Caracteristicile si Specificitatea Infractiunii de Inselaciune

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL 1 REFERINTE ISTORICE SI DE DREPT COMPARAT.3 
1.1 EVOLUTIA REGLEMENTARILOR PRIVIND OCROTIREA PATRIMONIULUI PRIN NORMELE DE DREPT PENAL.3
1.2 ELEMENTE DE DREPT COMPARAT.6
CAPITOLUL 2. ANALIZA CONDITIILOR PREEXISTENTE SI A CONTINUTULUI CONSTITUTIV AL INFRACTIUNII DE INSELACIUNE.8
2.1 CONTINUTUL LEGAL AL INFRACTIUNII.8
2.2 CONDITII PREEXISTENTE.9
2.2.1 Obiectul infractiunii.10
2.2.2 Subiecul infractiunii.15
2.2.3 Locul si timpul savarsirii infractiunii.20
2.3 CONTINUTUL CONSTITUTIV.21
2.3.1 Latura obiectiva.21
2.3.2 Latura subiectiva.31 
CAPITOLUL 3. INSELACIUNEA IN CONVENTII.35
3.1. INSELACIUNEA PRIN CECURI.42
3.2. FORMA AGRAVATA.47
CAPITOLUL 4. ALTE ASPECTE REFERITOARE LA INFRACTIUNEA DE INSELACIUNE.51
4.1 ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE INFRACTIUNEA DE INSELACIUNE SI ALTE INFRACTIUNI.47
4.2 ELEMENTE CRIMINOLOGICE PRIVIND INFRACTIUNEA DE INSELACIUNE.51
4.2.1 Cauze si conditii care determina sau favorizeaza savarsirea infractiunii de inselaciune.59
4.2.2 Cai si mijloace de combatere si prevenire a infractiunilor contra patrimoniului, precum si importanta acestora.63
CONCLUZII.69
BIBLIOGRAFIE.70


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I
REFERINTE ISTORICE SI DE DREPT COMPARAT
1.1 EVOLUTIA REGLEMENTARILOR PRIVIND OCROTIREA PATRIMONIULUI PRIN NORME DE DREPT PENAL
Din toate timpurile si in toate oranduirile sociale, legislatiile penale au incriminat si sanctionat sever infractiunile savarsite impotriva proprietatii particulare, deosebirile datorandu-se perioadei istorice si particularitatilor proprii unei societati sau alteia. Normele penale din oranduirile cu exploatare de clasa nu au incriminat, insa, niciodata faptele prin care minoritatea exploatatoare spoliaza fara crutare munca celor exploatati.
In perioada sclavagista erau pedepsite cu asprime furtul, talharia si jaful. Mai putin cunoscute erau alte forme de atingere a proprietatii, cum ar fi: inselaciunea, abuzul de incredere, gestiunea frauduloasa, care erau considerate ca delicte civile.
In perioada feudala s-a extins treptat represiunea penala. In sfera sa intrau toate faptele prin care se putea aduce atingeri patrimoniului. Furturile marunte se pedepseau cu biciuirea, iar la al treilea furt se aplica pedeapsa cu moarte (tes furtileus). Daca furtul era grav, aceasta pedeapsa se aplica de la primul.
Aceasta asprime a pedepselor arata frecventa infractiunilor si gravitatea lor.
Sistemele de drept penal moderne desi au eliminat unele din exagerarile anterioare, au mentinut totusi un regim destul de sever pentru anumite forme de activitate infractionala indreptate impotriva patrimoniului.
In acelasi timp au extins cadrul incriminator si la alte fapte specifice relatiilor economice din societatea moderna.
In vechiul drept romanesc existau reglementari foarte detaliate referitoare la aceste infractiuni. Astfel, pravilele lui Vasile Lupu ("Cartea pentru invataturi" din 1646) si Matei Basarab ("Indreptarea legii", din 1652), Codicele penale ale lui Alexandru Sturza in Moldova (1862) si ale lui Barbu Stirbei (1850) in Muntenia, contineau dispozitii cu privire la infractiunile contra patrimoniului.
Codul penal roman din 1864, desi copiat in mare parte dupa Codul penal francez, cuprindea in capitolul referitor la "Crime si delicte contra proprietatii", numeroase incriminari inspirate din Codul penal prusac (art. 306-380) privitoare la apararea patrimoniului, menite sa asigure cu mijloace mai severe ocrotirea acestuia.
Codul penal roman de la 1936 numit "Noul cod penal Carol II" , intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 1937, cuprindea aceasta materie in Cartea II, Titlul XIV intitulat "Crime si delicte contra patrimoniului" (art. 524-573). Sistematizat in cinci capitole astfel: Cap. I - Furtul; Cap. II - Talharia si pirateria; Cap. III - Delicte contra patrimoniului prin nesocotirea increderii; Cap. IV - Stramutarea de hotare, desfiintarea semnelor de hotar, stricaciuni si alte tulburari aduse proprietatii; Cap. V - Jocuri de noroc, loteria, specula contra economiei publice. Deci, Codul penal din 1936 a restrans in limitele sale firesti toate infractiunile contra patrimoniului, grupandu-le in functie de obiectul juridic.
In art. 553 din Codul penal "Carol al II- lea", inclus in Titlul XIV - "Crime si delicte contra patrimoniului", Sectiunea VII , era incriminata inselaciunea prin cecuri ale carei forme ale actului de executare erau inspirate din art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului.
Atat in timpul cat a fost in vigoare Codul penal de la 1964, cat si sub imperiul Codului de la 1936 au existat anumite infractiuni contra patrimoniului care erau prevazute in legi speciale, ca de pilda, in Codul Justitiei Militare, in Codul comercial, in Codul silvic, in Codul Marinei comerciale, s.a.
In perioada anilor 1944-1989 sau produs unele schimbari importante, legislative, in toate domeniile dreptului, dar mai ales in cel al dreptului penal, in conformitate cu ideologia vremii, si cu modul de a concepe existenta proprietatii. Astfel a fost adoptat Decretul nr. 192/1950 in continutul caruia s-a definit notiunea de "obstesc" si aceea de "avut obstesc" . Prin acest act normativ a fost introdus in Titlul XIV al Codului Penal din 1936 un nou capitol cu denumirea "Unele infractiuni contra avutului obstesc", caruia, ulterior, i s-a adus modificari, mai ales in privinta agravarii pedepselor. Acest decret a marcat momentul in care apare pentru prima oara o ocrotire discriminatorie a patrimoniului dupa cum acesta era considerat "particular" sau "obstesc".
Autorii Codului penal de la 1968 n-au facut si nici nu puteau sa faca altfel, decat sa consacre mai departe aceasta conceptie de ocrotire diferentiata a patrimoniului. De aceea, in Titlul III au fost prevazute infractiuni contra avutului particular, iar in Titlul IV, infractiuni contra avutului public sau obstesc.
Dupa 1989 , pornind de la necesitatea punerii de acord a legii penale atat cu principiile constitutionale, cat si cu realitatile de astazi ale societatii romanesti, s-au adus numeroase modificari Codului penal. Cea mai importanta fiind realizata prin adoptarea Legii nr. 140/1996 de modificare si completare a Codului penal, prin care pe langa alte modificari substantiale, se prevede o reglementare noua in materia infractiunilor contra patrimoniului, s-a modificat si completat art. 215 C. pen. cu alin. 4 si 5. Astfel, s-a modificat denumirea Titlului III din "Infractiuni contra patrimoniului", iar Titlul IV "Infractiuni contra avutului obstesc", a fost abrogat in intregime.


Fisiere in arhiva (1):

  • Caracteristicile si Specificitatea Infractiunii de Inselaciune.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!