Cauze și Efecte ale Fraudei și Evaziunii Fiscale

Cauze si efecte ale fraudei si evaziunii fiscale

Dictionarul Oxford defineste evaziunea fiscala ca fiind minimizarea obligatiilor fiscale in mod legal si prin mijloace de dezvaluire deplina fata de autoritatile fiscale; aranjamentul afacerilor financiare in scopul reducerii obligatiilor, in cadrul legii.

Aceeasi sursa defineste frauda fiscala ca fiind minimizarea obligatiilor fiscale, ilegal, de obicei prin a nu dezvalui ca are obligatia platii unei taxe sau impozit sau prin furnizarea de informatii false catre autoritati.

Def. Legea privind combaterea evaziunii fiscale, numarul 87/1994 defineste evaziunea fiscala ca fiind “sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare, de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine”.

Evaziunea fiscala

Cauzele evaziunii fiscale

În prezent ,în condiţiile economiei de piaţă ,trecerea tot mai mult de la proprietatea de stat la proprietatea privată condiţionează creşterea şi diversificarea numărului de agenţi economici ,adică a potenţialilor contribuabili. Faptul menţionat şi dezvoltarea rapidă a diferitor relaţii cu caracter economic face dificilă cuprinderea acestora în limetele legislaţiei fiscale şi creează vaste posibilităţi de evaziune fiscală.

În general ,cauzele evaziunii fiscale sînt multiple. Putem numi unele din ele ţinînd cont de importanţă şi frecvenţa apariţiei:

1. sarcinele fiscale exagerate , adică o povară fiscală peste măsură,inechitabilă şi instabilă (în special pentru unele categorii de contribuabili )-aceste cauze pot crea motive morale de evaziune fiscală a contribuabilului ,care tratează faptele menţionate ca o exprimare a reprimării (dominării)din partea statului,considerîndu-se ,în acelaşi timp,în drept de a se împotrivi şi astfel se formează opinia generală că „a fura de la visterie nu se consideră furt”.

2. factori de ordin economic:

- coraportul dintre cota impozitului şi măsurile de răspundere –contribuabilul compară consecinţele economice ale achitării impozitului şi aplicării măsurilor de răspundere pentru neachitare ,respectiv,cu cît cota impozitului este mai mare şi măsurile de răspundere mai mici ,cu atît efectul economic al evaziunii fiscale este mai mare ;

- starea economică a contribuabilului –cu cît starea economică a contribuabilului este mai grea cu atît tentaţia la evaziune fiscală este mai mare (în unele cazuri executarea de către contribuabil a tuturor obligaţiilor fiscale poate agrava situaţia economică a acestuia pînă la nivelul critic şi evaziunea fiscală poate deveni unica şansă de supravieţuire),iar pericolul aplicării măsurilor de răspundere îl afectează mai puţin decît în cazul contribuabilului care se dezvoltă dinamic şi aplicarea unor asemenea măsuri îl poate lipsi de perspective evidente;

- descreştere (criză) economică-se înrăutăţeşte starea materială atît a contribuabilului ,cît şi a consumatorilor de mărfuri,de lucrări şi servicii, micşorîndu-se astfel posibilitatea de a transfera impozitul prin intermediul majorării preţurilor de livrare ;

3. insufucienţa măsurilor de propagandă a respectării legislaţiei fiscale (cu caracter permanent ) şi ca rezultat – insuficienţa educaţiei fiscale a contribuabililor care constituie o parte componentă a educaţiei civice;

4. imperfecţiunea legislaţiei fiscale sub aspectul caracterului incomplet (unele rapoprturi aferente fiscalităţii rămîn în afara reglementărilor normative),impreciziilor şi ambiguităţilor –toate acestea creînd un „climat destul de favorabil”pentru contribuabili care urmăresc scopuri evazioniste;

5. lipsa unui control fiscal bine organizat ce ar include mijloace şi metode performante şi un personal suficient numeric,bine instruit şi corect în acţiuni (excesul de zel al autorităţilor fiscale ,adică exagerări în procesul exercetării funcţiilor ,de asemenea creează premise pentru evaziunea fiscală ),etc.-acestea se mai numesc şi cauze tehnice.

6. diversitatea categoriilor de conrtibuabili reieşind din procedura impunerii care , la răndul ei ,este determinată de domeniul şi specificul activităţii contribuabilului (de exemplu salariaţii dispun de posibilităţi reduse de evaziune (eludare a fiscului),deoarece impunerea lor este asigurată de un terţ prin reţinerea la sursă ,în schimb persoanele ce desfăşoară activitate de întreprinzător beneficiază de un volum considerabil de posibilităţi de evaziune fiscală prin intermediul modului de evidenţă ,a sistemului de deduceri,de facilităţi,de treceri în cont,de restituiri ,etc.);

7. putem menţiona chiar şi cauze de ordin politic – asemenea cauze a evaziunii fiscale ţine de funcţia de reglare a impozitelor, adică statul prin intermediul fiscalităţii promovează un anumit gen de politică economică sau socială, iar contribuabilii împotriva cărora este îndreptată asemenea politică opun o anumită rezistenţă, inclusiv prin intermediul evaziunii fiscale.

Evaziunea fiscală evident este foarte dăunătoare atît statului (societăţii), lipsindu-l de veniturile necesare îndeplinirii sarcinelor şi atribuţiilor, cît şi contribuabilului, deoarece în realitate totalul impozitelor se distribuie pe o masă de venituri mai mică, creandu-se distorsiuni în povara fiscală (adică în impunerea echitabilă şi egală a aceloraşi categorii de contribuabili).

Metode de evaziune fiscală se schimbă cu o rapiditate uimitoare şi metodele de control şi investigare trebuie să evolueze cu aceeaşi intensitate.

Efectele evaziunii fiscale

Conform unor opinii, împărtăşite de specialişti în domeniul fiscalităţii, fenomenul evaziunii fiscale provoacă mai multe tipuri de efecte, observîndu-se o paralelă între funcţiile impozitelor şi tipurile de efecte ale evaziunii fiscale. Aşadar, pot fi nominalizate următoarele efecte ale evaziunii fiscale :