Asigurări de bunuri, calamități naturale și accidente

Cuprins licență Cum descarc?

I. NECESITATEA ŞI FORMELE PROTECŢIEI OMULUI ŞI BUNURILOR SALE ÎMPOTRIVA CALAMITĂŢILOR NATURALE ŞI A ACCIDENTELOR. 4
1.1. Natura şi accidentele - pericole permanente pentru viaţa, integritatea corporală şi bunurile omului 4
1.2. Brokerul de asigurări-persoană juridică pe piata asigurărilor 6
II. CONCEPTUL DE ASIGURARE 10
2.1. Asigurarea sub aspect juridic 10
2.2. Asigurarea sub aspect economic 12
2.3. Asigurarea sub aspect financiar 14
2.4. Tipuri de fonduri de asigurare 16
2.5. Importanţa asigurărilor asupra economiei 19
III. CADRUL LEGISLATIV AL ASIGURĂRILOR DIN ROMANIA 23
3.1. Legislaţia asigurărilor româneşti 23
3.2. Concordanţe şi inadvertenţe între asigurările din România şi asigurările internaţionale 28
IV. CARACTERISTICILE ŞI ANALIZA ASIGURĂRILOR PRACTICATE PRIN S.C ALLIANZ-ŢIRIAC ASIGURĂRI S.A. 31
4.1. Elementele tehnice ale asigurărilor 31
4.2. Clasificarea asigurărilor 35
4.3. Asigurările de persoane 37
4.3.1. Condiţii generale de asigurare 37
4.3.2. Riscurile asigurărilor de persoane 42
4.3.3. Părţile care intervin în asigurare 44
4.4. Principalele forme de asigurări practicate de S.C. ALLIANZ-ŢIRIAC ASIGURĂRI S.A. 45
4.4.1. Asigurările de viaţă 45
4.4.1.1. Asigurarea mixtă de viaţă - tarif I 48
4.4.1.2. Asigurarea mixtă de viaţă şi suplimentară de accidente - tarif I a 50
4.4.1.3. Asigurarea familială mixtă de viaţă - tarif I b 51
4.4.1.4. Asigurarea mixtă de viaţă cu pensie de urmaşi - tarif I c 52
4.4.1.5. Asigurările de economie şi invaliditate permanentă din accidente tarif III 59
4.4.1.6. Asigurarea viageră de deces cu primă unică - tarif IV 60
4.4.1.7. Asigurarea viageră de deces cu plata primelor pe timp limitat - tarif IV a 61
4.4.1.8. Asigurarea cu termen fix - tarif V 63
4.4.1.9. Asigurarea de rentă pe timp limitat - tarif V a 64
V. ASIGURAREA FACULTATIVĂ DE PENSIE SUPLIMENTARĂ PRIVATĂ CU ACUMULARE DE CAPITAL ŞI REEVALUARE 70
5.1.
5.2 Noţiuni introductive
Pensiile ocupaţionale –forma,definitii si structura conform legii 249/2004(aplicabil la ALLIANZ-ASIGURĂRI S.A) 
5.3. Exemple de calcul a primelor, sumelor asigurate, precum şi a pensiilor lunare la asigurarea TARIF XI - PROSPERA 77
VI.
TARIFE DE PRIME ŞI REZERVA MATEMATICĂ LA ASIGURĂRILE DE PERSOANE 93
6.1. Noţiuni introductive 93
6.2. Fructificarea fondurilor de asigurare 95
6.3. Prima netă unică la asigurările de supravieţuire 97
6.4. Prima netă unică la asigurările de deces 104
6.5. Prima netă anuală la asigurările de viaţă 107
6.6. Prima brută 109
6.7. Rezerva matematică 110
VII Concluzii finale
BIBLIOGRAFIE 112

Extras din licență Cum descarc?

CAPITOLUL I
NECESITATEA SI FORMELE PROTECŢIEI OMULUI ŞI BUNURILOR SALE ÎMPOTRIVA CALAMITĂŢILOR NATURALE ŞI A ACCIDENTELOR
Activitatea cotidiană presupune, prin excelenţă, confruntarea unor diverse riscuri, atât pentru indivizi, cât si pentru societăţile comerciale. Important este să nu confundăm riscurile doar cu pierderile.Asumarea unora dintre ele poate determina fie rezultate pozitive (câstiguri), fie negative (pierderi). Acestea sunt asa numitele riscuri speculative, ca de exemplu riscul de a investi într-o afacere sau riscul încheierii unui contract de căsătorie. Această categorie de riscuri nu poate fi asigurată, consecinţele lor ramânând exclusiv în sarcina celor care şi le asumă.
O categorie deosebită o constituie riscurile a căror eventuală producere ar determina doar pierderi, traduse în ultima instanţa în pierderi de natura financiară. Acestea sunt riscurile pure, care fac dealtfel si obiectul asigurărilor: incendii, explozii, inundaţii, cutremure sau orice tip de accidente. Se poate afirma că obiectivul fundamental al asigurărilor îl constituie tocmai furnizarea mijloacelor necesare pentru compensarea respectivelor pierderi.
De cealaltă parte întâlnim riscurile unde se poate câştiga,o categorie aparte fiind riscul ratei dobânzii la creditele bancare.
1.1. Efectele distructive ale naturii si accidentele 
Producerea unor fenomene sau evenimente poate să provoace pierderi materiale, să stânjeneasca activitatea economică, să pună în pericol viaţa sau integritatea corporala a oamenilor. Pe scurt, omul este supus unor pericole multiple si variate, cauzate de forţele naturii, de folosirea tehnicii sau de anumiţi factori sociali ori social - economici.
Pentru a putea evita actiunea efectelor unor pericole, omul trebuie să le cunoasca pentru a se pune la adăpost de efectele lor şi pentru a putea acţiona împotriva lor ca de exemplu:
FORŢELE NATURII declanşează calamitaţile cu efecte distructive ce constituie riscuri asigurate cum ar fi: ploi torenţiale, grindina, uraganele, inundaţiile, cutremurele de pământ, trasnetul, incendiile, prăbuşirile şi alunecările de teren, avalanşele de zăpada, etc., ce pot provoca pagube materiale sau accidente.
Pierderile potenţiale cauzate de catastrofe naturale sunt în continuă creştere datorită creşterii populaţiei, a densităţii bunurilor de valori materiale mari. Pagubele materiale, pierderile de vieţi omeneşti, şocul psihologic puternic suferit de populaţie, precum şi efectele pe termen lung ale producerii acestora obliga la o studiere atentă a fenomenului şi sub aspectul asigurării care ar putea, prin rolul şi natura ei, să facă mai puţin simţite pagubele materiale şi să-i repună pe cei afectaţi în situaţia patrimonială existentă înainte de producerea dezastrului.
"Catastrofa naturală" defineşte un eveniment cauzat de forţele naturii. Consecinţele au o mare amploare şi implică pagube mari, care afectează contracte de asigurare si mulţi asiguraţi.
Printre cele mai păgubitoare dintre calamităţile naturale sunt: seceta, cicloanele (uraganele), inundaţiile, cutremurele de pământ, incendiile şi accidentele.
a) Seceta afectează puternic activitatea economică, şi prin aceasta pericliteaza însăşi viaţa oamenilor şi a animalelor. Se poate defini prin diminuarea umidităţii din atmosfera, uscarea progresiva a pământului, ce duce la întreruperea procesului vegetativ, din cauza insuficienţei sau a lipsei totale a precipitaţiilor şi/sau a temperaturilor atmosferice ridicate ;conduce la diminuarea sau la compromiterea întregii recolte din zonele calamitate.
b) Inundaţiile se produc, de regulă, primăvara în regiunile temperate sau reci, ca urmare a topirii bruşte a zăpezii ori a gheţii şi vara în regiunile cu climat tropical ori musonic. Precipitaţiile sub formă de averse, ca şi ploile liniştite de lungă durată, cele căzute pe terenuri impermeabile ori în pantă abruptă conduc, de asemenea, la ieşirea râurilor din matca şi la revărsarea lor. Fisurarea digurilor, ruperea barajelor, blocarea unor cursuri de apă de trunchiuri de copaci, crengi, pietre şi alte aluviuni provoacă inundaţii extrem de păgubitoare.
d) Cutremurele de pământ reprezintă cea mai distructivă dintre catastrofele naturale, deoarece pot provoca imense pagube materiale, la suprafaţa pământului, precum si modificări profunde ale structurii subsolului şi ale regimului de scurgere a apelor. Dintre tipurile de cutremure înregistrate, cele de prăbuşire sunt violente, dar nu afectează decât zone restrânse, cele vulcanice însoţite de erupţii vulcanice si se resimt pe arii relativ limitate; în schimb cutremurele tectonice sunt de departe cele mai importante.
Periodicitatea cutremurelor puternice din ţara noastră, având epicentrul în zona Vrancea, este de cca. 30 - 40 ani. Jumătate din teritoriul României se află în zona seismică, unde se află un potential economic ridicat si unde sunt concentrate mari aglomerări urbane, inclusiv în Bucureşti, Ploieşti, Galati, Focşani şi mai nou, Timisoara.
Conştientizarea unui asemenea pericol pentru populaţie determină factorii de decizie să acţioneze şi să sprijine financiar consolidarea clădirilor aflate într-o stare avansată de degradare din cauza vechimii şi/sau faptului că au suferit urmările altor cutremure.
e) Incendiile au provocat de-a lungul timpului si continuă să provoace şi astăzi importante pierderi materiale. Declanşate de trăsnete, creşterea temperaturii peste anumite limite, autoaprinderea pădurii, explozii, incendiile constituie un factor perturbant al activităţii economice, al vieţii oamenilor, al echilibrului ecologic. Ele distrug valori materiale utile, uneori greu sau imposibil de înlocuit, întrerup procese de producţie, afectează transporturile, periclitează viaţa şi integritatea corporală a oamenilor.
Se mai pot întâlni şi incendii produse din alte cauze decât factorii naturali, cum ar fi scurt circuit electric, acţiune a omului, din activităţi economice, etc. cu aceleaşi efecte distrugătoare pentru om şi natura.

Fisiere în arhivă (1):

 Asigurari de bunuri, calamitati naturale si accidente.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

• Bistriceanu Gh.D.; Bercea Florian; Macovei E.I., Dicţionar de asigurări; Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991
• Bistriceanu Gh.D.; Adochiţei M.; Negrea F., Finanţele agenţilor economici, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995
• Constantinescu Dan Anghel; Dobrin Marinică, Asigurarea şi managementul riscului, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998
• Constantinescu Dan Anghel; Dobrin Marinică, Introducerea în asigurări, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998
• Constantinescu Dan Anghel, Asigurări şi reasigurări, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998
• Constantinescu Dan Anghel; Dobrin Marinică, Tratat de asigurări, Editura „Semne ‘94” S.R.L., Bucureşti, 1999
• Galiceanu Ion, Asigurări-curs, Reprografia Universităţii Craiova, 1994
• Galiceanu Ion, Organizarea şi eficientizarea asigurărilor de bunuri în România – teză de doctorat
• Iosif Gh.N.; Gherasim Al.; Crişan N.; Galiceanu I.; Gauer G.; Tănăsescu P., Sistemul asigurărilor în România, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 1997
• Mihăilă N., Introducere în teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1965
• Mihoc Gh., Teoria matematică în operaţiile financiare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1960
• Pencea Alexandru, Transporturi şi expediţii internaţionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997
• Popa Ioan, Tranzacţii comerciale internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 1999
• Popescu Dumitru; Macovei Ioan, Contractul de asigurare, Editura Junimea, Iaşi, 1982
• Purcaru Ion, Matematici şi asigurări, Editura Economică, Bucureşti, 1994
• Stoian I.; Pencea R., Tehnici de comerţ internaţional, Editura Tehnică, Bucureşti, 1971
• Văcărel I.; Bercea F., Asigurări şi reasigurări, Editura Expert, Bucureşti, 1998
• ***, Lege privind societăţile comerciale, nr. 31 din 16 noiembrie 1990, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 126-127 din 17 noiembrie 1990
• ***, Lege privind constituirea, organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale în domeniul asigurărilor, nr. 47 din 16 iulie 1991, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 151 din 19 iulie 1991
• ***, Lege privind asigurările şi reasigurările în România, nr. 136 din 29 decembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995
• ***, Lege privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, nr. 32 din 03 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr.148 din 10 aprilie 2000
• ***, Condiţii generale de asigurare facultativă de persoane, S.C. ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI S.A. 
• ***, Condiţii speciale de asigurare facultativă de persoane, S.C. ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI S.A. 
• ***, Regulamentele de asigurare facultativă de persoane, S.C. ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI S.A. 
• ***, Revista „Piaţa financiară”, nr.11/noiembrie 1996
• ***, Revista „Capital”, nr.15(225)/1997
• ***,Ordonanta de guvern numarul 61/23.06.2005