Introducere 5 Capitolul I. Geologia structurii 6 1.1 Generalitati 6 1.2 Cadrul geologic regional 7 1.3 Consideratii lito-stratigrafice si structural 8 1.4 Agenti contaminanti pentru fluidul de foraj 9 1.5 Gradienti de presiune, fisurare si temperature 9 1.6 Fluide de foraj 10 Capitolul II.Stabilirea programului de constructive al sondei 15 2.1 Tipuri de coloane 15 2.2 Tubarea sondei 18 2.3 Stabilirea programului de constructive 20 2.4 Calculul gradientilor de presiune 21 2.5 Stabilirea jocurilor radiale si verificarea diametrelor sapelor 24 2.6 Metodica stabilirii profilului coloanelor de tubare 26 2.7 Proiectarea profilului coloanelor pentru sonda Barbuncesti 43 Capitolul III.Alegerea elementelor mecanismului macara – geamblac 62 Capitolul IV.Accesoriile coloanelor de tubare 66 Capitolul V.Operatiile de tubare 67 Capitolul VI.Dificultati si accidente 71 6.1 Dificultati de foraj 73 6.2 Accidente de foraj.Generalitati 76 Concluzii 84 Bibliografie 85
Introducere Succesul cercetărilor geologice pentru hidrocarburi, efectuate în ţara noastră, îndeosebi la mare adâncime şi pe platforma românească a Mării Negre, sarcini de mare răspundere ce trebuie rezolvate de petroliştii români sunt strâns legate de perfecţionarea şi dezvoltarea continuă a forajului de sonde. În ceea ce priveşte forajul rezultate bune au fost obţinute şi pe structura Barbuncesti. Ca orice altă lucrare umană, de o oarecare amploare, şi sondele au o anumită alcătuire constructivă, o structură, denumită construcţia sondei. Ea se realizează pe bază unui plan, numit program de construcţie. Acesta cuprinde, în primul rând, programul de tubare şi anume: adâncimea de introducere a coloanelor de burlane cu care se consolidează pereţii găurii de sondă, diametrul şi grosimea burlanelor, calitatea oţelului şi tipul îmbinărilor dintre ele. Construcţia proiectată determină, de regulă, echipamentul şi sculele cu care se va executa sonda: instalaţia de foraj, diametrul şi alcătuirea garniturilor de foraj folosite pe diverse intervale, tipul şi diametrul motoarelor de foraj. Lucrarea de faţă prezintă proiectarea unei pe sonde pe structura Barbuncesti . Proiectul tehnic a fost întocmit pe baza temei de proiectare şi a datelor furnizate de sondele de corelare săpate pe structură. Obiectivul sondei va fi Meoțian. Adâncimea proiectată = 2700 m, iar sonda va fi săpată vertical de pe poziţia fixă cu instalaţia F-200 electrică. Sonda va cuprinde 3 coloane: - coloana de ancoraj 13 3/8 in x 500 m, - coloana intermediară 9 5/8 in 2120 m, - coloana de exploatare 7 in 2700 m CAPITOLUL I GEOLOGIA STRUCTURII 1.1 GENERALITAȚI In general se prezinta programul de realizare a sondei de exploatare BARBUNCESTI, avand adancimea proiectata de 2700 m. In aceste conditii, la intocmirea lucrarii s-au utilizat urmatoarele documentatii: - Studiu de fezabilitatea exploatatrii si evaluarea potentialului tehnologiilor alternative de exploatare BARBUNCESTI. - Dosarele geologice si rapoartele de foraj de la sondele de corelare geologica si tehnologica Din analiza conditiilor geologo fizice, estimate penru pozitia pe structura a sondei, se propune urmatorul program de constructive: - Coloana de ancoraj, cu diametrul 13 3/8 in, fixate la adancimea de cca. 500 m, cimentata cu nivel de ciment la zi; - Coloana intermediara, cu diametrul exterior de cca. 9 5/8 in fixata la cca. 2120 m, cimentata cu nivel la zi; - Coloana de exploatare, cu diametrul exterior de 7 in, fixate la adancimea de cca. 2700 m TVD ( 2714 m MVD ). Siul coloanelor de suprafata si tehnica vor fi fixate in formatiuni consolidate, tip marne si argile. La saparea acestei sonde se propune utilizarea urmatoarelor tipuri de fluide de foraj: - Natural, cu densitatea de 1150-1200 kg/ m3 pe intervalul 0-500; - Inhibitive pe baza de polimeri, pentru forarea intervalului 500-2120 m, cu densitati de 1200-1250 kg/ m3 pe intervalul 500-1200 m, respective densitati de 1250-1280 kg/ m3 ( 1300 kg/ m3 in caz de instabilitate a gaurii ), pe intervalul 1200-2120 m. - Inhibitive pe baza de polimeri, pentu forarea intervalului 2120-2714 m (MD), cu densitatea de 1230-1250 kg/ m3 . Principalele dificultati de foraj, semnalate la sondele de corelare tehnologica, au fost au fost de natura: - pierderi partiale de circulatie in Romanian - strangeri de gaura in Pontian - mansonari si tendinta de lipire in Meotian la densitati de 1300 kg/ m3 si 1350 kg/ m3 - tendinta naturala de deviere pe tot traiectul gaurii de sonda Pentru prevenirea sau diminuarea acestor dificultati, in lucrare se recomanda: - mentinerea caracteristicilor fluidelor de foraj - realizarea unui debit de fluid de foraj, respective realizarea unui regim hydraulic care sa previna mansonarea sapelor sis a asigure transportul detritusului la vitezele macanice estimate - mentinerea caracteristicilor fluidelor de foraj in domeniul recomandat - dotarea sistemului de curatire mecanica a fluidului de foraj cu site vibratoare performante, hidrocicloane, centrifuga, unitate de floculare, respective functionarea acestora la parametrii proiectati.
1. Avram, L., Tehnologia forării sondelor, Editura Universal Cartfil, Ploiești, 1996; 2. Macovei, N., Proiectarea regimului de foraj, Editura Institutului de petrol și gaze, Ploiești, 1978; 3. Macovei, N., Tehnologia forării sondelor, vol. I – III, Editura Institutului de petrol și gaze, Ploiești, 1987 – 1989; 4. Macovei, N., Forajul sondelor 1; Fluide de foraj și cimenturi de sondă, Editura Universității din Ploiești, 1993; 5. Macovei, N., Forajul sondelor 2 ; Echipament de foraj, Editura Universității din Ploiești, 1996; 6. Avram, L., Curs de foraj, 2011 7. Proiectul sondei Barbuncesti
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
