Aspecte în comercializarea produselor agricole

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE 
COMERCIALIZAREA - ACTIVITATE PROFESIONALA IN ECONOMIE
Comercializare : definire, istoric, continut
Functiile comercializarii produselor agricole
Metode de comercializare a produselor agricole
CARACTERISTICA GENERALA SI ECONOMICA A INTREPRINDERII AGRICOLE "GRILDOSAGRO" SRL
Istoria si structura organizatorica a intreprinderii
Diagnosticul economic in cadrul entitatii economice
STRATEGIII DE PERFECTIONARE A PROCESULUI DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR AGRICOLE IN S.R.L "GRILDOSAGRO"
Aspecte in comercializarea produselor agricole a entitatii economice
Strategii de perfectionare a pietei de desfacere a intreprinderii
CONCLUZII SI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE

Extras din licență Cum descarc?

Potrivit conceptului de dezvoltare durabila a societatii, comercializarea are o importanta strategica pentru dezvoltarea echilibrata si viabila a sistemelor economice si sociale din orice tara. Respectivul comert este un sector de activitate precisa, cu un ridicat grad de complexitate, structurat pe domenii interioare multiple, in cadrul carora roluri importante revin distributiei cu amanuntul, depozitarii marfurilor si aprovizionarii cu ridicata, precum si activitatilor de import-export. Intr-o asemenea acceptiune, comertul reprezinta una dintre cele mai importante laturi ale economiei moderne, devenind elementul principal al economiei de piata, indiferent de forma acesteia.
Pornind de la asemenea premise, cunoasterea domeniului respectiv, interpretarea fenomenelor care stau la baza actelor de schimb si conturarea proceselor manageriale specifice ridica probleme deosebit de complexe pentru a caror rezolvare sunt necesare cunostinte si analize stiintifice de amploare, in cadrul carora trebuie apelat atat la vastul instrumentar teoretic oferit de disciplinele de specialitate, cat si la experienta practica acumulata de-a lungul veacurilor, comertul reprezentand una dintre cele mai vechi indeletniciri omenesti.
La toate acestea se adauga faptul ca, in viitor, modificarea schimburilor care vor crea noi si importante oportunitati de afaceri, va impune reactii deosebit ie rapide din partea firmelor, capacitatea de a interpreta corect noile schimbari si puterea de a infrunta o piata puternic concurentiala si generatoare de continue restructurari. Toate acestea necesita o buna cunoastere a problematicii comerciale, a comertului si a structurilor sale.
De o deosebita importanta este cunoasterea unor aspecte referitoare la definirea comercializarii, conditiile in care a aparut, continutul sau, precum si functiile sale in cadrul unei economii moderne.
Notiunea de comercializare are un continut complex, determinand o functie economica ce consta in a cumpara materii prime sau produse pentru a le revinde in acelasi stadiu fizic, dar in conditii convenabile consumatorilor. In acelasi timp,aceeasi notiune defineste profesiunea unui corp de agenti economici, care actioneaza in cadrul pietei, asigurand actele de schimb.
Sub aspect juridic, notiunea de comercializare defineste transferul titlurilor de proprietate asupra materialelor sau serviciilor, precum si prestatiile de servicii realizate intre diferitele stadii ale productiei sau direct intre producator si consumator, care, de asemenea, se considera ca reprezinta acte de comert.
La aspectele prezentate mai sus se mai adauga faptul ca, prin codul comercial, care, in realitate, se aplica la toate activitatile economice organizate in scop lucrativ, sunt definite ca acte de comert actele de productie industriala, de transport, de curtaj etc.
Privita in context se remarca faptul ca prezenta comercializarii s-a facut necesara inca din momentul in care oamenii au inceput sa comunice intre ei. Daca, la inceput, primii oameni se multumeau cu putine lucruri si se straduiau sa-si produca tot ceea ce le era necesar, cu timpul, pe masura dezvoltarii civilizatiei, nevoile au crescut si nu au mai putut fi satisfacute decat prin schimb, creandu-se adevarate curente si cautari reciproce. Curentele respective au cunoscut o dezvoltare continua, ajungand ca in final sa fie solutionate prin comert, produsele excedentare dintr-o familie, colectivitate sau regiune avand nevoie de un intreprinzator care sa le caute debusee intr-o alta zona sau colectivitate, unde ele erau deficitare.
Schimburile care se efectuau la inceput direct - produs contra produs - constituiau asa-zisul troc. intr-un asemenea stadiu, pentru a-si procura ceea ce avea nevoie, omul ceda din cele ce-i prisoseau altor oameni, care ii dadeau in schimb ceea ce si ei aveau ca excedent. Pentru ca acest troc sa se poata efectua, era necesar ca trebuintele sau dorintele celor interesati sa coincida, iar produsele ce urmau a fi schimbate sa fie divizibile sau sa aiba o valoare sensibil egala.
Schimbul a fost mult mai simplu cand s-a trecut la folosirea unei marfi interme-diare, numita moneda. Trocul s-a descompus atunci in doua operatiuni: vanzarea si cumpararea. Pornind din acest moment, a inceput adevaratul comert.
Specialistii in teoria comerciala, analizand evolutia in timp a schimbului, subliniaza faptul ca se poate vorbi de o adevarata civilizatie comerciala, ale carei inceputuri trebuie cautate intr-un trecut de peste patru mii de ani. Astfel, China, Mesopotamia, Europa de Nord faceau inca de atunci comert la scara internationala. Mai multe popoare mediter-neene - cretanii, fenicienii etc. - au fost, de asemenea, mari navigatori si negustori, formand adevarate stabilimente comerciale in Africa, Anglia, Tarile Baltice etc. Mai tarziu, grecii si apoi romanii au constituit veritabile imperii comerciale, profitand de imbunatatirea transporturilor terestre si maritime, de crearea si perfectionarea continua a sistemelor monetare, de dezvoltarea schimburilor si a economiei artizanale. 
A urmat apoi pentru Europa, epoca invaziilor barbare si musulmane, care au antrenat puternice sinuozitati in dezvoltarea schimburilor, stimuland aparitia unei economii "domeniale", o economie inchisa, in cadrul careia fiecare senior din Europa feudala producea tot ceea ce era necesar unei vieti foarte aspre.
Incepand cu secolul al XI-lea se poate insa vorbi de o adevarata "revolutie comerciala", in cadrul careia reprezentantii unor schimburi mai largi si mai diversificate intre domenii si zone s-au infruntat cu adeptii economiei inchise, creandu-se, treptat, puternice centre de productie si consum. De altfel, in aceasta perioada, se poate vorbi de existenta a doi poli ai comertului european - zonele mediteraneene si cele de la Marea Nordului -, care au conturat intre ele o zona comerciala ce cuprindea Anglia, Flandra, Champagne, tarile de pe Rin si Mosella.
Revolutia comerciala ce a avut loc incepand cu secolul al XI-lea, prin consecintele sale asupra schimburilor domeniale si crearea zonelor comerciale, face sa apara si negustorul - mercatorcare la inceput, a fost itinerant, iar apoi s-a stabilit in diverse orase. Se nasc astfel si se dezvolta primele puncte de intalnire dintre marfurile din sud si cele din nord, care, ulterior, vor ceda locul iarmaroacelor, balciurilor si marilor targuri europene.
In ansamblul sau, societatea s-a transformat continuu, mestesugarii au vrut sa traiasca in orase sau in locurile unde gaseau debusee pentru produsele realizate. Agricultura s-a specializat neincetat, devenind si ea o sursa de produse, care. in marea lor majoritate, depaseau necesitatile familiei si chiar ale zonei, trebuind sa fie valorificate prin intermediul schimburilor. La finele secolul al XI-lea si inceputul celui de-al XII-lea, ca urmare a respectivelor modificari in cadrul colectivitatilor, se separa burghezia comerciala, care, realizand beneficii mai usor decat mestesugarii, poate sa creeze noi asezaminte comerciale.
Secolul al XII-lea, prin laicizarea unei mari parti din populatie, rationalizarea modurilor de viata, adoptarea unui calendar fix, aparitia si introducerea in viata cotidiana a orologiilor care divizau ziua si noaptea in douazeci si patru de ore fixe si regulate, precum si prin alte asemenea aspecte, si-a pus amprenta si pe evolutia comertului si, in special, pe dezvoltarea tehnologiilor sale. Au aparut astfel, asa-zisele ,,practici de comert", adevarate manuale de comert, care enumerau si descriau marfurile, tarifele vamale si itinerariile comerciale, stipulau reguli si consiliau negustorii. Atat referitor la marfuri, cat si la relatiile cu fiscul, aceleasi manuale mergeau mai departe, incercand sa ajute comerciantii in intelegerea si utilizarea mecanismelor economice. Efecte deosebite asupra activitatii comerciale a avut descoperirea Americii, de care, in secolul al XVI-lea, prin aurul si banii pusi la dispozitie, au profitat din plin comerciantii, constituindu-se intreprinderi foarte puternice atat din punct de vedere economic, cat si politic.
Paralel, in acelasi secol al XVI-lea, apar in diverse state europene masuri protectioniste din zona comerciala, ca preludiu al etatismului de mai tarziu. Concomitent, se creeaza organe de control generale ale comertului si comisii consultative ale comerciantilor, comisii care reprezentau de fapt nasterea viitoarelor camere generale de comert.

Fisiere în arhivă (1):

 Aspecte in comercializarea produselor agricole.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat si intreprinderi nr. 854-XII din 03.01.1992.
2. Legea cu privire la limitarea activitatii de monopol si dezvoltarea concurentei din 29 februarie, 1992. Monitorul nr. 2/46 din 28.02.1992
3. Legea Republicii Moldova privind protectia consumatorului nr.105 -XV din 13.03.2003. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 126-131 din 27.06.2003
4. Legea privind organizarea si functionarea pietelor produselor agricole si agroalimentare nr. 257-XVI din 27.07.2006. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 54 din 23.08.2006.
5. HOTARIRE Nr. 929 din 31.12.2009 cu privire la aprobarea Reglementarii tehnice ,,Cerinte de calitate si comercializare pentru fructe si legume proaspete" Publicat : 19.01.2010 in Monitorul Oficial Nr. 5-7 art Nr: 26 Data intrarii in vigoare: 01.01.2012
Carti si monografiii
1. AnghelL., FlorescuC, ZahariaR. Aplicatii in marketing, Editura Expert, 1999.
2. Basanu, Gheorghe ,,Management. Marketing", Ed. Diacon Coresi, Bucuresti, 1993.
3. Ciprian- Marcel Pop, ,,Implicatiile asupra planificarii strategice de marketing", Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 2006, 2004.
4. Croitoru C. Marketingul produselor agricole. Bucuresti: Ed. Ceres, 2001, 362 p.
5. Juganaru M. Marketing. Bucuresti: Editura economica,2001, 365 p.
6. Kotler Ph, Managementul marketingului. Teora, Bucuresti, 1997, pag. 443.
7. MalcometeP.Marketing, Fundatia Academica "Gheorghe Zane", Iasi, 1993
8. Petrovici S., Belostecinic G.Marketing. Chisinau Ed. Universitas, 1999.
9. Petrovici S., Mustuc S., Golovco V. Marketing (curs universitar). Chisinau: Ed. ASEM, 2008, 288 p. 
10. PopAl., ,,Marketing, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999
11. Popescu A. Marketing. , Bucuresti. Editura Economica, 2002, 389 p.
12. Smedescu I. (coord.), Bazele marketingului, Editura Universitara, Bucuresti, 2008 
13. Smedescu I. (coord.), Marketing, Editura Pro Universitaria, 2011 
14. Ciumac I. Merceologia produselor alimentare. Chisinau: Tehnica, 2005. 168 p.
15. Constantin M., Lagrance L., Ferro O.,Persona R., Boussard J.M. Marketingul productiei agroalimentare , Craiova, Editura Universitaria, Editia V, 2002, 420 p.
16. Croitoru C. Marketingul produselor agricole. Bucuresti: Ed. Ceres, 2001, 362 p.
17. Chiran A., Gindu E. Marketing agrar. Iasi: Ed. Periscop, 1997, 161 p.
18. Diaconescu M. Marketing agroalimentar. Bucuresti: Ed. Universitara, 2005, 184 p.