1.SCURT ISTORIC AL MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIE 2.MOTOARE CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE IN 4 TIMPI - NOTIUNI INTRODUCTIVE - PRINCIPII DE FUNCTIONARE SI PARAMETRII PRINCIPALI - MECANISMUL MOTOR 3.Sistemul de alimentare - Pompa (rampa common rail) 4. CONTROLUL NOXELOR DIN GAZELE DE EVACUARE - PARTICULE DIESEL; FORMAREA PARTICULELOR - POLUANTII DIN GAZELE DE EVACUARE DIESEL 5. INJECTIA DE MOTORINA - PROCESUL DE ARDERE - CARBURANTUL 6. POMPA 7. INJECTORUL - TRASEUL TEHNOLOGIC AL INJECTORULUI SI PARTILE SALE COMPONENTE 7. Materiale pentru sisteme de injectie de combustibil de mare presiune 8.STUDIUL PRACTIC ASUPRA UZURII INJECTOARELOR - METODELE DE INVESTIGATIE FOLOSITE LA DETERMINAREA GRADULUI DE UZURA - REZULTATELE OBTINUTE IN URMA METODELOR FOLOSITE - OBSERVATIILE SEM - ADANCIMEA STRATULUI DE NITRIDAT - EXAMINAREA MICROSTRUCTURI - TEST DE CIOCNIRE - ANALIZA CAUZELOR DE AVARIE - CONCLUZII 10.BIBLIOGRAFIE
1.Scurt istoric al motoarelor cu aprindere prin compresie. Descoperirea efectelor presiunii atmosferice (Torricelli, 1608-1647) si aplicatiile ei (Blaise Pascal si Otto von Guerike) au initiat tehnologiile de producerea a energiei mecanice prin deplasarea unui piston intr-un cilindru, sub actiunea aburului livrat de un generator incalzit cu cocs si mai tarziu cu combustibil lichid. Dupa o masina rudimentara construita in 1690 de Denis Papin, perfectionarea masinilor cu abur devine posibila prin crearea condensatorului de abur (1765-James Watt). Elaborarea unor materiale rezistente la temperaturi ridicate a permis folosirea treptata a gazelor ca fluid motor. Stirling foloseste in 1816 ca fluid de lucru, intr-o masina cu piston, aerul incalzit in exteriorul masinii, prin arderea lemnului sau a carbunelui. In aceeasi perioada se realizeaza si motorul cu praf de pusca. Prepararea gazului de iluminat (1799-Philippe Lebon), deschide perspectiva utilizarii acestuia ca fluid motor. Apar astfel premisele tehnologice care vor permite aparitia motorului cu ardere interna.Catre mijlocul secolului al XIX-lea si ulterior acestei perioade, activitatea in domeniu este canalizata spre initierea arderii de la o sursa comandata din exterior, conducand la motorul cu aprindere prin scanteie (MAS), cu mecanism biela-manivela. Retin atentia incercarile lui Alfred Drahe care preconizeaza aprinderea amestecului aer-combustibil de la un tub incandescent. In 1860, Etienne Lenoir breveteaza un MAS cu gaz de iluminat, care s-a impus un timp relativ indelungat desi avea randamentul termic de numai 5%. Deoarece procesele functionale ale motorului Lenoir nu includeau faza de comprimare, motorul functiona dupa un ciclu In 2 timpi: in cursa descendenta pistonului se realizau admisia, arderea si destinderea, cursa ascendenta era alocata evacuarii. Importanta comprimarii amestecului inainte de ardere este demonstrata de Alphonse Bean de Rochas care pune si bazele teoretice ale ciclului de functionare al motorului in 4 timpi, cu ardere izocora. Dupa 12 ani de experimentari, in 1876, Nikolaus August Otto, construieste primul MAS in 4 timpi, marcand astfel un salt tehnologic crucial, care va marca istoria ulterioara a intregului mapamond.In anul 1892, Rudolf Diesel propune principiul de functionare al motorului cu aprindere prin comprimare (MAC), primele realizari fiind motoare stationare de dimensiuni mari. Diversificarea procedeelor de control ale formarii amestecului si al arderii la turatii ridicate, progresul tehnic in domeniul cresterii rezistentei mecanice si a tehnologiilor materialelor au condus solutii de MAC rapide, utilizate la automobile usoare. In Romania, fabricatia de MAIP isi are inceputul in urma cu aproape '75 de ani. Dupa motoare destinate tractiunilor feroviare, aeriene si unor utilizari stationare se construiesc motoare de autovehicule rutiere situate la nivelul tehnicii anilor respectivi. La Arsenalul Aviatiei se creeaza in anii '40 un motor cu 3 cilindri in stea de 30 CP racit cu aer.In anul 1945, la uzina I.A.R. din Brasov s-a construit un microautomobil biloc cu motor in spate si tractiune anterioara cu lant. Motorul de motocicleta ce echipa acest automobil furniza 11,5 CP la 4.000 rot/min, cu un consum de 4,5 1/100 km la o viteza a automobilului de 70 km/h. In anul 1947, tot la I.A.R., inginerul Radu Mardarescu construieste 3 automobile echipate cu motorul I.A.R. 002, in 2 timpi, care dintr-o cilindree de 1000 cm3 dezvolta 100 CP.
Indrumar motoare Organologie motoare Procese si caracteristici ale motoarelor www.e-automobile.ro www.eselvier.com Literatura de specialitate
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
