Calitatea mediului în orașului Măcin

Cuprins licență Cum descarc?

Introducere 4
Capitolul 1. Evoluţia activităţilor umane, consideraţii generale 5
1.2. Poziţia geografica şi influenţa asupra mediului. Limite şi suprafaţă 6
Capitolul 2. Cadru Natural 7
2.1 Relieful 8
2.2 Geologia 10
2.3 Clima 12
2.4 Hidrografie 16
2.5. Vegetaţia, fauna şi solurile. 17
Capitolul 3. Calitatea şi protecţia mediului în oraşul Măcin 18
3.1 Calitatea aerului în oraşul Macin. 18
3.1.1.Emisii de gaze cu efect de acidifiant 19
3.1.2. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) 20
3.1.3. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOX) 22
3.1.4. Emisiile de amoniac(NH3) 23
3.1.5 Emisiile de compusi organici volatili nematanici 24
3.1.6. Emisiile de metale grele (mercur si cadamiu). 26
3.1.8 Emisii de poluanti organici persistenti (POP) 28
3.2 Calitatea apei 30
3.2.1 .Resursele de apă, cantităţi şi fluxuri 30
3.2.2. Apele de suprafaţa 30
3.3 Calitatea solului 33
3.3.1 Repartiţia pe clase de folosinţă 34
3.3.2 Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor 35
3.3.3 Îngrăşăminte. 39
3.3.4 Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare) 42
3.3.5 Situaţia amenajãrilor de îmbunătăţiri funciare/agricole 45
3.3.6 Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor 46
3.3.7 Starea pădurilor 46
3.3.8 . Fondul forestier 47
3.3.9 Starea de sănătate a pădurilor în anul 2013 48
3.3.10 Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2013 49
3.3.11 Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului 50
3.3.12 Tendinţe 52
3.4. Gestionarea deseurilor. 52
3.4.1 Deşeuri municipale 56
3.4.4. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului 59
3.4.5 Starea actuală a zonei verzi din oraşul Măcin 60
Capitolul 4. Managementul mediului şi dezvoltarea durabilă 62
4.1. Agricultura 62
4.2. Infrastructura 62
4.2.1 Infrastructura turistică 63
4.3. Patrimoniul cultural- Potențial turistic 63
4.4 Proiecte de dezvoltare durabila 63
Concluzii 65
Bibliografie 67

Extras din licență Cum descarc?

Introducere
Calitatea mediului este o noţiune complexă, care cuprinde numeroase aspecte ale raportului om-natură.
Utilizând acest termen se are în vedere, în general, atât potenţialul productiv al mediului cât şi modul în care viaţa şi sănătatea oamenilor, ca şi diverse obiective social-economice, pot fi afectate de factori naturali nefavorabili sau de consecinţele unor activităţi economice, care declanşează procese de degradare sau duc la poluarea mediului.
Problema calităţii şi a protecţiei mediului a intrat în actualitate pe măsură ce omenirea a devenit conştientă de necesitatea conservării şi utilizării cât mai eficiente a potenţialului productiv al mediului. De aceea, atât pe plan mondial, cât şi naţional se acordă o atenţie din ce în ce mai mare activităţii de protecţie a mediului şi de supraveghere sinoptică a modificărilor aduse calităţii lui.
Iată de ce am considerat util, ca în lucrarea de faţă, să mă refer în primul rând la acele elemente care permit cunoaşterea şi urmărirea modificărilor calităţii mediului, fie sub acţiunea unor factori naturali, fie ca urmare a activităţii antropice.
Pe întregul parcurs al lucrării am avut permanent în vedere două aspecte: pe de o parte cunoaşterea ştiinţifică a fenomenelor, a cauzelor care le produc, a efectelor asupra mediului, şi pe de altă parte căile care trebuiesc urmate pentru înlăturarea influenţelor negative exercitate asupra componentelor cu care se află în interdependenţă.
Consider, că o bună cunoaştere a fenomenelor, a cauzelor şi a consecinţelor prezentate, constituie, în acelaşi timp, un îndemn permanent la o atitudine activă de protejare şi menţinere a unui mediu cât mai bun. 
Educarea oamenilor în acest spirit se realizează începând cu orele de geografie, dar şi prin excursii, aplicaţii sau acţiuni practice de îngrijire a pomilor şi arborilor, de distrugere a buruienilor, de reîmpăduriri sau plantări de pomi, de ocrotire şi întreţinere a spaţiilor verzi şi alte muneroase astfel de activităţi de ţin de protecţia mediului.
Acest lucru a constituit o motivaţie suplimentară pentru mine. Am încercat astfel să pun în legătură informaţiile şi măsurătorile diverselor agenţii şi agenţilor economici ce au activităţi legate de mediu pentru realizarea unui astfel de studiu cât mai general şi corect realizat.
Capitolul 1. Evoluţia activităţilor umane, consideraţii generale
Istoricul cercetărilor geografice
Orașul Măcin s-a constituit în apropiere de castrul roman Arrubium, ridicat de romani în vecinătatea unei așezări daco-getice cu nume de origine celtică (de la care a preluat numele). În antichitate, aici a existat un cult al zeului Jupiter Arrubianus, de unde provine numele. Cetatea era cuprinsă în uniunea tribală condusă de Rhemaxos, sau, poate a celei a lui Zyraxes, incluzând și Delta Dunării. După cucerirea Dobrogei de către romani (46 e.n.), Arrubium devine reședința unei unități romane de cavalerie.
În Evul Mediu, orașul poartă numele de Măcin și joacă un rol important în viața economică și administrativă a Dobrogei.
În anul 1388, în timpul voievodului Mircea cel Bătrân (1386-1418), odată cu cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman, Măcinul a avut un important rol comercial – ca sediu al unei garnizoane otomane, port la Dunăre, punct de vamă și stație pe drumul ce ducea către capitala Imperiului Otoman.
În toamna anului 1594 și primăvara anului 1595, are loc o incursiune armată a domnitorilor Aron Vodă și Mihai Viteazul, în contextul răscoalei antiotomane a Țărilor Române, în urma căreia fortărețele de la Măcin, Isaccea, Cernavodă, Silistra, Nicopole și Vidin au fost cucerite.
Odată cu declanșarea războaielor ruso-turce, Măcinul a fost în mai multe rânduri implicat în acestea. La 11 octombrie 1771, generalul rus Miloradovici, alungă din Măcin oastea otomană condusă de Abdi Pașa, al carui efectiv se ridica la 7 000 de oameni.
La 9 iunie 1877, trupele corpului 14 ale armatei ruse comandat de generalul Zimmerman au început traversarea Dunării în Dobrogea pe la Galați și Reni. Măcinul a fost ocupat la 11 iunie 1877. În timpul acestui război, au avut loc scufundarea cuirasatului turc “Lufti-Djelil”, o importantă navă de război a flotei otomane, de către artileria rusă din Brăila, și atacul din 13-14 mai 1877, când șalupa “Rândunica” comandată de maiorul roman Murgescu, a scufundat pe canalul Măcin canoniera cuirasată ”Hivzi-Rahman”.
În anul 1878, în urma Tratatului de la Berlin care aloca Dobrogea României, la 14 noiembrie 1878 o coloană a armatei române și înalte oficialități ale guvernului de la București treceau pe sub un arc de triumf ridicat la Măcin, marcând un moment al întregirii naționale.

Fisiere în arhivă (1):

 Calitatea mediului in orasului Macin.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Autoritatea de Sănătate Publică Tulcea
2. A.N. Apele Române- Direcţia Apelor Tulcea
3. Agenţia Staţiei Meteorologice din Tulcea ;
4. Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea;
5. Angelescu A., et/al.,(2000)-Mediul Înconjurător.Poluare şi protecţie. Editura Economică. Bucureşti ;
6. Barcu A., (1974) –Judeţul Tulcea, Editura Academiei RSR, Bucureşti ;
7. Barnea M, Papadopol C.,(1975)- Poluarea şi protecţia mediului, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti ;
8. Barnea M, Ursu P.,(1969)- Protecţia atmosferei împotriva impurificării cu pulberi şi gaze, Editura Tehnologică, Bucureşti ;
9. Breţcan P., (2007)-Complexul lacustru Razim-Sinoe. Editura Transversal Târgovişte ;
10. Cucu M., (1977)- Metode de cercetare a influenţei aerului asupra sănătăţii populaţiei, Igiena mediului, Editura Institutului de Medicină şi Frmacie, Bucureşti ;
11. Cucu V., (1973)- România-Cartea de vizită a oraşelor, Editura pentru Turism, Bucureşti ;
12. Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Tulcea
13. Ionescu S.I., (2000)-Depozite de deşeuri. Editura N.G.A., Bucureşti ;
14. Ionescu A., (1973)- Fenomenele de poluare şi efectele sale, Editura Ceres, Bucureşti ;
15. Ionescu C., Monaliu M., (1998)-Dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului. Editura N.G.A. Bucureşti ;
16. Posea Gr., Pişota I., (1972)- Poluarea apelor şi atmosferei, Buletinul Soc. Şt.de Geografie, vol.II, Bucureşti ;
17. Primăria Orașului Măcin ;
18. Pehoiu G., et.al.,(2006)-Geografia Mediului cu elemente de ecologie, Editura Transversal. Târgovişte; 
19. Societatea Apă Canal 2000 S.A. ;
20. S.C. REGOCOM.S.A. ;
21. www.a.n.p.m.ro