Introducere ...3 CAP. I CONDITIILE NATURALE ALE DEPRESIUNII CRACAU-BISTRITA ..4 I.1 Istoricul cercetarilor 4 I.2 Asezare geografica si limite 5 1.3.Alcatuirea geologica si evolutia paleogeografica 6 1.3.1. Alcatuirea geologica ..6 1.3.2. Evolutia paleogeografica 8 I.4 Relieful 9 1.4.1 Relieful structural ...10 1.4.2. Relieful petrografic 10 1.4.3. Relieful fluvio-denudational ..10 1.4.4. Relieful fluvial ...10 1.4.5 Relieful antropogen 10 1.4.6. Fragmentarea reliefului ..10 1.4.7. Procese geomorfologice actuale 11 1.4.8. Resursele subsolului. Substante minerale utile .11 I.5 Clima .11 1.5.1. Temperatura aerului 11 1.5.2. Precipitatiile atmosferice 12 1.5.3. Vantul .12 I.6 Hidrografia 12 1.6.1. Ape subterane .13 1.6.2. Ape de suprafata .13 I.7 Vegetatia ...14 1.8 Rezervatii naturale ...15 I.9 Fauna 16 I.10 Solurile 17 CAP.II CARACTERIZARE GENERALA SI PARTICULARITATI ALE VEGETATIEI IERBOASE SI DE PADURE IN DEPRESIUNEA CRACAU-BISTRITA . 20 II.1. Flora padurilor ..20 II.2. Silvostepa ...21 II.3. Materiale si metode 22 II.4. Asociatii vegetale de padure ...24 II.4.1. Asociatia Carpino-Fagetum-Pauca 41 .24 II.4.2 Asociatia Querco Petraeae-Carpinetum Soo et Pocs 57 30 II.5.Vegetatia ierboasa 35 II.5.1. . Asociatia Bothriochloetum ischaemi (Krist.37) Pop.77 ..35 II.5.2.Asociatia Medicagini-Festucetum valesiacae Wagner 41 41 II.5.3. Asociatia Eleocharitetum palustris Schennikov 19 ..46 II.5.4. Asociatia Trifolio repenti-Lolietum Krippelova 50 II.5.5. Asociatia Scirpo- Phragmitetum Koch 26 .56 Concluzii .62 Bibliografie .64 Anexa foto ...66
INTRODUCERE Depresiunea Cracau-Bistrita reprezinta o zona ecologica cu ample conditii de viata , remarcandu-se astfel un numar important de specii , asociatii caracteristice diferitelor formatiuni silvice si praticole , dar si celor ruderale , segetale etc. Caracterele geografice bine definite , reprezentate de geneza si morfologia reliefului , conditii climatice , retea hidrografica , vegetatie si soluri , impun aceasta unitate naturala ca fiind una bine individualizata in raport cu altele invecinate . Prin prezenta lucrare se incearca analiza aspectelor fitogeografice ale zonei propuse, acordand o atentie deosebita vegetatiei si in special asociatiilor vegetale din depresiune. In mod evident , acest demers nu poate fi unul perfect , complet inchis , care sa incheie orice alta abordare a problemei studiate. In principal , s-a urmarit evidentierea legaturii dintre asociatiile vegetale si anumite conditii pedogeografce , cu raportare directa la reactia speciilor la anumiti indici ecologici , o analiza a componentei acestora sub aspectul elementului floristic , bioformei , speciei , troficitatii . CAP. I. CONDITIILE NATURALE ALE DEPRESIUNII CRACAU-BISTRITA I.1. Istoricul cercetarilor Cercetarile geografice asupra Depresiunii Cracau- Bistrita sunt , de cele mai multe ori , legate de studierea intregului uluc depresionar, numarul scazut de lucrari stiintifice care trateaza strict depresiunea atesta acest fapt (M. David, 1931; Margareta Constantinescu, Neamtu, 1940; C. Martiniuc, 1950; /. Donisa, 1968, a, b; Gh. Lupascu, C. Martiniuc, 1984; Irina Ungureanu, Gh. Lupascu, 1984). Dintre primele studii referitoare la tinutul Neamtului , se remarca lucrarea lui D. Cantemir (1716) si harta lui Otzellowitz (1789) . Documentele realizate in acea perioada au stat la baza intocmirii altor lucrari publicate ulterior . In perioada cuprinsa intre sfarsitul anilor 1800 si inceputul anilor 1900 incep primele cercetari geologice de catre Gr. Stefanescu (1885, 1888) si Gr. Cobalcescu (1887). Tot acum apar importante lucrari geologice publicate de : S. Athanasiu, 1906; H. Grozescu, 1912,1914,1918,1931; D. Preda, 1917; G. Macovei si I. Athanasiu, 1920; S. Athanasiu, G. Macovei, 1. Athanasiu, 1927; I. Popescu Vohesti, 1927. Uterior , dupa 1950 , in cercetarile geografice se pune accentul pe cunoasterea si cercterea detaliata a dinamicii cadrului natural , aspect remarcat in lucrarile numerosilor cercetatori : I. Donisa, 1960, 1965, 1967, 1968 a, b, c; I. Bojoi, 1972-1973; FI. Predel, 1962, 1964; L. Apostol, M. Apavaloaie, Gh. Lupascu, 1988; L. Apostol, M. Apavaloaie, I. Pirvulescu, Gh. Lupascu, 1988. Gr. Grintescu efectueaza , incepand cu anul 1908 , primele cercetari asupra florei judetului Neamt si Depresiunii Cracau-Bistrita . P. Enculescu (1924) trateaza problema ,,antistepei de la Piatra Neamt", in lucrarea ,, Zonele de vegetatie lemnoasa din Romania in raport cu conditiile oro-hidrografice, climaterice, de sol si subsol" Constantin Burduja (1948) publica cea mai importanta lucrare care se refera la flora depresiunii.Autorul doreste sa scoata in evidenta larga raspandire a padurilor de stejar dar si caracterul de amestec spre zona montana. Importante aspecte ale vegetatiei dar si a asociatiilor vegetale intalnim si in alte lucrari ale autorilor :C. Burduja si colab. (1956) , Al.Borza (1957 ,1958). I.2. Asezare geografica si limite Depresiunea Cracau-Bistrita este cea mai extinsa depresiune din Subcarpatii Moldovei, fiind asezata in partea central-estica a tarii, de-a lungul flancului estic al Carpatilor Orientali. Aceasta este incadrata de paralele de 47?05' si 46?37' latitudine nordica si de meridianele de 26? 18' si 26?44' longitudine estica Depresiunea Cracau - Bistrita se extinde pe circa 50 km lungime si peste 15 km latime maxima, insumand circa 500 km patrati , limitele acesteia fiind foarte clare atat din punct de vedere morfologic cat si fizico-geografic. Limita vestica se suprapune, in general, peste abruptul estic al Muntilor Stinisoarei si Tarcaului. Denivelarea dintre culmile estice ale flisului si vatra depresiunii este in mod constant de 300-400 m. Numai la iesirea raurilor carpatice in depresiune contactul este impins sub forma unor mici ,,golfuri" spre spatiul montan. Contactul morfologic intre Subcarpati si muntii flisului corespunde, in general, unui contact structural. La est, Depresiunea Cracau-Bistrita este delimitata printr-o culme deluroasa, intrerupta din loc in loc de sei largi. Din Dealul Corni (603 m) culmea estica trece prin Holmul Mare (520 m), Stinca Serbesti (512 m), continua peste curmatura Girovului, Dealul Margineni (502 m), curmatura Birjoveni si Dealul Runcului (515 m). Limita nordica este situata la contactul cu Depresiunea Ozana-Topolita, fiind data de interfluviul rezultat in urma intersectarii versantilor dinspre nord si sud (Lupascu , Gh. ) . La sud, trecerea spre Depresiunea Tazlaului este foarte sinuasa, urmarind dealurile interfluviale care despart bazinele hidrografice ale Bistritei si ale Tazlaului; altitudinea acestei culmi se mentine intre 350 si 450 m . Problema delimitarii unei unitati naturale bine individualizate fata de altele invecinate este dificila, datorita, in primul rand, lipsei unor discontinuitati in cadrul desfasurarii si interdependentei factorilor geografici. in cazul nostru, Depresiunea Cracau-Bistrita, prin largimea mare pe care o are, se individuali zeaza atat fata de zona montana vestica, cat si fata de podisul piemontan din est (Lupascu , Gh.).
Apostol, Liviu -Clima Subcarpatilor Moldovei, Editura Universitatii Suceava, 2004 Beldie, Al. -Flora Romaniei. Determinator ilustrat al plantelor vasculare, vol.1,11, Ed. Acad., R.S.R., Bucuresti, 1977, 1979 Bodea, L, Buga, D. si colab. -Geografia Romaniei, vol.IV, Ed. Acad. Romane, Bucuresti, 1992 Bojoi, Ion; Ionita, Ichim, Judetul Neamt, Ed. Academiei, Bucuresti, 1974 Burduja, Constantin -Contribution a la connaissance de la flore de la depression de Cracau, district de Neamt, Tipografia Alexandru A. Terek, Iasi, 1948 Constantinescu, Margareta-Depresiunea Cracaului si a Bistritei din punct de vedere antropogeografic, Piatra Neamt, 1940 David, M.- Relieful regiunii subcarpatice din districtele Neamt si Bacau, Ed. ,,Socec", Bucuresti, 1932 Davidescu, G.-Contributie la studiul climei din depresiunea subcarpatica a Neamtului, ASUCI-GG,XIV, 1968 Donisa, I. -Procese de versant din Depresiunea Cracau-Bistrita, ASUCI-GG XIV, 1968; Terasele din depresiunea Cracau-Bistrita, Lucrarea Stat. Stejarul I, (1968) Donita, N. si colab -Vegetatia Romaniei, Ed. Teh. Agricola, Bucuresti, 1992 Grozescu, H --Geologia regiunii subcarpatice din partea de nord a districtului Bacau, An. Inst. geol. Romania, VIII, 1918 Grintescu, P.G. --Flora si distributia ei in regiunea bradului, fagului si stejarului din Judetul Neamt, Inst. Arte Grafice, Bucuresti, 1908 Lupascu, Gh. -Depresiunea Cracau-Bistrita, Studiu pedogeografic, Ed. Corson, Iasi, 1996 Lupascu, Angela -Studiul sinecologic comparativ an unele grupari vegetale higrofile din zona submontana a Judetelor Suceava si Neamt, Ed. Corson, Iasi, 1999 Lupascu, Gh. si Rusu, C. -Aspecte pedogeografice an zona sesului aluvial al Cracaului - sectorul subcarpatic, Iasi, 1975 Lupu, N.N.; Vacarasu, Iulia; Brandus, C, Judetul Bacau, Ed. Ac, 1972 Mititelu, D. si colab. -Completari la flora Moldovei, Stud. Corn., Muz. St. Nat. Ba, 1971 Mititelu, D. , Barabas, N. -Vegetatia Vaii Trotusului (II) (sectorul Tg. -Trotus-Darmanesti), Stud. Corn. Bot. 5, Muz. St. Nat., Bacau, 1972 Mititelu, D. si colab. -Contributii la cunoasterea raspandirii unor plante in Moldova, Stud. Corn., Muz. St. Nat., Bacau, 1973 Mititelu, D., -Contributie la cunoasterea ecologiei plantelor din asociatiile vegetale mezo-higro si hidrofile, Stud. Corn., Muz. St. Nat., Bacau, 1974 Muica, N.; Milosovici, A. -Cercetari pedologice in Podisul Sucevei si subcarpatii Moldovei, Raport nr. 6652,1.,G.,P., Suceava, 1960 Prodan , Iuliu - Flora pentru determinarea si descrierea plantelor ce cresc in Romania , Tipografia ,,Calea Romaneasca", Cluj ,1939 Sanda, V; Popescu, A. Donita, N. si altii -Caracterizarea ecologica si fitocenologica speciilor spontane din flora Romaniei Sarbu,Ion - Flora ilustrata a plantelor din estul Romaniei, Eitura Universitatii ,,Al.I, Cuza" , Iasi ,2001 - ** Romania atlas geografic scolar ,Editura ,,Corint", Bucuresti, 2002 - ** Atlas botanic, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1985 www.hlasek.com
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
