Biomateriale Sanguine

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere
Capitolul I. Sistemul vascular 7
I.1. Structura si functii 7
I.2. Componenta arteriala si venoasa a sistemului vascular 10
I.3. Particularitatile fiziologice ale vaselor 12
I.4. Proprietatile fizice ale vasului 14
I.5. Metode utilizate pentru masurarea curgerii sangelui si a functionarii 
vasculare 15 I.5.a. Metode de analiza in vivo 18
I.5.b.Metode de analiza in vitro 18
Capitolul II. Notiunea de biomaterial 20
II.1. Definitia notiunii de biomaterial 20
II.2. Scurt istoric al biomaterialelor 20
II.3. Clasificarea biomaterialelor 22
II.4. Criterii de alegere a unui biomaterial 23
II.4. a. Protocolul de evaluarea biomaterialului 25
II.5. Aplicatiile diferitelor tipuri de biomateriale 31
Capitolul III. Modalitati de evaluare a toxicitatii biomaterialelor 33
III.1. Introducere 33
III.2. Pregatirea probelor 36
III.3. Metode de testare 37
Capitolul IV. Notiunea de biomaterial sanguin 42
IV.1. Definitia biomaterialelor sanguine 43
IV.2. Clasificarea biomaterialelor sanguine 44
IV.3. Proprietatile biomaterialelor sanguine 48
Capitolul V. Biomaterialele utilizate pentru realizarea protezelor vasculare 49
V.1. Poliuretanii 49
V.1.1. Proprietati fizice si chimice 49
V.1.2. Biostabilitatea si biodegradarea 51
V.1.2.a. Cresterea biodegradarii 54
V.1.2.b. Biodegradarea fungica 54
V.1.2.c. Biodegradarea bacteriana 55
V.1.2.d. Biodegradarea de catre poliuretanaze 56 V13.Tipuri de proteze vasculare 56
V.1.3.a. Teste clinice efectuate pe poliuretanii confectionali 56
V.1.3.b. Protezele vasculare nebiodegradabile 58
V.1.4. Rolul porozitatii protezelor vasculare din poliuretan 58
V.2. Poli(etilentereftalat) si poli(tetrafluoretilena) 59
V.2.1. Inflamatia si neovascularizatia asociate protezelor vasculare din Dacron 
si Teflon 60
V.3. Microprotezele vasculare realizate din celuloza bacteriana 62
Capitolul VI. Tratamente superficiale aplicate protezelor vasculare 63
VI.1. Modificari de suprafata ale materialelor polimerice pentru conferirea de 
proprietati netrombogene 63 
VI.2. Protezele din poliuretani 68

Extras din licenta Cum descarc?

MEMORIU JUSTIFICATIV
Lucrarea de diploma cu titlul Biomateriale sanguine, elaborata sub indrumarea domnului conf.dr.ing. Ioan Rusu, se refera la aspecte legate de testarea biomaterialelor sanguine, aspecte ce fac parte din domeniul extrem de complex al Stiintei si Ingineriei Materialelor.
Pentru rezolvarea celor propuse, atat din punct de vedere teoretic cat si aplicativ, lucrarea a trebuit structurata pe un numar de 5 capitole, organizate pe un numar de 77 pagini. De asemenea, pentru rezolvarea cu succes a temei a fost necesara studierea unei bibliografii, ce cuprinde atat carti de specialitate, dar si articole si informatii preluate de pe internet (de pe site-uri de profil).
Pentru inceput am studiat din punct de vedere teoretic biomaterialele sanguine, insistand pe aplicatiile acestora.
In cadrul partii aplicative a lucrarii am studiat biomateriale utilizate pentru realizarea protezelor vasculare.
Cuprins
Introducere
Sistemul cardiovascular este alcatuit din cord, vase de sange si sange. In alcatuirea sitemului vascular intra: vase de calibru diferit artere, arteriole, vene, venule si capilare avand o structura adaptata specific functiei fiecarui sector vascular.Arterele trasporta sangele de la cord la organe, unde acestea se impart in arteriole. Arteriolele se divid mai departe in capilare care infiltreaza tesuturile asigurand schimbul de substante nutritive si metaboliti. 
Arterele sunt vasele de sange cele mai frecvent afectate de boli. Peretele arterial este alcatuit din trei tunici: interna, mijlocie si externa. Tunica interna este alcatuita dintr-un strat de celule turtite numite endoteliu si care este neintrerupt in intregul tesut vascular. Sub endoteliu se afla stratul subendotelial alcatuit dintr-o retea de fibre elastice colagene si de reticulina, iar sub acesta se afla o membrana groasa si elastica care poarta numele de limitanta elastica interna. Tunica mijlocie este alcatuita din fibre elastice si fibre musculare netede dispuse circular in proportii diferite in functie de marimea arterelor (artere de tip elastic si artere de tip muscular). La periferia tunicii medii se afla o membrana elastica care o separa de tunica externa (limitanta elastica externa). Tunica externa este alcatuita din tesut conjunctiv elastic si cateva elemente musculare. In tunica mijlocie si in tunica externa se gaseste si un numar mare de terminatii nervoase vegetative [1]. Acesta structura complexa este capabila sa inhibe, in conditii fiziologice, hiperplazia intimala, tromboza si arteroscleroza. 
Boala arterosclerotica cardiovasculara produce scaderea localizata a fluxului sanguin prin artere, evoluand pana la obstructia completa a vasului afectat. 
Fotom Metode de tratament utilizate in ateroscleroza pot fi bypass-ul coronarian (CABG), angioplastia coronariana transluminala percutana (PTCA) sau montarea de stenturi in artere (Gerard J Tortora, Sandra Reynolds Grabowski, "Principles of Anatomy And Physiology",
Tratamentul consta in by-passing-ul zonei afectate prin utilizarea unei grefe artificiale sau a venei safena.[2] In mod curent, in operatiile care presupun restabilirea fluxului sangvin printr-un vas cu diametrul mai mic de 6 mm se utilizeaza autogrefe de vena safena. In cazul arterelor coronare se utilizeaza grefa arteriala autologa (artera toracica interna, artera gastroepiploica, artera epigastrica inferioara si artera radiala).

Fisiere in arhiva (1):

 Biomateriale Sanguine.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?