Aspecte privind poluarea apei de fântână cu nitrați și nitriți din localitățile rurale situate în Județul Botoșani, 2007-2011

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE 2
CAP. I CONSIDERENTE GENERALE PRIVIND SURSELE INDIVIDUALE DE APROVIZIONARE CU APĂ DIN MEDIUL RURAL 4
1.1. Alimentarea cu apă în localităţile rurale 4
1.1.1. Surse de apă din mediul rural 4
1.1.2. Caracteristici privind pânza freatică 15
1.1.3. Poluarea apelor subterane 19
1.2. Calitatea apei de fântână în România şi influenţa asupra sănătăţii 23
1.2.1 Parametri de calitate ai apei potabile 25
1.2.2 Intoxicaţiile cu nitraţi 31
1.2.3 Măsuri de protecţie sanitară a fântânilor 37
CAP. II DESCRIEREA ZONEI LUATE ÎN STUDIU 42
2.1. Scurtă descriere geografică 42
2.2 Unităţi hidrostructurale 47
2.2.1 Acvifere situate deasupra nivelului de bază 47
2.2.2 Acvifere situate sub nivelul de bază 49
2.2.3 Acvifere freatice antecuaternare 50
2.2.4 Acvifere aluvionare 50
CAP. III INVESTIGAŢII PROPRII EFECTUATE 53
3.1. Materiale şi metode de investigaţie cu descrierea metodei de determinare 53
3.1.1 Determinarea nitraţilor 54
3.1.2 Determinarea nitriţilor 57
3.2 Rezultatele investigaţiilor efectuate 60
3.2.1 Date statistice privind cazurile de methemoglobinemie acută infantilă generată de apa de fântână din localităţile rurale situate în judeţul Botoşani, în perioada 2007-2011 60
3.2.2 Concentraţia de nitraţi şi nitriţi din apa de fântână în perioada 2007-2011 88
CONCLUZII 101
BIBLIOGRAFIE 103

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
În condiţiile în care calitatea apelor constituie o problemă prioritară pe plan mondial, iar singura sursă de ape nepoluate o reprezintă rezervorul de ape subterane, menţinerea acestei rezerve reprezintă o condiţie vitală pentru omenire.
Apele subterane sunt o sursă importantă, deoarece spre deosebire de apele de suprafaţă, ele sunt de regulă mai puţin sau deloc poluate şi pot fi potabilizate cu măsuri minimale, uneori doar cu dezinfecţie sau chiar fără prelucrare.
Volumul de apă conţinut într-o anumită formaţiune geologică depinde de procentul de spaţii libere într-un anumit volum de rocă, element definit ca porozitate. Nu toată apa conţinută în aceste spaţii este disponibilă. Procentul care poate fi drenat sub influenţa gravitaţiei este productivitatea specifică. În solul şi roca aproape de suprafaţă, spaţiile libere sunt umplute parţial cu aer şi parţial cu apă, ceea ce se defineşte ca zonă nesaturată. Ea se întinde de la zero metri (băltire la suprafaţă) uneori până la zeci de metri adâncime sau chiar mai mult. Spre adânc, toate spaţiile sunt pline de apă, reprezentând zona saturată. Dacă săpăm până aici o fântână/puţ, apa se adună înăuntru şi se stabilizează la un nivel numit nivel freatic. În zona nesaturată, mişcările apei sunt de regulă pe verticală, timpul de rezidenţă variind de la zero la câteva zeci de ani. Apa de regulă curge prin straturile respective ale subsolului, în funcţie de permeabilitatea acestora, care e dată de numărul şi dimensiunile porilor din rocă şi nivelul lor de interconectare.
Straturile de roci suficient de poroase pentru a stoca apă şi suficient de permeabile pentru a permite curgerea de cantităţi de apă ce pot renta a fi exploatate economic se numesc acvifere. Apa ce se scurge prin ele iese uneori la suprafaţă pe cale naturală, în izvoare, devenind apă de suprafaţă sau uneori trece în apele de suprafaţă sub oglinda acestora, ca izvoare submerse (în râuri, lacuri sau chiar în ocean). Dispersia se petrece în acvifere atât datorită difuziei moleculare, cât şi curgerii mecanice şi are o mare importanţă legată de răspândirea în acvifer a eventualilor poluanţi. 
Cea mai veche captare de apă subterană din judeţul Botoşani datează dinaintea primului război mondial şi a fost executată cu scopul de a asigura apa potabilă oraşului Botoşani: dren în lunca Siretului la Bucecea, 1931 ( proiectat de Scarlat Vîrnav).
În zonele rurale alimentarea cu apă trebuie să îndeplinească condiţiile unei scheme simple cu investiţii şi cheltuieli de exploatare reduse. Se iau în considerare pentru alimentarea cu apă în zonele rurale sursele subterane din care se pot lua anual aproximativ 10,1 miliarde m3apă/an.
În zonele rurale oamenii îşi iau apa pentru nevoi gospodăreşti din surse subterane. Din acest motiv în ultimii ani studiile au fost îndreptate spre incidente legate de contaminarea apelor subterane şi măsuri pentru protecţia calităţii apei din aceste surse.
În condiţiile actuale aproximativ 80% din locuitorii din zonele rurale folosesc pentru alimentarea cu apă stratul freatic neprotejat împotriva poluării chimice şi bacteriologice. Principalele surse de poluare sunt infiltraţiile şi scurgerile din fosele septice, grajduri, ape menajere precum şi utilizarea unei chimizări necontrolată în agricultură.
Poluanţii care pot ajunge la pânza freatică pot fi: nitraţi, nitriţi, fosfor, săruri de fier, plumb, cupru, aluminiu precum şi poluanţi de origine bacteriană.
Termenii cheie care reprezintă esenţa prezentei lucrări sunt: fântâni, poluare, nitraţi.
Tema lucrării se încadrează într-o tematică de actualitate referitoare la cunoaşterea efectelor poluării surselor individuale de aprovizionare cu apă din mediul rural asupra sănătăţii populaţiei, precum şi necesitatea respectării măsurilor de protecţie sanitară pentru aceste surse.
CAPITOLUL I: CONSIDERENTE GENERALE PRIVIND SURSELE INDIVIDUALE DE APROVIZIONARE CU APĂ DIN MEDIUL RURAL
1.1 Alimentarea cu apă în localităţile rurale
1.1.1 Surse din mediul rural 
Captarea surselor subterane se poate realiza cu: 
• puţuri săpate - sisteme de alimentare cu apa cu capacităţi relativ reduse; 
• fronturi de captare cu puţuri forate; 
• sistemul de colectare prin pompare
• drenuri.
In cele ce urmează se va face o descriere a principalelor elemente constitutive ale fiecărui sistem în parte pentru captarea apei subterane .
Puţuri săpate
Sunt construcţii din beton slab armat, cu secţiune de obicei circulară, având diametrul de 1 - 3 m executate în cheson. Se utilizează pentru captări de mai mică importanţă şi pentru un număr de puţuri relativ mic, deoarece execuţia lor este destul de complicată şi uneori nesigură. Sunt recomandate în straturi acvifere la adâncime mică (< 10 m) cu permeabilitate ridicată.
În tronsoanele de cheson care vor sta în apă se lasă goluri de 25 x 31 cm, în care se amplasează ulterior barbacane prefabricate. Pe timpul lansării, golurile sunt acoperite la interior cu panouri de lemn pentru a evita intrarea nisipului şi a reduce cantitatea de apă care intră în puţ. După ajungerea puţului la cotă şi turnarea saltelei de închidere, de circa 50 cm grosime (în unele cazuri poate lipsi - dacă stratul este format din argilă), barbacanele se pot debloca. Deblocarea se face manual după un epuizment prealabil şi trebuie avut grijă să se facă deblocarea tuturor barbacanelor. In caz contrar, poate scădea mult suprafaţa de intrare în puţ şi deci pot apare afuieri ca urmare a creşterii locale a vitezei de intrare a apei în barbacanele libere.

Fisiere în arhivă (1):

 Aspecte Privind Poluarea Apei de Fantana cu Nitrati si Nitriti din Localitatile Rurale Situate in Judetul Botosani, 2007-2011.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Berca Constantin – „Apa şi sănătatea: Apa potabilă, ape minerale, hidroterapia”, Editura Ceres, Bucureşti, 1994
2. Berilă I., Zamfir G. - „Igienă” , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980
3. Bucureşteanu Maria, Rădoane Maria, Popescu Teodosiu Gabriela - „Bazinul hidrografic Prut. Diagnosticul stării ecologice a resursei naturale de apă”, Editura Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava, 2008;
4. Cădere R. – „Studiu hidrogeologic de sinteză pentru teritoriul RSR” - CSA-ISCH. Studii de hidrogeologie, Bucureşti, 1964
5. Castany G. – „Prospecţiunea şi exploatarea apelor subterane”, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1972
6. Constantinescu F. Gh., Pascu M.R., Marcu V., Gavriş M. – „Studiu hidrogeologic de sinteză privind teritoriul RSR” – Sesiunea 20 ani ISPIF, Bucureşti, 1973
7. Constantinescu F. GH. – „Alimentările cu apă din România”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980
8. Coteţ P. – „Geomorfologia României”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1973
9. Mancaş G. - „Adverse health effects associated with methemoglobinemia in children” („Efecte adverse asupra sănătății asociate cu methemoglobinemie la copii”), J. Med. Prev. 2002, 10(1)
10. Mihăilescu V. – „Podişurile şi câmpiile României”, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1969
11. Niculescu M. – „Contribuţii la cunoaşterea apelor de adâncime din Ţinutul cuprins între Siret şi Prut”, Revista Hidrologie, Gospodărirea apelor şi Meteorologie, vol. X/2, Bucureşti, 1965
12. Nimigeanu V. – „Câmpia Moldovei. Studiu geografico-economic”, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1985
13. Pascu Mircea - „Apele subterane din România”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983;
14. Popa M. – „Concepte şi tendinţe privind poluarea mediului înconjurător”, Editura Quo Vadis, Cluj – Napoca, 2001
15. Ujvari I. – „Geografia apelor României”, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1970
16. Vasilov M., Mancaş G - „Relationship betweren children health and enviromental exposure to nitrite and nitrates: a review of epidemiological investigations” („Raportul între sănătatea copiilor și expunerea de mediu la nitriţi și nitrați: o revizuire a investigațiilor epidemiologice”), J. Med. Prev. 1999; 7(1):67-23
17. Vasilov M. - „Poluarea apei cu substanţe azotoase – efecte acute şi cronice asupra organismului”, Editura Fundaţiei Altius Academi, Iaşi, 2000
18. Vasilov M. - „Trend of methemoglobinemia cases in Eastern Romania” („Tendința cazurilor de methemoglobinemie în Estul României”), J. Med. Prev. 2001, 9(2): 11-19
19. Vlaicu B. – „Igienă şi ecologie a mediului”, Editura Eurobit, Timişoara, 1998
20. Nicoleta Delia Vieru, Paul Vieru - „Poluarea surselor de apă subterane folosite pentru alimentarea municipiilor reşedinţă de judeţ ale Moldovei” - Seminarul geografic “D. Cantemir” nr.25/2005 
21. EPTISA – „Metodologia de evaluare a riscurilor pentru sănătate” – Asistenţă pentru pregătirea implementări cerinţelor Directivei privind calitatea apei pentru consumul uman, PHARE 2006/018-147.03.03/05.06;
22. EPTISA - „Gestionarea calităţii apei potabile şi apei de îmbăiere”, vol. 3 – „Supravegherea şi inspecţia sanitară a apei potabile”, PHARE 2006/000-586.04.13.02;
23. Directiva nr. 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole
24. Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată în Monitorul Oficial nr. 875 din 12 decembrie 2011, modificată şi completată prin Legea nr. 311/2004
25. Legea nr. 311/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial nr. 582 din 30 iunie 2004
26. Hotărârea nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de Acţiune pentru Protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi proveniţi din surse agricole, publicată în Monitorul Oficial nr. 526 din 25 octombrie 2000
27. Hotărârea nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei si distribuţiei apei potabile, publicată în Monitorul Oficial nr. 669 din 26 iulie 2004
28. Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, publicat în Monitorul Oficial nr. 140 din 3 iulie 1997
29. SR ISO 7890-3/2000 privind determinarea nitraţilor
...