Caractere ecologice generale ale Lacului Dracșani

Cuprins licență Cum descarc?

Introducere pag 4
Capitolul 1. Lacul Dracşani - generalităţi pag 5
Capitolul 2. Metodologie de lucru pag 8
Capitolul 3. Caracteristici fizico-chimice şi biologice ale lacului Dracşani pag 11
3.1. Caracteristici geochimice ale sedimentelor pag 11
3.2. Caracteristici fizico-chimice ale apei pag 14
3.3. Structura şi dinamica fitoplanctonului pag 19
3.4. Structura şi dinamica zooplanctonului pag 24
3.5. Zoobentosul pag 29
Capitolul 4. Analiza calităţii apei lacului Dracşani pag 32
4.1. Indicatori de poluare fizico-chimic pag 32
4.2. Indicatori de poluare biologici pag 32
Capitolul 5. Indicatorii fizico-chimici din lacul Dracşani pag 35
5.1. Temperatura pag 36
5.2. pH pag 37
5.3. Oxigenul dizolvat pag 38
5.4. Azotul pag 41
5.5. Substanţa organicǎ dizolvatǎ pag 45
5.6. Fosfaţii pag 46
5.7. Sulfaţii pag 48
5.8. Duritatea totalǎ pag 49
Capitolul 6. Indicatori biologici pag 53
6.1. Fitoplanctonul pag 53
6.2. Zooplanctonul pag 64
6.3. Zoobentosul pag 68
Concluzii pag 70
Bibliografie pag 73


Extras din licență Cum descarc?

Introducere
“Forţele care controleazǎ compoziţia speciilor, diversitatea, dinamica şi stabilitatea unui ecosistem rǎmân unul din cele mai mari mistere ale ştiinţei moderne.” (D. Tilman 1996)
Ecosistemele acvatice sunt frecvent supuse unor perturbări imprevizibile. Începând cu aglomerările umane care deversează în râuri ape uzate, deseori fără a fi supuse unor procese de decantare şi epurare, continuând cu contribuţia tot mai variată a industriei, care elimină numeroşi compuşi chimici, cantităţi mari de substanţe organice, ajungem la sursele legate de modernizarea agriculturii, cu ferme zootehnice mari şi cu o gamă deosebit de variată de îngrăşăminte chimice, pesticide şi fungicide, care folosite fără respectarea riguroasă a normelor tehnice pot avea efecte nocive, uneori pe termen lung, provocând distrugerea organismelor acvatice.
În căutarea unui subiect potrivit pentru studiu, m-am oprit asupra lacului Dracşani din judeţul Botoşani, în primul rând pentru că mi-a fost uşor să ma deplasez acolo, acesta fiind la 35 km de casă. Alt motiv care m-a determinat să aleg acest lac este faptul că asupra lui nu s-au mai efectuat cercetări până în prezent.
Lacul Dracşani este un lac de origine naturală, acesta fiind alimentat de izvoare, un plus de apă fiind adus de drenajul Siret-Sitna. Cu o suprafaţă de aproximativ 574 ha, acesta atinge 8 km lungime dar nu mai mult de 2 m adâncime.
În plus, acesta este supus unui anumit grad de poluare datorită deversărilor de ape uzate, aduse de râul Sitna, ape uzate provenite de la o serie de obiective industriale amplasate pe raza municipiului Botoşani, acest râu ajungând în cele din urmă să alimenteze lacul. În plus, în imediata apropiere a lacului, pe marginile acestuia sunt situate gospodării si ferme zootehnice.
Tot aici vreau sa mulţumesc şi doamnei ecolog Alice Sburlea şi domnului inginer Gheorghe Nistor pentru ajutorul pe care mi l-au oferit în analiza probelor de fitoplancton, zooplancton şi zoobentos.
În continuare voi încerca să prezint caracteristicile acestui lac împreună cu gradul acestuia de poluare.
Capitolul 1. Lacul Dracşani - generalităţi
Reţeaua hidrografică a judeţului Botoşani este formată în principal de bazinul râului Prut şi afluenţii acestuia, şi într-o mică măsură, de bazinul râului Siret, în nord-vestul judeţului. Densitatea medie a reţelei hidrografice permanente este destul de redusă 0,41/km/kmp; sursa principală de alimentare (86%) constituind-o precipitaţiile atmosferice. Există un număr de 156 lacuri de acumulare, iazuri, pepiniere piscicole şi eleştee din care 152 aparţin bazinului hidrografic Prut, iar 4 aparţin bazinului hidrografic Siret. Pânza freatică de mică adâncime, interceptată între 2 şi 15 m, are un potenţial destul de scăzut, datorită structurii litologice.
În ceea ce priveşte oraşul Botoşani, acesta este încadrat de două râuri principale: Sitna (principalul afluent al Jijiei- 65km) şi Dresleuca, un afluent al Sitnei. Râul Sitna are un debit mic în dreptul oraşului Botoşani- 0,396 m3/s. Una din acumulările mari de apă de pe râul Sitna e reprezentată de Lacul Dracşani, cu o suprafaţă de 574 ha (www.seap.ro).
Lacul Dracşani este situate pe raza comunei Suliţa, judeţul Botoşani (Figura 1). Reţeaua hidrografică a comunei are direcţia N-S şi este formată din lacurile Dracşani şi Burla, precum şi pârâul Ursoaia. Lacul Dracşani este format prin zăgăzuirea văii râului Sitna, şi are o suprafaţă de 574 ha luciu de apă, iar suprafaţa inundabilă maximă ajunge la 800 ha. Este cel mai mare lac de luncă, iar ca mărime al doilea din Moldova după Brateş. Apele ce se adună în el provin din topirea zăpezilor, din ploi. Izvoare precum şi din scurgerea Sitnei, pe al cărui curs se află. Vegetaţia acvatică este foarte puţină şi se găseşte mai mult în “Coada Iazului”, şi constă din stuf, papură, cosor, brădiş. Fiind aşezat între dealuri, lacul primeşte anual cantităţi mari de mâl ce provin din erodarea solului sub acţiunea apei (www.primariasulita.ro). 
La nivelul retenţiei normale lacul avea, în momentul realizării, un volum total de 6,82 milioane m3 din care 6,7 milioane m3 volum util, volumul mort fiind de 0,12 milioane m3 fiind cel mai mare din câmpia Moldovei. În momentul de faţă însă, o parte însemnată a lacului a fost colmatată din cauza aportului mare de aluviuni. Lacul are o lungime de 8 km şi o suprafaţă de 574 ha, adâncimea medie a lacului fiind de abia 1,16m.


Fisiere în arhivă (1):

  • Caractere Ecologice Generale ale Lacului Dracsani.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Banii înapoi garantat!

Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.


Descarcă această licență cu doar 9€

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.

1. Numele și adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

* Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi email-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:



* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!