Derivarea 
3.9. Compunerea 
3.10. Alte procedee de modificare a frazeologismelor arhaice 
CONCLUZII 
BIBLIOGRAFIE


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I
CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND ARHAISMELE FONETICE GRAMATICALE SI DERIVATE IN STRUCTURA FRAZEOLOGISMELOR
1.1. Arhaismul - indiciu al frazeologizarii
O dovada peremptorie a faptului ca orice element glotic face parte nu numai dintr-o structura proprie unei epoci anume, ci si dintr-o structura constituita in timp, avind un caracter de proces, sint frazeologismele arhaice. Aceste expresii reprezinta formatii cu o vechime de secole, evocind imagini ale unor timpuri de mult apuse. De aceea in structura lor pot ramine cristalizate ,,rudimente"lingvale, adica forme si sensuri uzuale cindva, dar invechite azi. Cu toate acestea, majoritatea frazeologismelor arhaice sint sesizate totusi ca elemente ce se inscriu organic in sistemul frazeologiei contemporane, iar limba romana literara, desi refractara infiltrarii fenomenelor vetuste in sistemul sau, admite existenta unor astfel de elemente glotice ce nu se inscriu in perspectiva uzului actual.
Arhaismele din structura frazeologismelor, dupa cum am mai mentionat, sint niste elemente favorizate, deoarece au capatat o a doua viata. Prezenta arhaismelor in cadrul frazeologismelor le atribuie acestora din urma un grad inalt de coeziune a componentilor in raport cu alte tipuri de imbinari de cuvinte. Specificul lor rezida in aceea ca, in virtutea faptului ca in structura lor exista unitati lexicale si constructii iesite din uz, ele sint sesizate de catre vorbitori drept creatii ,,noi",necunoscute, al caror sens nu se deduce din semnificatiile elementelor componente.
Mentinerea arhaismelor in structura frazeologismelor devine posibila datorita sensului integral al frazeologismului. Sensul lui nu reprezinta suma semnificatiilor componentilor lui. In cazul frazeologismelor arhaice, faptul devine si mai evident, din simplul motiv ca o parte din elementele lor componente, in mod independent, nu sint compatibile cu vreo semnificatie in limba contemporana. Cu alte cuvinte, vorbitorul leaga direct frazeologismul de ideea generala pe care o exprima acesta, fara a constientiza semnificatiile componentilor lui. Deci forma interna a acestor frazeologisme, precum si imaginea ce sta la baza lor, nu sint sesizate si descifrate astazi, desi frazeologismele nu sint supuse arhaizarii decit partial.
Fiind reconstituite in constiinta vorbitorului de-a gata, e absolut lipsit de importanta daca exista sau nu in componenta frazeologismelor elemente arhaice, fie chiar si incomprehensibile pentru vorbitorii limbii actuale. In cazul acestor frazeologisme, nu mai apare problema daca unitatea lexicala respectiva isi actualizeaza in cadrul expresiei sensul sau de baza sau unul derivat. Vorbitorul este privat aici de posibilitatea de a stabili existenta sau lipsa unor asemenea transformari semantice: el, pur si simplu, memorizeaza si reproduce expresia, fara a constientiza semnificatiile componentilor. Bunaoara, frazeologismul a avea insemnat pe cineva (ceva) la catastif a pastrat in limba romana actuala sensul de ,,a avea (a tine) evidenta faptelor cuiva (pentru a se razbuna pe el)". Prezenta in componenta frazeologismului a arhaismului lexical (catastif ,,registru, condica") - necunoscut pentru cei mai multi vorbitori - face ca forma lui interna sa fie incomprehensibila, vorbitorii constientizind expresia ca o unitate lingvala integrala. Sau in frazeologismul a lua pe cineva la rost ,,a mustra pe cineva", componentul rost isi actualizeaza sensul sau originar (,,gura"), arhaizat azi, cunoscut, in mare parte, numai de catre specialisti. Acesta la fel e un motiv pentru care frazeologismul dat este interpretat ca un tot intreg, fara a putea fi dezmembrat in elemente componente. Frazeologismul a pune bete in roate cuiva ,,a pune piedici" continua a fi intrebuintat si azi de catre vorbitori (desi acestia sesizeaza forma gramaticala roate drept una arhaica), intrucit frazeologismul e constientizat ca ceva integral.
Asemenea frazeologisme, alaturi de a cadea in brinci, a baga pe cineva in boale, in doi timpi si trei miscari, a bate cimpii, in (de) veci, a da ortul popii, a nu avea nici o letcaie, a umbla cu plosca (cu minciuni) etc. sint arhicunoscute de catre toti vorbitorii limbii romane. Si, actualmente, ele continua a fi intrebuintate foarte activ in limba, desi vorbitorii nu cunosc semnificatiile unor elemente componente ale lor. Aceasta ,,necunoastere" insa nu reprezinta o stavila in calea utilizarii acestor expresii. 
Cu toate ca semnificantii unitatilor lexicale din structura frazeologismelor fuzioneaza intr-un tot intreg, totusi se pastreaza structura polinomica a semnificatilor, ce constituie expresia materiala a frazeologismelor. Mentinerea arhaismelor este favorizata si de particularitatile formale ale frazeologismului: caracterul stabil, imuabil, precum si de topica fixa a elementelor componente. Pe de alta parte, prezenta elementelor arhaice contribuie la solidificarea relatiilor de structura in cadrul imbinarilor stabile de cuvinte, mareste gradul de stabilitate si de ,,rezistenta" a componentilor frazeologici, mentine topica fixa. Fiind niste ,,exotisme" izolate de sistemul limbii actuale,
Arhaismele devin niste nuclee care ,,atrag" celelalte elemente componente si ,,cimenteaza" structura frazeologismului.
Pe linga aceasta, frazeologismul indeplineste in limba o functie estetica, emotiva, caracterizindu-se printr-o puternica valoare stilistica. ,,Iregularitatea" frazeologismului arhaic,
determinata de plasarea in afara normelor limbii actuale (prin perpetuarea unor fenomene glotice iesite din uzul general) constituie o importanta sursa pentru expresivitatea frazeologismului. Doar un cuvint iesit din voga si, respectiv, neclar sau o forma gramaticala neobisnuita, deci, intr-un anume fel, ,,exotica", impune cititorul sau ascultatorul sa-si incordeze atentia, intrucit ii ,,zgiriie" auzul si ii stimuleaza reactia lui emotiva. Deci arhaismele (lexicale, fonetice, derivate, gramaticale) ce se contin in structura frazeologismelor, prin faptul ca sporesc expresivitatea acestora, reprezinta indici ai frazeologizarii. Existenta arhaismului in structura frazeologismului denota ca procesul de,,cristalizare" a unei expresii a luat sfirsit, ea capatind regim de unitate fixa, iar elementele ei componente se conditioneaza reciproc, fara a mai putea fi dislocate.
Asadar, elementele iesite din uz constituie, initial, cauza ce determina trecerea imbinarii libere de cuvinte intr-o imbinare stabila, iar apoi - un indiciu al frazeologizarii lor.
Mentionam insa ca prezenta elementelor arhaice, desi contribuie la solidificarea relatiilor de
structura in cadrul imbinarilor stabile de cuvinte, nu explica motivele aparitiei frazeologismelor. Mai degraba, ele reprezinta o marturie ca aceasta imbinare a devenit una stabila de mult, ca elementele ei componente au reusit ,,sa se invecheasca" si ,,sa ramina in urma" evolutiei sistemuluilexical, fonetic sau gramatical. In asa fel, arhaismele din structura frazeologismelor sustin, cel mai ades, caracterul idiomatic al expresiei, si nu il creeaza. Pentru multe frazeologisme ce au o existenta indelungata in limba (uneori de-a lungul veacurilor), acumularea in structura lor a diverselor tipuri de arhaisme devine un indiciu al frazeologizarii lor, precum si un criteriu ce ar permite distingerea acestora de imbinarile libere de cuvinte.


Fisiere in arhiva (1):

  • Arhaisme.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!