Caracteristicile Ofertei și Cererii Turistice - Turismul Balnear

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE 4
CAP. I PIATA TURISTICA SI COMPONENTELE EI 13
I.1. PIATA TURISTICA 13
I.2. CEREREA TURISTICA 17
I.3. OFERTA TURISTICA 20
CAP.II POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI HUNEDOARA 25
II.1. POZITIA IN TERITORIU 25
II.2. DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALA 28
II.3. RESURSE TURISTICE 31
II.3.1. RESURSE NATURALE 32
II.3.2. RESURSE ANTROPICE 45
II.4. ANALIZA BAZEI TEHNICO-MATERIALA A TURISMULUI 49
II.4.1. ANALIZA ECHIPAMENTELOR DE CAZARE 49
II.4.2. ANALIZA ECHIPAMENTELOR DE ALIMENTATIE 53
II.4.3. MIJLOACE DE AGREMENT S TRATAMENT 55
II.5. ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE 58
II.5.1. INDICATORI ABSOLUTI 58
II.5.2. NUMARUL TURISTILOR CAZATI IN UNITATILE DE
CAZARE TURISTICE 58
II.5.3. DURATA MEDIE A SEJURULUI 63
II.5.4. COEFICIENTUL DE UTILIZARE A CAPACITATII 
TURISTICE 65
II.5.5. INDICATORI ALORICI 66
II.5.6. FORME DE TURISM 68
CAP.III.TURISMUL BALNEAR–STATIUNEA BALNEOCLIMATERICA
GEOAGIU BAI 71
III.1. CARACTERISTICILE OFERTEI TURISTICE BALNEARE 71
III.2. TIPURI DE TRATAMENTE CU FACTORI
BALNEOCLIMATERICI 75
III.3. STATIUNEA BALNEOCLIMATERICA GEOAGIU BAI –
PREZENTARE GENERALA 77
III.4. DESCRIEREA OFERTEI TURISTICE A STATIUNII
GEOAGIU BAI 79
III.4.1. IZVOARELE MINERALE SI PROPRIETATILE LOR
TERAPEUTICE 79
III.4.2. BAZA DE TRATAMENT 79
III.4.3. BAZA DE AGREMENT 80
III.4.4. STRUCTURI DE CAZARE 80
III.4.5. STRUCTURI DE ALIMENTATIE PUBLICA 82
CAP.IV POSIBILITATI DE DEZVOLTARE SI AMPLIFICARE A
OFERTEI TURISTICE IN STATIUNEA BALNEOCLIMATERICA
GEOAGIU BAI 83
IV.1. PREVIZIONARE CERERII TURISTICE 83
IV.2. DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA BAZEI
TEHNICO-MATERIALA A TURISMULUI IN STATIUNEA
GEOAGIU BAI 84
IV.2.1. ECHIPAMENTUL DE CAZARE 84
IV.2.2. ECHIPAMENTUL DE ALIMENTATIE PUBLICA 85
IV.2.3. ECHIPAMENTUL DE AGREMENT SI TRATAMENT 85
IV.2.4. INFRASTRUCTURA 87
IV.3. PROMOVAREA UNOR NOI FORME DE TURISM IN
STATIUNEA GEOAGIU BAI 88
CONCLUZII 90
BIBLIOGRAFIE 92

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
In ţările europene dar şi în diferite ţări ale lumii, problemele referitoare la organizarea stiintifica a spatiului, la valorificarea tuturor resurselor in profil teritorial, se pun diferit, cu unele particularitati ce reflecta conditii specifice si nivelul de dezvoltare,dar în esenţa ele se situează în ansamblul unor preocupari comune.
Amenajarea teritoriului unei regiuni in care valorile turistice predomina cantitativ si calitativ in raport cu alte valori naturale si economice trebuie sa fie astfel orientata incat sa asigure prosperitatea regionala integrata a acestor valori.Asigurarea prosperitatii complexe este posibila numai in contextul ca exista certitudinea unei integrari a turismului in ansamblul celorlalte activitati sau ramuri, pe baza unei conceptii globale.Amenajarea turistica a teritoriului nu poate fi desprinsa de rest, luata in sine, fara interferentele sale cu celelalte domenii de activitate ( arhitectura, urbanism, sociologie, marketing).
Amenajarea teritoriala prin prisma turismului apare ca o actiune planificata in care diversele situatii problema se rezolva conform principiului avantajului comparativ.
Dintre factorii care se iau obligatoriu in seama la orice amenajare mentionam:
-potentialul de atractivitate al regiunii justifica amenajarea prin valoarea sa intrinseca data de numarul sau varietatea obiectivelor din teritoriu.
-particularitatile cadrului natural sunt cele care isi pun amprenta asupra dificultatilor amenajarii, dictind marimea investitiei si durata amortizarilor.
-infrastructura economica existenta faciliteaza prin ea insasi implementarea turismului intr-o regiune data, multe din elementele sale vor fi utilizate in comun, diminuind astfel costurile amenajarii.
-deciziile factorilor locali pot favoriza sau nu amenajarea turistica.Prin subventionarea de catre stat sau organizatiile regionale probabilitatea amenajarii creste.
-cererea turistica potentiala pentru anumite tipuri de resurse- are un scop perspectiv ce urmareste o corelare intre marimea cererii si oferta turistica.
Amenajarea turistica a teritoriului este un proces complex si dinamic in organizarea stiintifica a spatiului turistic care trebuie sa tina seama de relatiile dintre mediu si activitatile umane, de toti factorii care influenteaza aceste relatii.
Mediul si calitatea acestuia reprezinta conditia fundamentala a activitatii turistice, iar localizarea turistica reprezinta principala modalitate de punere de acord a dezvoltarii turistice cu necesitatea protejarii mediului.
In ansamblul economiei nationale, judetul Hunedoara se impune printr-un potential economic ridicat dar si printr-un potential natural si cultural - istoric bogat, variat si inestimabil ca valoare, care atrage numerosi turisti romani si straini.Totusi, in etapa actuala de dezvoltare economico-sociala la nivel national si in profil teritorial, turismul nu reprezinta o pondere importanta in volumul total al activitatii economice a judetului Hunedoara.Deci valorificarea actuala a potentialului turistic are numeroase rezerve care pot permite diversificarea si dezvoltarea formelor de turism in scopul satisfacerii cerintelor tot mai mari ale populatiei pentru servicii turistice.
DEFINITII IN TURISMUL INTERNATIONAL
In general cand se vorbeste despre turism foarte multi oameni inclina sa-i reduca intelesul la un singur sens, si anume la acela care se refera la deplasarea pe care o face o persoana sau un grup de persoane de la domiciliu in diverse locuri (din tara sau strainatate) pentru odihna, reconfortare, cura balneara sau in scopul de a cunoaste colturi din natura, monumente culturale si istorice, etc.In acest sens sunt semnificative definitiile turismului cuprinse in unele dictionare aparute in tara noastra.
Astfel, Dictionarul Enciclopedic Roman-Editura Politica din 1966 vol.4, referitor la turism precizeaza:"Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constind in parcurgerea pe jos sau cu diverse mijloace de transport a unor distante pentru vizitarea regiunilor pitoresti a localitatilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice, etc."
Cuvantul "turism" in semnificatia lui moderna isi are originea in limba engleza, provenind de la verbul 'to tour'- a calatori, a face o excursie.El a fost mai intai folosit in Anglia si se aplica mai ales la excursiile care se faceau in Europa, fiind apoi inclus sub forma de neologism si in limba altor tari.Cautind originea cuvantului "to tour", o gasim atat in termenul latin "turnua" cat si in cel grec "tornas" cu semnificatia de voiaj in circuit.Chiar din punct de vedere etimologic, turismul reprezinta deci, actiunea de a calatori pe un anumit traseu si conditia reintoarcerii la punctul de plecare.
Notiunea de turism a fost extinsa si asupra deplasarilor care au ca scop principal participarea la diverse reuniuni internationale, simpozioane stiintifice, manifestari cultural- artistice precum si in deplasari in interes de afaceri.In "recomandari privind turismul si calatoriile internationale", Conferinta ONU asupra turismului si calatoriilor internationale tinuta la Roma intre 21 august si 5 septembrie 1963, referindu-se la turismul international 
preciza ca:"Din motive de ordin statistic, se considera turist vizitatorul care sta in tara vizitata cel putin 24 ore si se deplaseaza determinat de urmatoarele motive:agrement, vacanta, sanatate, studii, religie, afaceri, familie, misiuni, reuniuni.

Fisiere în arhivă (1):

 Caracteristicile Ofertei si Cererii Turistice - Turismul Balnear.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?