Calea de Atac a Revizuirii în Materie Civilă

Introducere

Încălcarea, contestarea sau nerecunoașterea unui drept subiectiv civil dă posibilitatea titularului său să apeleze la forța de constrângere instituționalizată în vederea realizării respectivului drept. Așadar, titularul dreptului nerespectat va deveni inițiatorul procesului civil – mijlocul juridic de ocrotire a drepturilor civile subiective.

Datorită importanței deosebite pe care o prezintă din punct de vedere teoretic dar mai ales practic, am ales ca temă a lucrării studiul revizuirii în procesul civil. Aceast subiect face parte din materia căilor de atac, reprezentând o modalitate prin care se efectuează controlul judiciar, concept ce trebuie abordat atât sub aspectul controlului realizat de de către jurisdicțiile superioare, cât și sub aspectul controlului înfăptuit de însăși instanțele care au pronunțat hotărârea care se atacă. Importanța revizuirii rezultă, în principal, din finalitatea pe care o are promovarea acestei căi extraordinare de atac – anularea unei hotărâri judecătorești definitive în care starea de fapt stabilită este contrazisă de ivirea unor noi împrejurări și pronunțarea unei hotărâri noi, bazată pe adevărul obiectiv. Mai mult decât atât, retractarea unei hotărâri judecătorești definitive sau rămase irevocabile produce o serie de efecte extrem de importante atât în ceea ce privește părțile dar și în stabilirea raporturilor juridice civile.

În structura lucrării sunt abordate următoarele chestiuni: în primul capitol sunt prezentate noțiuni de bază privind hotărârea judecătorească – obiect al controlului judecătoresc și noțiuni fundamentale privind căile de atac puse la dispoziție de lege; cel de-al doilea capitol cuprinde considerații generale privind revizuirea; capitolul al treilea prezintă elementele revizuirii iar cel de-al patrulea capitol descrie procedura de judecare a cererii de revizuire.

Cursul procesului civil – de la momentul depunerii cererii de chemare în judecată și până la pronunțarea unei hotărâri – presupune derularea mai multor faze și etape, unele obligatorii, altele facultative. De regulă, procesul civil se defășoară în două mari faze – judecata și executarea silită. Judecata cuprinde, la rândul său, mai multe etape: judecata în primă instanță care este constituită din etapa scrisă, etapa dezbaterilor, etapa deliberării și pronunțării hotărârii; judecata in apel; judecata în recurs și judecata în căile extraordinare de atac. Este de menționat faptul că există posibilitatea ca procesul civil sa nu parcurgă toate etapele sau ambele faze.

În cadrul procesului civil se asigură apărarea valorilor consfințite de Constituția României și a ordinii juridice – încălcate prin contestarea sau nerecunoașterea dreptului subiectiv civil dedus judecății.

Nu se poate concepe corecta funcționare unui sistem de drept fără garanția respectării regulilor și a principiilor care stau la baza oricărei activități procesuale, iar garanția fundamentală în ceea ce privește realizarea unei judecăți temeinice și legale în soluționarea cauzelor civile este constituită de posibilitatea exercitării controlului judiciar.

În această ordine de idei, deși nu aparține desfășurării normale a procesului civil, revizuirea își relevă importanța din mai multe perspective. Prin esența sa, revizuirea este o cale de atac ce poate privi doar o hotărâre definitivă asupra fondului astfel încât permite chiar instanței care a pronunțat hotărârea să o retracteze, în ipoteza în care nu este conformă cu realitatea și să pronunțe o nouă hotărâre în lumina adevărului obiectiv, contribuindu-se astfel la celeritatea procesului. Este de menționat faptul că retractarea hotărârii se poate dispune numai în virtutea descoperirii unor greșeli involuntare săvârșite de instanță, atâta timp cât cererea de revizuire se întemeiază pe unul dintre motivele prevăzute de lege pentru promovarea acestei căi de atac.

În concluzie, revizuirea reprezintă o modalitate de a prelungi garanția unui proces bazat pe legalitate și temeinicie, dincolo de etapele obligatorii ale desfășurării acestuia.

Astfel, deși regula în materia raporturilor juridice civile este constituită de realizarea acestora fără o intervenție străină voinței subiectelor, nerespectarea unui drept sau încălcarea acestuia oferă posibilitatea celui îndreptățit să-și deducă judecății pretențiile cu scopul de a se pronunța o hotărâre care să tranșeze litigiul.