Bazinul hidrografic al Cricovului Dulce - studiu fizico-geografic cu privire specială asupra hidrografiei

INTRODUCERE

Tema acestui studiu geografic asupra bazinului Cricovului Dulce a fost aleasă deoarece locuiesc in oraşul Moreni , cea mai importanta localitate de pe cursul acestui râu.

Este analizat spaţiul subcarpatic dintre Damboviţa şi Prahova, in special Subcarpatii Ialomitei , sub aspect fizico – geografic si al resurselor de apa.

Spatiul geografic analizat prezinta o mare complexitate , in special a gradului de implicare direct si indirect a omului prin activitatile sale , care a avut ca rezultat consecinte pozitive , dar mai mult negative.

Primele doua capitole ale lucrarii : ,,Pozitia geografică’’ si ,, Istoricul cercetărilor’’ au menirea de a delimita regiunea studiata si a reliefa cercetarile intreprinse.

Prima parte intitulata ,,Factori fizico–geografici din bazinul Cricovul Dulce’’, cuprinde analiza conditiilor fizico-geografice , incepand cu evalutia paleo-litologica , relieful, clima si invelisul biopedogeografic. Un rol deosebit il au conditiile climatice, fiind importante in formarea resurselor de apa si in variabilitatea spatio-temporala a acestora.

Partea a doua ,,Hidrologia bazinului hidrografic Cricovul Dulce’’ cuprinde o analiza a resurselor de apa subterane, cantonate in diferite hidrostructuri, precum si a apelor minerale. Este analizata râul Cricovul Dulce , prin cercetarea unor parametri diferiti, de la elemente legate de reteaua hidrografica (alimentare , niveluri , scurgere lichida si solida, fenomene de inghet si compozitia chimica a apei) , până la fenomene hidrografice deosebite , cum ar fi viiturile.

1. POZIŢIA GEOGRAFICĂ

Cricovul Dulce este al treilea râu, în ordinea importanţei, care dreneaza Subcarpatii Ialomitei ce se desfasoara intre raurile Dambovita şi Prahova. Cu mult inferior celor doua rauri Dmbovita si Ialomita , totusi prin eroziunea extraordinara pe care a desfasurat-o in cursul sau superior, a capatat anumite caractere care-l deosebesc de celelalte rauri subcarpatice.

Acest rau are un bazin foarte ramificat in cursul superior. Cricovul Dulce cu numerosii si adancii sai afluenti patrunde in dealurile dintre bazinul Ialomitei si al Provitei.

Acesta izvoraste de sub culmile Magura Mare si Sultanu. Paraiele care-l formeaza sunt : Valea Clocani, Valea Bradului si Valea Sultanului , unindu-se formeaza Cricovul Dulce, care se dezvolta pe o directie nord-sud pana la Colibasi, sub forma de vale transversala. Pana la confluenta cu valea Urseiul se caracterizeaza prin numeroase rupturi de panta care-i confera un caracter torential. In aval de Visinesti, primeste pe stânga un afluent mare - valea Puturosu, iar dupa confluenta cu cel de-al doilea afluent important Valea Strambul, in dreptul localitatii Valea Lungă, imprumuta cursul acestuia pe directia est-sud-est. La Valea Lunga se revarsa o multipla confluenta, Cricovul Dulce, primind ca afluenti pe Valea lui Dan si Valea lui Natu. De la Colibasi, de unde isi schimba directia de curgere, valea se largeste. Astfel se prezinta Valea Cricovului Dulce pana la Moreni, caracterizandu-se printr-o vale cu panta mica si o directie aproximativ nord - sud.

Singurul afluent al Cricovului Dulce pe partea dreaptă pana la Moreni este Valea Rudei si de la Moreni spre sud, Cricovul ramane aceeasi vale transversala ca si pana aici.