Aspecte privind politica monetară utilizată de BNR în perioada crizei economice și financiare

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE
CAPITOLUL I - CRIZA ECONOMICO-FINANCIARA SI IMPACTUL EI ASUPRA SISTEMULUI FINANCIAR-BANCAR INTERNATIONAL
1.1. Natura crizei ..1
1.2. Cauzele crizei economico-financiare . ...4 
1.3. Politicile publice in timpul crizei .. ...5
1.4. Rolul bancilor centrale in asigurarea si gestionarea lichiditatilor 7
1.5. Criza si riscul sistemic . ..9
1.6. Instabilitatea financiara sistemica ...11
CAPITOLUL II - POLITICA MONETARA UTILIZATA DE BNR IN PERIOADA CRIZEI ECONOMICE SI FINANCIARE.
2.1. Obiectivul fundamental al politicii monetare 14
2.2. Instrumentele politicii monetare utilizate de BNR ... ..16
2.3. Politica monetara si evolutii financiare ..19
2.4. Conceptii cu privire la moneda si strategiile de politica monetara .20
2.5. Extinderea sferei politicii monetare 24
2.5.1. Aplicarea politicii macroprudentiale .26
2.5.2. Utilizarea de catre BNR a politicii macroprudentiale 32
2.5.3. Politica monetara si interdependentele internationale ... 34
CAPITOLUL III - POLITICA MONETARA PRIVIND TINTIREA INFLATIEI
3.1.Caracteristicile strategiei de tintire directa a inflatiei 35
3.2. Actiunea BNR ...38
3.3. Stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara in elaborarea politicii 
monetare ...41
3.4. Evolutia inflatiei si cauzele acesteia .44
3.5. Perspectivele inflatiei 50
CAPITOLUL IV. CONCLUZII SI PROPUNERI ..57
BIBLIOGRAFIE

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Criza a suscitat o ampla si intensa dezbatere cu privire la rolul si responsbilitatile bancilor centrale. Daca, in lucrarile de factura academica, problema fundamentala care se discuta este cea a functiilor bancii centrale in economiile contemporane, principala provocare pentru bancile centrale este reconsiderarea cadrului actiunii lor fara a astepta finalizarea cercetarilor in curs.
Dificultatile sunt considerabile, iar depasirea lor necesita o stransa cooperare intre economistii teoriticieni si specialistii din bancile centrale.
In ultimii treizeci de ani, activitatea bancilor centrale s-a bazat pe sinteza neoclasica, expusa in manualele de macroeconomie standard (Economics).
Postulatul fundamental al acestei sinteze, in care au fost integrate contributii la dezvolarea stiintei economice ale unor mari economisti, cum ar fi: I. Fisher, J. M. Keynes si M. Friedman, este ca stabilitatea cresterii economice este legata de neutralizarea miscarilor de preturi. Preturile nu trebuie nici sa cresca, si nici ,a fortiori, sa scada. Ca urmare, pentu a asigura o crestere economica stabila si fara fluctuatii majore, este necesara asigurarea stabilitatii preturilor. Implicatia este ca principalul serviciu public pe care o banca centrala il poate face economiei si societatii carora le apartine este sa puna la dispozitia acestora o moneda de calitate, adica o moneda a carei valoare nu se modifica in timp, ceea ce revine la a spune ca preturile sunt relativ constante.
In prezent, aceasta politica monetara este pusa sub semnul intrebarii. Dintre autorii pestigiosi, care au formulat opinii critice cu privire la politica monetara bazata pe aceasta conceptie, pot fi amintiti, economistul sef al FMI, O. Blanchard si fostul guvernator al Bancii Frantei, J. Larosiere. Privind retrospectiv lucrurile, faptul ca bancile centrale nu au reactionat la cresterea excesiva a creditului care a dus la declansarea crizei este acum evident. Insa, si inainte de izbugnirea crizei, unii economisti, cum ar fi celebrul N. Roubini , au aratat ca bancile centrale se confrunta cu efect al globalizarii financiare fara a dispune de mecanismele de cooperare necesare pentru a preveni consecintele negative ale acestui proces.
Crizele apar in urma unei perioade in care pretul unor active (financiare sau nu) au crescut artificial foarte mult, si in momentul in care piata devine constienta cu privire la aceasta supraevaluare reactioneaza in consecinta. Etimologic cuvantul ,,criza" provine din cuvantul grecesc ,,krisis" care inseamna o situatie ce necesita luarea unei decizii. Mishkin a definit criza ca fiind ,,situatia in care selectia adversa si hazardul moral se acutizeaza, pietele nemaifiind capabile sa canalizeze resursele catre cele mai productive oportunitati de investitii". O abordare similara intalnim si la Friedman care considera ca "criza are o puternica dimensiune psihologica." Panicati de perspectiva pietei, deponentii se arunca intr-un numar periculos de mare asupra depozitelor lor din banci si deci sistemul bancar intra intr-un colaps generalizat.
Criza este asociata adesea lipsei de conditii care sa permita adoptarea unei decizii (Morin, 1976). Aparitia unei crize poate fi greu anticipata, elementul de surpriza asociat unei astfel de situatii fiind fundamental (Reilly, 1993).
CAPITOLUL I 
CRIZA ECONOMICO-FINANCIARA SI IMPACTUL EI ASUPRA SISTEMULUI FINANCIAR-BANCAR INTERNATIONAL
1.1.Natura crizei
Criza financiara mondiala a aparut la inceput ca o criza de lichiditate. Primele simptome, manifestate la inceputul lunii august 2007, au constat in perturbatii severe ale pietei interbancare. Aceste turbulente au constat in marje de profit anormale, reducerea scadentelor, atrofierea si chiar disparitia unor segmente de piata. Prin contagiune, tensiunile amintite au afectat apoi intreprinderile nefinanciare si finantarea economiei reale. De asemenea, criza a aparut ca o criza de titirizare (securitization). Titirizarea este o tehnica financiara foarte veche, care a fost folosita cu succes in ultimii treizeci de ani pentru refinantarea creditelor pentru cumparari de automobile, a creditelor de consum, precum si a creditelor imobiliare. Insa in ultimul deceniu, aceasta tehnica a fost aplicata in conditii discutabile: pentru finantarea pe termene foarte scurte a unor produse structurate complexe, cu lichiditate zero si cu valoare incerta -  deteminata de regula, nu pe piata, ci prin modele teoretice. 
Prin natura lor, asemenea montaje financiare sunt vulnerabile si fragile. Insa, aceasta fragilitate a fost mascata de abundenta de lichiditati de pe piata si de actiunea anumitor intermediari financiari, cum ar fi, agentiile de rating si asiguratorii monoline.

Fisiere în arhivă (5):

 Aspecte privind politica monetara utilizata de BNR in perioada crizei economice si financiare.docx
 Bibliografie.docx
 Concluzii si propuneri.docx
 CUPRINS.docx
 Introducere..docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Adrian T., Shin H. Liquidite et contagion financiere , Revue de la stabilite financiere , Banque de France, n011, fevrier 2008, p. 2-7.
2. Aglietta M., Mojon B. Central Banching, in: Berger A., Molyneaux P., Wilson J., The Oxford Handbook, chap.9, Oxford University Press, 2010, p. 233-256
3. Bernanche.B. The Great Moderations , February 20, 2004, federalreserve.gov. Retrived 15 April 2011 ).
4. Bernanke B., Mishkin F. Inflation Targeting: A New Framework for Monetary Policy, Journal of Economic Perspectieves, vol. 11, n0 2, 1997, p.97-116.
5. Blanchard O.,Dell Ariccia G.Mauro P.
Rethinking Macro-Economic Policy ,IMF Staff Position Note,n0 SPN/10/03,2010.
6. Borio C.,Shim I. What Can (Macro-) Prudetial Policy Do to Support Monetary Policy?, BIS Working Papers, n0 242, December , 2007.
7. Brunnermeier M., Croket A., Goodhart C., Persaud A., Shin H. What Can (Macro-) Prudetial Policy Do to Support Monetary Policy?, BIS Working Papers, n0 242, December , 2007.
8. Cerna Silviu. Tintirea inflatiei un bilant provizoriu, Studii financiare, Anul XIV- Serie noua , Vol 2 (48)/2010, Criza si redefinirea rolului bancilor centrale, Oeconomica, 4, 2010.
9. Capraru Bogdan . Banca centrala si mediul economic. Repere teoretice, evolutii si analize, Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi -2009.
10. Greenspan A.
Risk and Uncertainty in Monetary Policy, American Economic Review, vol. 94, n0 2, 2004, p. 33-40.
11. Gurley J. Shaw E., Money in a Theory of Finance, Washinghton, 1960, p. 72-73.
12. Isarescu M. 
13. Isarescu M. Criza financiara internationala si provocari pentru politica monetara din Romania , discurs sustinut cu ocazia decernarii titlului de Doctor Honoris Causa al Universitatii "Babes-Bolyai", Cluj-Napoca 2009.
Macroprudentialitatea. Reglementarea, crizele financiare si politica monetara. 
14. Meet Dr.Doom.
15. Moreno, Ramon.
16. Roubini N., Mihm S.
17. Schumpeter J.
IMF Survey,Vol.35,n0 19., October 2006, p.308.
"Policymaking from a "macro prudential" perspective in emerging market economies, BIS Working papers, No. 336, ianuarie 2011.
Ecomomia crizelor . Curs fulger despre viitorul finantelor, Publica, Bucuresti, 2010, pag. 20.
Poate supravietui capitalismul? Distrugerea creatoare si viitorul economiei globale, Publica, Bucuresti, 2011.
18. Tinbergen J. On the Theory of Economic Policy, Amsterdam., North-Holland, 2008)
19. Krugman P.
20. Vinals, Jose.
21. Walter, Stefan.
- ** Intoarcerea economiei declinului si criza din 2008, Editura Publica, Bucuresti, 2009, p.163.
"The do's and don'ts of macroprudential policy" EC and ECB Conference on Financial Integration and Stability, Brussels, mai 2011.
"Identification and capital treatment of G-SIFIs", BIS AGM, iunie 2011.
-www.bnr.ro
-Legea nr. 312/2004, privind Statutul BNR.
-BNR - Raportul anual 2011.
-BNR - Raportul asupra inflatiei, februarie 2013.
-O.U.G. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului cu modificarile si completarile ulterioare.