Parte generala 3 Generalitati 4 Histologie si fiziologie artere musculare 8 Notiuni anatomice 19 Anatomia arterelor membrelor inferioare 19 Anatomia lantului simpatoc toracic si periferic 26 Morfopatologie 34 Fiziopatologie 40 Simpatectomie lombara 45 Simptomatologie si diagnostic 53 Tratament 60 Parte personala 69 Obiectivele studiului 71 Material si metoda 71 Rezultate si discutii 72 Concluzii 87 Bibliografie 89
Parte generala Generalitati Pornind de la o serie de 11 amputatii, Leo Bürger a izolat in 1908 o entitate specifica pe care a denumit-o trombangeita obliteranta. Existenta bolii Bürger a constituit un permanent subiect de controversa de-a lungul timpului datorita lipsei elementelor specifice de diagnostic. In momentul de fata, trombangeita obliteranta se defineste ca o afectiune inflamatorie a arterelor si venelor de calibru mijlociu si mic cu localizare preponderenta la nivelul membrelor (atat inferioare, cat si superioare). Boala Bürger reprezinta circa 2-4% din arteriopatiile membrelor inferioare in Europa, proportia fiind mult mai mare in Asia de sud-est (16% in Japonia ). Majoritatea pacientilor este reprezentata de barbati (raport barbati/ femei= 7/1-9/1). Dintre pacientii atinsi de aceasta boala imensa majoritate este reprezentata de fumatori (peste 95%), iar cei cu boala Bürger au un nivel al carboxihemoglobinei semnificativ mai ridicat decat al pacientilor cu arteriopatie ateromatoasa. Prognosticul si aparitia de noi pusee evolutive este strans legata de continuarea fumatului. Alti factori care ar putea fi implicati in aparitia bolii sunt degeraturile, traumatismele si medicamentele simpatomimetice. Tabloul clinic este acela al unui pacient tanar, frecvent barbat, care se prezinta la medic pentru o tulburare trofica intens dureroasa, de obicei a unui deget. Mai rar pacientul se adreseaza medicului pentru tromboze venoase recidivante. Atingerea arterelor membrelor inferioare se afla in centrul tabloului clinic. Boala este arareori depistata in stadiul de claudicatie intermitenta intrucat aceasta este, de cele mai multe ori, localizata atipic la nivelul boltii plantare. In peste 2/3 din cazuri pacientul este examinat in stadiul de ischemie critica cu tulburari trofice ale antepiciorului. Cel mai frecvent se evidentiaza un ulcer la nivelul unui deget care este limitat, dar extrem de dureros. Durerile sunt atroce, nu permit somnul si sunt accentuate de decubit dorsal. A.Ulceratie ischemica la degetul al doilea de la membrul inferior drept la un barbat de 42 ani care avea in antecedente amputatia halucelui, fumator a trei pachete de tigarete pe zi timp de 15 ani B. Necroza la nivelul partii distale a degtelor prezenta la aproape toate degetele membrelor superioare care a dus la autoamputare la acelasi pacient, dupa ce acesta a continuat sa fumeze. C. Unul din semnele trombangeitei obliterante este tromboflebita superficiala, prezenta la un barbat de 28 ani, fumator. Se evidentiaza lipsa pilozitatii distale. Atingerea membrelor superioare este clinica la peste jumatate din cazuri. Ea poate imbraca forma unei tulburari vasomotorii mai vechi, dar si pe cea a unei ischemii severe cu tulburari trofice. Flebitele superficiale sunt prezente in circa jumatate din cazuri. Ele reprezinta elementul cel mai caracteristic al bolii. Ating in mod aleator un membru si apoi pe celalalt, nu respecta traiectul safenelor (deci nu se localizeaza cu preponderenta pe traiectul varicelor) si pot fi confundate cu eritemul nodos. Examenele paraclinice au ca scop eliminarea unei alte patologii arteriale. Este de mentionat ca nu prezinta semne radiologice, biologice sau anatomo-patologice caracteristice. Avand in vedere afectarea distala, presiunea la nivelul coapsei este deseori normala. Masurarea presiunii arteriale la nivelul degetelor de la picior permite afirmarea ischemiei. Masurarea transcutanata a presiunii oxigenului permite precizarea ischemiei. Explorarea echo-Doppler este foarte importanta pentru ca evidentiaza peretii arteriali fara placi aterosclerotice atat la nivelul aortei si al trunchiurilor arteriale proximale, cat si la nivelul leziunilor obliterante. La arteriografie se remarca lipsa afectarii sclerotice. Sunt descrise mai multe semne arteriografice directe (stenoze sau ocluzii arteriale „in varf de creion”, fara incarcare distala, colaterale subtiri, filiforme), dar nici unul nu este constant sau specific. Trei aspecte trebuie amintite: afectarea trunchiurilor gambiere este bilaterala dar asimetrica, exista frecvent afectarea femuralei profunde si destul de frecvent se intalnesc stenoze destul de proximale (poplitee) cu un aspect neted, regulat.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
