Aspecte de geografie umană în municipiul Botoșani

Cuprins licență Cum descarc?

Introducere / 7
1. Scopul si importanta lucrarii
2. Istoricul cercetarilor
3. Date si metodologie
Capitolul 1 -  Factorii naturali si rolul lor in evolutia popularii orasului Botosani / 11
Capitolul 2 - Factorii istorici si socio-economici si rolul lor in evolutia popularii orasului Botosani / 16
Capitolul 3 -  Populatia municipiului Botosani / 22
3.1. Evolutia numerica a populatiei (1990 -  2016) / 22
3.2. Miscarea naturala a populatiei / 24
3.2.1. Natalitatea / 24
3.2.2. Mortalitatea /26
3.2.3. Bilantul natural 28
3.3. Mobilitatea teritoriala a populatiei / 29
3.3.1. Mobilitatea teritoriala interna definitiva si temporara / 30
3.3.2. Mobilitatea teritoriala externa definitiva si temporara / 31
3.4. Structura populatiei / 33
3.4.1. Structura pe grupe varsta si sexe / 33 
3.4.2. Structura etnica si confesionala / 37
3.4.3. Structura economica / 40
3.4.3.1. Populatia activa / 40
3.4.3.2. Populatia inactiva / 43
Capitolul 4 -  Locuirea in orasul Botosani / 45
4.1. Evolutia numarului de locuinte 45
4.2. Tipuri de locuinte / 47
Capitolul 5 -  Activitatile economice / 50
5.1. Industria / 51
5.2. Serviciile (transporturi, financiar-bancare, turism, sanatate, administratie) / 54
Concluzii / 58
Lista figurilor si tabelelor / 59
Bibliografie / 60

Extras din licență Cum descarc?

Introducere 
Dezvoltarea societatii actuale se caracterizeaza printr-o crestere accelerata a urbanizarii, fenomen care marcheaza o multitudine de conflicte legate, in primul rand, de neconcordanta dintre cresterea demografica si limitele cadrului fizic existent. Fenomenul urban reprezinta, fara indoiala, una dintre aspectele caracteristice civilizatiei contemporane, calitatea vietii in aceste medii fiind unul din trasaturile care preocupa tot mai mult, in ultimii ani, atat cercetarea stiintifica -  geografica, sociologica, medicala,economica -  cat si diferite domenii de activitate practica. 
Orasul este un element de baza al sistemului de asezari care, pe baza functiilor pe care le detine, exercita anumite servicii. Este un pol de dezvoltare, capabil sa atraga activitati si locuitori, care isi manifesta influenta intr-o anumita regiune. 
Orasul este un organism, integrat intr-un teritoriu de referinta, ce constituie mediul din care isi ia resursele si in care distribuie propriile valori sau deseuri. Acestea inglobeaza pe langa aspectele care tin de cultura, servicii si capitalul financiar, deosebit de util remodelarii urbane. Un oras nu se mai bazeaza de multa vreme numai pe teritoriul propriu initial, ci si pe o vasta zona de influenta si atractie, de unde-si atrage seva existentei. Intravilanul da forma asezarii umane, iar prin structura si activitatile sale, prezinta configuratia si functiile acesteia. Populatia, prin capacitatea sa de organizare si prin presiunea pe care o exercita asupra intravilanului, ii determina dinamica spatiala. 
Spatiul urban reprezinta un spatiu economic, care arata cele impresionante densitati de investitii si echipamente de unitatea de suprafata, reunind majoritatea capitalurilor disponibile, chiar si pe cele provenite din domeniul rural. El concentreaza un volum semnificativ de activitati transformatoare de materii prime in bunuri materiale, fapt care genereaza o serie de ,,intrari" si ,,iesiri", care sunt cu atat mai complexe cu car orasul este mai important. 
Zonarea functionala urbana reprezinta o remodelare urbana ce consta in impartirea teritoriului in raport de anumite elemente economice, sociale, tehnice si are ca scop asigurarea conditiilor oprime de locuit, de munca, de recreere, odihna si circulatie. 
Prin metodologia adecvata, s-a incercat sa se identifice si sa se analizeze zonele functionale pe baza principului istoric -  cercetand faptele si fenomenele in timp - , principiul integrarii -  in cadrul sistemului din care face parte - , principiul cazualitatii -  determinand factorii si fenomenele care au influentat evolutia -  si, nu in ultimul rand, principiul repartitiei spatiale -  analizand pozitia fiecarei zone functionale in cadrul sistemului. 
Metoda este un mod de cercetare si un sistem de reguli sau principii de cunoastere si de transformare a realitatii obiective. O serie de metode de abordare a oraselor sunt grupate in mai multe categorii: 
-  metode si mijloace de colectare a datelor: 
-  ancheta statistica; 
-  consultarea materialelor statistice si documentare; 
-  observatia pe teren; 
-  cartarea. 
-  metode si mijloace de prelucrare a informatiilor -  cantitative si calitative: 
-  metode statistice; 
-  indici si indicatori; 
-  modele; 
-  descrieri. 
-  metode si mijloace de expunere si interpretare a rezultatelor finale -  comparative si interpretative: 
-  materiale grafice; 
-  materiale cartografice; 
-  prognoze.
Primele recensaminte moderne -  1860, 1899, 1912, realizate in aceasta perioada, au determinat diversificarea datelor statistice si aparitia operelor marilor geografi romani Simion Mehedinti, George Valsan, Constantin Bratescu si Vintila Mihailescu, remarcandu-se un interes deosebit pentru studiul populatiei si al asezarilor omenesti. Recensamantul de la 1912 a fost cel mai detaliat, oferit importante date statistice referitoare la numarul populatiei, dotarile social-economice si edilitare. 
Lucrari geografice la nivel judetean si regional pot fi mentionate pentru finalul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, deoarece sursele bibliografice abordau un spatiu mai larg. Prima, in ordinea cronologica, a fost ,,Dictionarul geografic al judetului Botosani", publicat V. Nadejde si Ioan Titu, in 1895, in care sunt prezentate informatii referitoare la numarul populatiei, structura etnica si activitatea locuitorilor. Botosanii apar sub denumirea de ,,comuna urbana si resedinta autoritatilor judetene. 
Lazar Theodor -  1914 -  a analizat starea economica a judetului Botosani, ramurile si importanta manufacturilor din acea perioada. Autorul mentiona in lucrarea sa infiintarea unei scoli comerciale superioare la Botosani, unde printre alte discipline, se invata si geografie. 
Chiar daca se poate remarca absenta materialului cartografic, unele confuzii si imprecizii aceste lucrari pot fi recomandate ca si sursa, pentru sfarsitul secolului al XIX-lea. 
Lucrarile stiintifice la nivel regional si judetean continua seria studiilor asupra potentialului uman si a problemelor legate de vechimea, dinamica si structura populatiei din Campia Jijiei. Iulian Rick -  1928 -  prezinta procesul formarii si repartitiei geografice a asezarilor omenesti din secolele al XV -  XIX-lea, dinamica populatiei in perioada 1859-1930, densitatea pe judete, localizarea asezarilor omenesti in functie de elementele cadrul natural, precum si clasificarea asezarilor si ocupatiilor de baza ale locuitorilor. 
In anul 1941, Victor Tufescu prezenta ,,golul de populatie" ce exista in Campia Moldovei pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea. In secolul al XIX-lea au aparut ,,adevaratele invazii" pentru munca, care si-au pierdut importanta o data cu reforma agrara. In acest studiu exista informatii referitoare la primii locuitori de alta etnie, care s-au stabilit la Botosani. In acelasi an, autorul a publicat in ,,Buletinul Societatii Regale Romane de Geografie" un studiu asupra ,,Targusoarelor din Moldova" care erau definite ca forme intermediare intre sate si orase, legate mai ales de dezvoltarea functiei comerciale. Tot in aceasta lucrare autorul analiza si repartitia teritoriala a targurilor in functie de factorii care le-au generat -  intersectia drumurilor comerciale, apropierea de granita -  preciza caracteristicile lor economice dar si cele etnice, precum evolutia lor in timp. 
Prima lucrare la nivel local a fost o monografie istorica, realizata de Arthur Gorovei in anul 1926. Autorul remarca faptul ca ,,Botosanii erau un sat cand Stefan cel Mare a zidit biserica de la Popauti", afirmatie ce a fost contrazisa ulterior de Victor Tufescu. Au fost prezente pasaje din reviste, documente, cartagrafii, notite, date din jurnal, liste de alegatori, declaratii si contracte care nu au ajutat la realizarea istoricului acestui oras. Este o lucrare de amploare, chiar daca exista in ea unele neconcordante, pe multiple planuri, iar tratarea este incompleta. 
Victor Tufescu si-a inceput activitatea mai intai cu lucrari despre populatia orasului si apoi cu cele despre evolutia economica. In lucrarea ,,Un oras in declin -  Botosanii", autorul a insistat asupra contrastului dintre cresterea de ,,metropola americana" si stagnarea de ,,burg acoperit de uitare" a orasului sau natal. Cauza principala a decaderii orasului pare sa fi fost dezvoltarea cailor ferate, Botosanii aflandu-se la capatul unei linii secundare. In acest studiu, autorul a aplicat principiile geografiei oraselor, adaugandu-se puncte de vedere noi, a acordat o deosebita importanta functiilor externe ale orasului si zonelor de aprovizionare; astfel au fost stabilite doua zone de aprovizionare imediata si zona de aprovizionare departata. 
Aspectele geografice ale municipiului Botosani sunt tratate partial in studii la nivel national, regional sau judetean in contexte si perspective diferite. Unele studii se refera strict la caracteristice fizico-geografice, demografice sau economice, altele la functiile urbane. Lucrarile la nivel local sunt mai putin numeroase, si se refera la originea si evolutia orasului, structura etnica a locuitorilor, mestesugurile si comertul.

Fisiere în arhivă (1):

 Aspecte de geografie umana in municipiul Botosani.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

-  Cardas, A. si colab. -  ,,Judetele Patriei -  Botosani -  Monografie", Editura Sport -  Turism, 
Bucuresti, 1980
-  Ciubotaru, Stefan -  ,,Monografia orasului Botosani", Editura Axa, Botosani, 1997
-  Cojocariu, C. -  ,,Judetul Botosani -  structuri administrativ teritoriale", Editura Quadrat, 
Botosani, 2008 
-  Gabriela Alina Bejenariu -  ,,Zonele functionale ale municipiului Botosani cu privire speciala asupra perioadei contemporane", Editura Taida, Iasi, 2009
-  http://statistici.insse.ro
-  https://ro.wikipedia.org/
-  http://www.harti.co/
-  http://ajofm-bacau.ro/