Capitolul I. Politica concurentiala in Uniunea Europeana ... 5 1.1. Politica in domeniul concurentei in Uniunea Europeana ... 5 1.2. Evolutia politicii in domeniul concurentei ... 6 1.3. Principalele reglementari ale politicii in domeniul concurentei 8 1.4. Continutul politicii comunitare in domeniul concurentei 8 1.4.1.Politica in domeniul cartelurilor si a altor practice restrictive 8 1.4.2. Interzicerea abuzului de pozitie dominanta 10 1.4.3.Controlul concentrarilor 11 1.4.4. Controlul interventiilor publice care pot deforma concurenta intre firme 13 1.5. Reforma politicii comunitare in domeniul concurentei 16 1.6. Politica concurentei in Romania 17 Capitolul II. Practicile anticoncurentiale. Abordari in teoria si practica concurentei 21 2.1. Intelegerile intre operatorii economici 21 2.2. Abuzul de pozitie dominanta 32 2.3. Detectarea practicilor anticoncurentiale 35 Capitolul III. Pretul-instrument al practicilor anticoncurentiale 38 3.1. Fixarea concentrata a preturilor- forma grava de incalcare a principiilor concurentei directe 38 3.2. Preturile de revanzare in practicile comerciale 41 3.3. Preturile de ruinare 42 3.4. Preturile de discriminare 51 3.5. Preturile de dumping si replica antidumping-ului 58 Concluzii finale 62 Bibliografie 65
INTRODUCERE Economia de piata moderna se bazeaza pe conservarea principiului libertatii concurentei intre operatorii care au acelasi obiectiv sau unul similar pe piata bunurilor sau serviciilor, sau pe alte segmente ale pietei, prezentandu-se cu alternative posibile in fata consumatorilor. Consolidarea pozitiei pe care o detin intreprinderile pe piata comporta mobilizarea de catre acestea a tuturor fortelor capabile pentru eficientizarea activitatii si ,in ultima instanta, maximizarea profitului - pe termen scurt - si a valorii intreprinderii - pe termen lung. Concurenta economica este abordata ca o conditie si o garantie a progresului. Apatitia tot mai frecventa a abuzurilor si a practicilor anticoncurentiale, in lupta pentru putere economica, pentru dominatia pe piata, a facut ca problema protejarii concurentei economice sa faca obiectul reglementarilor legale si a institutionalizarii procedurilor de urmarire si sanctionare, de reprimare a abuzurilor care reprezinta incalcari ale disciplinei definite de respectarea regulilor normalitatii pietei. Optiunea Romaniei pentru constituirea economiei bazate pe piata libera, pe concurenta, a facut ca reglementarea protectiei concurentei sa reprezinte unul dintre pilonii edificiului economico-juridic construit in etapa tranzitei. Momentul culminant al realizarilor in domeniul adaptarii legislatiei la cerinta fundamentala a tranzitiei a fost marcat de adoptarea Legii Concurentei nr 21/19966. Pe baza ei, Romania a fost plasata intre statele in care reglementarea concurentei economice corespunde standardelor actuale in materie. Din 1996, infiintate pe baza Legii Concurentei, functioneaza autoritatile concurentei: Consiliul Concurentei, ca autoritate administrativa autonoma, ai caror membri sunt demnitari de stat numiti prin decret prezidential, pentru un mandat de 5 ani, avand competenta deliberativa in materie de concurenta; Oficiul Concurentei, ca organ de specialitate aflat in subordonarea Guvernului. Politica in domeniul concurentei si reglementarile legale privind protectia acesteia isi au originea in legislatiile nationale in materie, inca de la sfarsitul secolului XIX, in SUA si Canada, si din a doua jumatate a secolului XX(1957, Tratatul de la Roma) in Europa, bazate pe convingerea ca mentinerea armoniei in economie, in care concurenta libera si corecta intre intreprinderi are ca efect alocarea optima a resurselor in economie, reducerea in termeni reali a preturilor, cresterea calitatii produselor si serviciilor destinate consumatorilor. Toate acestea converg catre progresul material in avantajul societatii, in ansamblul ei. Piata romaneasca este in formare, ca piata concurenta libera. La aceasta contribuie masurile luate de stat prin reglarea comportamentelor operatorilor economici, prin crearea si consolidarea proprietatii private, ca temelie a concurentei, prin restrangerea interventei directe a statului in economie.In aceasta ultima directie, de la 1 ianuarie 2000 a intrat in vigoare Legea privind ajutorul de stat nr.143/1999 administrata de catre autoritatile concurentei, care asigura supravegherea transferurilor de resurse financiare publice catre operatorii economici pentru a preintampina efectele negative ale acestora asupra concurentei economice. Regulile concurentei corecte active in Romania sunt instaurate. Autoritatile concurentei si-au format deja o minima experienta, dispun de personal specializat intr-o noua profesie, aceea de inspector de concurenta, care abordeaza pietele relevante si identifica comportamentele reprobabile, pe care legea le incrimineaza. Piata si concurenta corecta pot fi protejate. CAPITOLUL I. POLITICA CONCURENTIALA IN UNIUNEA EUROPEANA 1.1. Politica in domeniul concurentei in Uniunea Europeana Ratiunea principala de a fi a politicii in domeniul concurentei este determinata de faptul ca piata nu poate, in mod natural, sa functioneze normal, fiind necesare interventii din afara, care sa-i asigure o evolutie corespunzatoare. Piata si concurenta au un rol fundamental in garantarea bunastarii consumatorilor, in realizarea unei repartitii optime a resurselor si in oferirea unei motivatii puternice privind cresterea eficientei si a nivelului tehnic si calitativ al productiei. Teoretic, politica in domeniul concurentei se fundamenteaza pe modelul economiei de piata perfect competitive - model care nu se regaseste in practica economica actuala. Concurenta este imperfecta: consumatorii nu sunt perfect informati iar prezenta unor intelegeri intre concurenti sau a unor monopoluri poate duce la preturi mai mari decat costul marginal si la profituri nemeritate, motiv pentru care este necesara adoptarea unei strategii concertate in domeniu. Factorii care au contribuit la introducerea de reguli in domeniul concurentei sunt de natura diversa si au variat in timp. Primul set de reguli in domeniul concurentei a fost introdus in SUA, prin US Sherman Act, din 1890. Masurile au fost adoptate ca rezultat al ingrijorarilor crescande in legatura cu cresterea numarului de intelegeri din domeniul cailor ferate, petrolului si bancilor, care amenintau stabilitatea sistemului economic si politic. In diferitele tari europene reglementarile in domeniul concurentei, de la inceputul secolului al XX-lea, au cautat sa asigure un echilibru intre beneficiile economice generate de colaborarea dintre firme si riscurile politice si economice pe care aceasta le implica. Atat in Germania, cat si in Japonia dupa al doilea razboi mondial, fortele aliate au impus o legislatie anti-monopol cu scopul de a restrange puterea unor colosi financiari-industriali, care sustinusera eforturile de razboi ale acestor tari. Din motive similare au fost introduse in Tratatul CECO reglementari privind controlul concentrarilor. In cazul Comunitatii Europene, regulile au fost introduse in 1957, prin Tratatul CEE si au servit pentru a garanta ca restrictiile tarifare si netarifare anulate prin acest Tratat nu vor fi inlocuite de intelegeri (carteluri) intre companiile din diferite tari. Conform reglementarilor comunitare, politica in domeniul concurentei este privita ca o conditie necesara realizarii pietei interne. Astfel, Art.3(g) al TCE subliniaza ca scopul urmarit este de a permite instituirea unui ,,regim care sa asigure faptul ca, in cadrul pietei unice, concurenta nu este distorsionata". Obiectivele politicii europene in domeniul concurentei sunt: - garantarea unitatii pietei interne si evitarea realizarii de intelegeri intre firme, de natura sa afecteze comertul intracomunitar si manifestarea libera a concurentei (intelegerile si practicile concertate); - evitarea situatiilor in care una sau mai multe intreprinderi incearca sa exploateze intr-o maniera abuziva puterea lor economica in raport cu alte firme mai putin puternice (abuz de pozitie dominanta)-, - impiedicarea acelor interventii ale guvernelor statelor membre care pot falsifica regulile jocului liber al pietei in favoarea intreprinderilor de stat sau prin acordarea de ajutoare catre anumite firme din sectorul privat (ajutoarele de stat).
1. A. Campbell, ,,A Sense of Mision", The Economist Book, Ltd, Hutchinson, 1990. 2. APREJE "Le Juriste et L'Enteprise, Actes du Seminaire International" Chambre de Commerce et d'Industrie, Paris, 1996; 3. Asociatia Baroului American, Programul Pentru Initiativa Juridica in Europa "Seminar de Dreptul Concurentei", Oradea si Bucuresti, Romania, 1996, Manual de Seminar. 4. C. Basno, N. Dardac, C. Floricel ,,Moneda, Credit, Banci", Editura Didactica, Bucuresti, 1994; 5. Commission Europeenne XXVe Rapport sur la politique de concurrence 1995 (publie en relaion avec Raport general d'activite de l'nion europeenne, Bruxeles-Luxembourg, 1996); 6. Consiliul Concurentei, Romania Protectia Concurentei in Romania. Principii si reglementari, Bucuresti, 2015; 7. Chambre de Commerce et d'Industrie de Paris ,,Lexique de la Concurrence", Paris, 1990; 8. Departamentul de Justitie Divizia Antitrust si Comisia Federala de Comert SUA Tehnici de investigare - seminar, Preturi de ruinare, Mteriale pentru seminar, Consiliul Concuretei, Romania, Bucuresti, 2016; 9. European Commission ,,Fifth survey on state aid in the European Union in the manufacturing and certain other sectors", Document, 1997; 10. European Commission ,,Merger control low in the Eurpean Union", Bruxelles - Luxemburg, 1996; 11. G. Anghelache "Pietele de capital si tranzactii bursiere", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997; 12. Gh. Caraiani, C. Cazacu ,,Zonele libere", Editura Economica, Bucuresti, 1995; 13.G.S. Beker (Premiul Nobel pentru economie, 1992) ,,Comportamentul uman, o abordare economica", traducere Editura ALL, Bucuresti, 1994; 14.J.H. Adam "Longman Dictionary of Business English". Longman Group Limited. Relod, 1993; 15.M. Blaug ,,Economic Theory in Retrospect", traducere in limba romana, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992; 16. M.C. Demetrescu ,,O abordare a sutdiilor de piata la nivelul exigentelor actuale", Monitorul Consiliului Romaniei, Nr. 9,10/1995; 17. M. Chevalier ,,Fixation de la prix de vene des produits industriels:, Editure Economica, Paris, 1990"; 18. M.R. Candea ,,Comunicarea manageriala in procesul de Reengeneering", Marketing-Managemen Nr. 1,2/1996; 19.P. Auerbach ,,Competition. The Economics of Industrial Change", Basil Blachwell Ltd., Oxford U.K., 1998; 20. P. Bran ,,Economia valotii", Editura Economica Bucuresti 1995 21. P. Brezeanu ,,Gestiunea Financiara si politicile Financiare ale Intreprinderii", Editura Fundatiei ,,Romania de Maine", Bucuresti. 1998;
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
