INTRODUCERE 3 CAPITOLUL I 5 ASPECTE GENERALE PRIVIND SITUAŢIA DIN ZONA BALCANILOR 5 1.1. Balcanii de Vest - delimitări conceptuale 5 1.2 Scurt istoric al statelor din Balcani 7 1.3 Probleme de integrare a Balcanilor cu lumea occidentală 12 1.3.1.Şanse de viitor ale balcanilor: în umbra Europei 18 CAPITOLUL II 23 RISCURI ŞI AMENINŢĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII BALCANICE 23 2.1. Riscuri şi ameninţări la adresa securităţii balcanice 23 2.2. Evoluţii de securitate în zona balcanică 24 2.3 Răspunsuri şi măsuri la riscurile şi ameninţările din Balcani 27 CAPITOLUL III 29 STUDIU DE CAZ. PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA MISIUNEA UNIUNII EUROPENE DIN BOSNIA-HERŢEGOVINA 29 3.1. Premisele emergenţei crizei 29 3.2. Intervenţiile ONU şi NATO 31 3.3. Intervenţia Uniunii Europene 36 3.3.1. Misiunea de poliţie a Uniunii Europene 37 3.3.2. Operaţiunea Althea 38 3.3.2.1. Legiferarea operaţiunii Althea 39 3.3.2.2. Acordurile Berlin Plus 40 3.3.2.3. EUFOR ALTHEA 42 3.3.2.4. Participarea României la operaţiunea Althea 44 CONCLUZII 48 BIBLIOGRAFIE 51
INTRODUCERE Tema aleasă spre abordare în prezenta lucrare de licenţă are o deosebită importanţă din punct de vedere geopolitic în zona Europenă şi nu numai; bucurându-se de o vastă istorie zbuciumată, zona balcanică a reprezentat mai tot timpul un butoi de pulbere gata să explodeze în condiţii nu tocmai favorabile pentru continentul din care face parte. Am structutat proiectul de faţă în trei capitole; astfel, în cadrul primului capitol am făcut vorbire de aspectele generale privind situaţia din zona balcanilor introducând elementele de minimă necesitate a înţelege fenomenul complex al interculturalităţii balcanice. Capitolul al doilea vine să copleteze informaţiile din precedentul, punând însă mai mult accent pe unele state balcanice şi evenimentele petrecute în zonele respective, având o atenţie deosebită petru repecusiunile post conflict. Partea aplicativă-studiul de caz al lucrării de licenţă o constituie analiza participării României la misiunea uniunii europene din Bosnia-Herţegovina. Pentru a înţelege cauzele evenimentelor din ultimele două decenii din istoria statului bosniac, trebuie să amintim mai întâi câteva aspecte care au marcat perioada anterioară acestora. Ne referim aici la evoluţia regiunii din timpul imperiilor habsburgic şi otoman, deseori prezentate ca fiind imperii rivale. Primul imperiu era catolic, al doilea musulman, cel dintâi era vestic şi european, iar cel din urmă estic şi asiatic. Soldaţii Imperiului Otoman au ajuns pentru prima dată în zona Balcanilor în jurul anilor 1345, înregistrând rapide cuceriri ale teritoriilor bulgare şi sârbe. Înfrângerea suferită de sârbi la Kosovo Polije, în 1389, este un moment definitoriu pentru evoluţia istorică a zonei. După cucerirea otomană, regiunea Bosniei a căpătat un specific unic, în care principalul criteriu de stabilire a identităţii naţionale era apartenenţa religioasă, potrivit căreia bosniacii sunt împărţiţi în catolici, ortodocşi sau musulmani. Majoritatea bosniacilor slavi s-a convertit la islam, în timp ce sârbii nu au urmat această cale. Sistemul musulman a fost preferat pentru că garanta în acelaşi timp accesul la educaţie şi justiţie. În epoca modernă, în 1908, concomitent cu anexarea Bosniei-Herţegovinei la Imperiul Austro-Ungar, are loc şi separarea Regatului Serbiei de Imperiul Otoman. În 1914, asasinarea arhiducelui Ferdinand la Sarajevo a reprezentat pretextul izbucnirii Primului Război Mondial, la finalul căruia a fost creat un regat hibrid, ce reunea slovenii, croaţii şi sârbii şi era dominat de cei din urmă, mai târziu numit Iugoslavia. De-a lungul celui de-al Doilea Război Mondial, mişcarea croată de emancipare a cunoscut o evoluţie ascendentă, care a impus şi anexarea Bosniei în 1941, urmată de o serie de evenimente nefaste pentru populaţia de etnie bosniacă din provincie, pe fondul epurărilor masive care au marcat această perioadă. La sfârşitul războiului însă, Bosnia-Herţegovina exista ca republică separată în cadrul statului confederativ iugoslav. Toate aceste informaţii coroborate cu contextul internaţional actual şi mai ales cu criza economică din ce în ce mai acută din continetul european fac ca zona balcanilor să redevină efervescentă şi din ce în ce mai greu de ţinut în frâu. Motto Si les Balcans n’existaient pas, il faudrait les inventer. Hermann Keyserling CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE PRIVIND SITUAŢIA DIN ZONA BALCANILOR 1.1. Balcanii de Vest - delimitări conceptuale Peninsula Balcanică se caracterizează atât printr-o unitate geografică cât şi prin una impusă de istorie. Cuvântul “balcanizare” este adesea folosit cu înţelesul de fragmentare, dezordine şi răzmeriţe . Etimologic, cuvântul de origine turcă „balkan” însemnă munţi împăduriţi. Descoperirea Balcanilor se încadrează în tema generală a modului în care tratăm diferenţa. Balcanii în sine, ca entitate geografică, socială şi culturală distinctă au fost descoperiţi de călătorii europeni abia după sfârşitul sec. XVIII, odată cu începuturile conştientizării faptului că posesiunile europene ale Imperiului Otoman aveau o fizionomie distinctă, ce merita o atenţie diferită de tratarea lor ca simple provincii otomane sau ca simple situri arheologice . Până atunci, Imperiul Otoman era considerat un bloc între Europa şi Asia. În acest timp, luptele din ce în ce mai intense ale popoarelor balcanice pentru suveranitatea politică din secolul XVIII-XIX au atras atenţia observatorilor externi asupra populaţiei ce fuseseră până atunci reunite sub denumirea nediferenţiată de otomani sau creştini turci. O nouă trăsătură în imaginea Balcanilor a fos adăugată iniţial în perioada interbelică, în special după cel de-al doilea război mondial, când i-a fost grefat un nou demon şi anume comunismul. Balcanii au fost proclamaţi pierduţi pentru lumea occidentală şi anulaţi de adepţii civilizaţiei occidentale atât timp cât Rusia rămânea puterea principală în peninsulă.
1. Bădălan E., Zaharescu L., Sisteme globale de securitate. Curs, ed. Etea, Bucureşti, 2006 2. Bădălan E., Berdilă I., Securitatea naţională a României. Curs, ed. Etea, Bucureşti, 2006 3. Birzea C., Politicile şi instituţiile Uniunii Europene, ed. Corint, Bucureşti, 2001 4. Cosma M., Raţiu A., Sisteme şi doctrine politico-militare, ed. Academia Forţelor Terestre, Sibiu, 2007 5. Cristea D., Balcanii. Memorie şi geopolitică, ed. Economică, Bucureşti, 2005 6. Dinamica mediului european de securitate, Universitatea Naţională de Apărare – Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, Bucureşti, 2007 7. Dinu M., Băhnăreanu C., Actualităţi şi perspective în politica europeană de securitate şi apărare, editura Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2006 8. Duroselle J.-B., Kaspi A., Istoria relaţiilor internaţionale. 1948 - până astăzi, vol II, Ed. Ştiinţelor Sociale şi Politice, Bucureşti, 2006 9. Frunzeti T., Globalizarea securitatii, ed. Militara, Bucuresti, 2006 10. Frunzeti T., Zodian V., Lumea 2007. Enciclopedie politică şi militară, Ed. Centrul Tehnic Editorial al Armatei, Bucureşti, 2007 11. Gallagher Tom - Balcanii în noul mileniu. În umbra războiului şi a păcii, Ed.Humanitas, Bucureşti, 2006 12. Ghica L. Al., Zulean M., Politica de securitate naţională, ed. Polirom, Iaşi, 2007 13. Girarde R., Apărarea Europei, Institutul European, Iaşi, 2005 14. Montbrial de T., Cincisprezece ani care au zguduit lumea. De la Berlin la Bagdad, ed. Expert, Bucureşti, 2004 15. Pavlowitch Stevan K - Istoria Balcanilor 1804-1945, Ed. Polirom, Bucureşti, 2002 16. Petrescu S., Apărarea şi securitatea europeană, ed. Militară, Bucureşti, 2006 17. PESA – cadrul de manifestare şi dezvoltare a intereselor de securitate naţională, Universitatea Naţională de Apărare, Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, Bucureşti, 2007 18. Pirnea V., Dimensiunea de securitate şi apărare a Uniunii Europene, Ed. Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2005 19. Politica europeană de securitate şi apărare - element de influenţare a acţiunilor României în domeniul politicii de securitate şi apărare, Institutul European din România, Bucureşti, 2004 20. Prisecaru P., Politici comune ale Uniunii Europene, Bucureşti, Ed. Economică, 2004 21. Sarcinschi Al., Dinu M., Crize şi instabilitate în Europa, editura Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2006 22. Sava I. N., Studii de securitate, ed. Centrul Român de Studii Regionale, Bucureşti, 2005 23. Scăunaş S., Uniunea Europeană. Construcţie. Reformă. Instituţii. Drept, ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008 24. Securitatea şi apărarea spaţiului sud-est european, Universitatea Naţională de Apărare, Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, ed. Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2006 25. Serebrian O., Dicţionar de geopolitică, ed. Polirom, Iaşi, 2006 26. Smith K.E., Politica externă a Uniunii Europene, Ed. Trei, Bucureşti, 2004. 27. Todorova Maria - Balcanii şi balcanismul, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2005.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
