Cercetarea criminalistică a infracțiunilor de furt și tâlhărie

Cuprins licență

INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. Considerații privind infracțiunile de furt și tâlhărie
1.1. Cadrul juridic de reglementare a infracțiunilor de furt și tâlhărie
1.1.1. Infracțiunea de furt și definirea acesteia
1.1.2. Infracțiunea de tâlhărie și definirea acesteia
1.1.3. Asemănări și deosebiri între infracțiunea de furt și cea de tâlhărie
1.2. Elementele constitutive ale infracțiunilor de furt și tâlhărie
1.2.1. Obiectul material al infracțiunilor de furt și tâlhărie
1.2.2. Subiecții celor două infracțiuni
1.2.3. Latura obiectivă a infracțiunii de furt și tâlhărie
1.2.4. Latura subiectivă a infracțiunii de furt și tâlhărie
1.2.5. Asemănări și deosebiri între elementele constitutive ale infracțiunilor de furt și tâlhărie
1.3. Principalele moduri de operare folosite în săvârșirea furturilor și tâlhăriilor
CAPITOLUL 2. Probleme pe care trebuie să le lămurească cercetarea infracțiunilor de furt și tâlhărie
2.1. Principalele probleme pe care trebuie să le lămurească cercetarea infracțiunilor de furt
2.2. Principalele probleme pe care trebuie să le lămurească cercetarea infracțiunilor de tâlhărie
CAPITOLUL 3. Cercetarea criminalistică a infracțiunilor de furt și tâlhărie
3.1. Sesizarea infracțiunilor de furt și tâlhărie și activități întreprinse
3.1.1. Modurile de sesizare a celor două infracțiuni
3.1.2. Primele activități care sunt întreprinse
3.1.2.1. Constatarea infracțiunii flagrante
3.1.2.2. Efectuarea de investigații în vederea obținerii de date și informații
3.1.3. Cercetarea la fața locului și urmele ce pot fi descoperite
3.1.4. Analiza și interpretarea urmelor descoperite la fața locului
3.2. Activități întreprinse pentru identificarea autorilor și soluționarea cauzei penale
3.2.1. Identificarea și ascultarea de martori
3.2.2. Ascultarea părții vătămate
3.2.3. Efectuarea de percheziții, ridicarea de obiecte și înscrisuri
3.2.4. Efectuarea de constatări și expertize
3.2.5. Efectuarea de prezentări pentru recunoaștere și confruntări
3.2.6. Audierea suspecților/inculpaților
3.2.7. Efectuarea de reconstituiri
3.3. Urmărirea locală, națională și internațională a suspectului/inculpatului
3.4. Reținerea și arestarea suspectului/inculpatului
CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ:
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE


Extras din licență

INTRODUCERE
Motivarea alegerii temei
Principalul motiv pentru care am ales să studiez tema Cercetarea criminalistică a infracțiunilor de furt și tâlhărie este determinat de faptul că aceste două infracțiuni reprezintă principalele fapte de natură penală care determină o frecvență îngrijorătoare și un pericol social semnificativ în viața de zi cu zi din societatea românească.
Astfel, din cauza acestor două infracțiuni cetățenii români manifestă un sentiment de teamă și preocupare continuă, aspect ce conduce la luarea unor măsuri atât în cadrul societății dar și în spațiul locativ pentru a nu deveni victime ale tabloului criminalității comise în țara noastră.
Pe de altă parte, infracțiunile de furt și tâlhărie sunt cele mai răspândite fapte penale constatate și cercetate de organele de cercetare penală, acestea se pot săvârși în forma lor simplă sau prin utilizarea de către autori a unor diferite moduri de operare.
Așadar, cele două infracțiuni sunt de o importanță vitală, pe de o parte pentru participanții activi la săvârșirea faptelor, iar pe de altă parte pentru organele de cercetare, motiv pentru care consider că este pe cât de captivantă pe atât de anevoioasă studierea acestei teme pentru lucrarea de licență, însă îmi propun să asimiliez cât mai multe cunoștințe teoretice pe care ulterior să le personalizez în prezentarea mea și să le transpun în studiul de caz, astfel acordând lucrării mele precizie, originalitate și o cercetare adecvată. 
Cercetarea criminalistică are un rol semnificativ în sporirea realizării justiției penale, întrucât scoate în evidență prin mijloacele proprii și caracterul său practic investigațiile efectuate de către organele de cercetare și urmărire penală.
Problematica abordată și scopul lucrării
Problematica abordată
Prezenta lucrare este structurată pe o parte teoretică care conține trei capitole și o parte destinată studiului de caz.
Astfel, în primul capitol voi prezenta aspecte generale din spectrul infracțiunilor de tâlhărie și furt, în partea de incipit voi defini cele două fapte penale așa cum sunt ele prevăzute în Codul Penal, principalele asemănări și deosebiri ale celor două infracțiuni. În continuare, voi realiza o prezentare a elementelor care constituie infracțiunile de tâlhărie și furt, cu evidențierea laturii subiective, laturii obiective, a obiectului acestora și subiecții participanți la săvârșirea celor două fapte. În finalul primului capitol voi expune principalele moduri de operare utilizate de către autori și nu numai pentru producerea acestor tipuri de fapte.
În al doilea capitol am ales să abordez problematica ce trebuie urmărită de către investigatori în cercetarea infracțiunilor de furt și tâlhărie în vederea tragerii la răspundere a persoanelor care se fac vinovate de săvârșirea acestor genuri de fapte dar și recuperarea prejudiciului atunci când situația o impune.
Ultimul capitol al lucrării mele este cel mai complex din punctul de vedere al informațiilor, capitolele anterioare au fost un preambul al acestuia din urmă. Astfel, în cadrul acestuia urmează să prezint noțiuni privind cercetarea efectivă care trebuie efectuată de către organele abilitate în cazul săvârșirii infracțiunilor de furt și tâlhărie. Așadar, acest capitol va cuprinde modalitățile prin care organele judiciare sunt sesizate cu privire la săvârșirea unor astfel de fapte, aceasta putând fi directă sau indirectă, modul în care trebuie să se desfășoare activitatea de cercetare la fața locului astfel încât să fie descoperite urme care să conducă la identificarea autorilor prin analiza și interpretarea acestora. De asemenea, voi continua cu activitățile procedurale pe care trebuie să le efectueze organele din anchetă pentru justa soluționare a cauzei, precum audieri, efectuarea de percheziții, reconstituiri, confruntări precum și altele pe care le voi aborda pe parcursul lucrării. În final, voi încheia partea teoretică cu momentul identificării și luării măsurilor coercitive asupra autorilor unor astfel de fapte.
În paginile destinate studiului de caz urmează să prezint două spețe care sunt identice prin conținut dar cu urmări distincte. Voi evidenția totodată asemănările și deosebirile dintre cele două situații, precum și modalitatea de efectuare a cercetării la fața locului dar și a cercetării ulterioare în vederea identificării făptuitorilor și luarea măsurilor legale care se impun.
Scopul cercetării
Scopul cercetării lucrării de disertație intitulată Cercetarea criminalistică a infracțiunilor de furt și tâlhărie este acela de a prezenta în paralel modalitățile de comitere a acestor fapte și cercetările care se desfășoară ulterior în vederea descoperirii autorilor și tragerea lor la răspundere penală. Totodată, îmi propun să evidențiez cele mai importante și mai eficiente metode folosite de specialiștii în materie judiciară pentru a soluționa cauzele de furt și tâlhărie.
De fapt, această lucrare își propune să aducă un tribut specialității de cercetare criminalistică, care prin utilizarea instrumentelor și mijloacelor sale de către profesioniști în acest domeniu, conduce, fără nicio urmă de îndoială la identificarea făptașilor unor fapte de furt și tâlhărie.
1.3. Importanța și actualitatea cercetării
În ultimii ani infracțiunile de furt și tâlhărie au devenit un fenomen îngrijorător în România, din păcate în continuă creștere. Cauzele pentru care autorii comit astfel de fapte variază, de la existența unor legi „prietenoase” cu cei care săvârșesc infracțiuni de furt și tâlhărie, continuând cu educația preventivă precară în acest domeniu până la acutizarea sărăciei.
Importanța cercetării derivă din necesitatea luării unor măsuri ferme împotriva persoanelor care săvârșesc astfel de fapte, însă până la măsurile coercitive care se impun trebuie parcurs un drum lung și adesea deloc ușor pentru investigarea acestor fapte și cercetarea lor din punct de vedere criminalistic. 
Așadar, importanța temei de cercetare constă în însăși importanța cercetării criminalistice în cazurile de furt și tâlhărie, întrucât, în lipsa unei cercetări din punct de vedere criminalistic bine documentată și bine executată, autorii ar putea rămâne nepedepsiți, iar persoane vătămate ar resimți un sentiment de nedreptate.
Actualitatea lucrării este un aspect foarte important al cercetării și voi argumenta acest aspect. Odată cu evoluția societății au evoluat și modurile de operare în care infractorii săvârșesc fapte penale din spectrul furtului și a tâlhăriei. Astfel, ei au ținut pasul cu tehnologia și și-au adaptat activitatea infracțională în funcție de vremuri. Cercetarea criminalistică a infracțiunilor de furt și tâlhărie trebuie să depășească orice limite astfel încât să „se ia la trântă” cu acești făptuitori care vor să sfideze orice mijloc de identificare și de stabilire a vinovăției. Astfel, instituțiile statului trebuie să asigure necesarul logistic pentru ca specialiștii în domeniul criminalisticii să nu fie luați prin surprindere de ingeniozitatea infractorilor.


Fisiere în arhivă (1):

  • Cercetarea criminalistica a infractiunilor de furt si talharie.docx

Imagini din acest licență

Bibliografie

- A. Boroi, S.Anghel (2016) Fișe de Drept Penal pentru admiterea în magistratură Editura Hamangiu, București;
- A. Ciopraga, I. Iacobuță (2001) Cercetarea faptelor de furt și tâlhărie în: Criminalistică . - Iași;
- Bogdan Micu (2013) Drept procesual penal. Partea Specială Ediția a 3-a.Editura Hamangiu București 
- C. Aionițoaie, V Bercheșan, (1994) Tratat practic de metodică criminalistică, voi. I, Editura Carpați , Craiova;
- Delia Magherescu (2021) Teoria generală a expertizelor criminalistice, Editura Hamangiu;
- Emilian Stancu. (1995) Criminalistica, voi. II, Editura Actami , București;
- E. Stancu, P. Ciobanu (2018) Criminalistica. Metodologia Criminalistică, Ed. Universul Juridic 
- F. Sandu (2010) Criminologie Teoretică și Aplicată, Ed. Universul Juridic;
- G. Mateuț, L. Criste, M.Toader (2016) Procedură Penală. Partea Specială Ediția I, Ed.Universul Juridic, București
- Grofu Nicolae,( 2019) „Criminalistică. Tactică - curs universitar”,Editura Didactică și Pedagogică, București;
- Ion Neagu, ( 2010) Tratat de Procedură Penală. Partea Specială. Ediția a IIa Universul Juridic, București
- I.P. Filipescu (1996) Drept civil. Drepturi de proprietate și alte drepturi reale. Editura Actami, București, 
- Marian Ruiu (2013) Criminalistică Editura Universul Juridic, București;
- Tudorel Toader (2008) Drept Penal Roman, Partea Speciala, Ediția a 3-a revizuita si adăugita, Editura Hamangiu,București;
- V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, R. Stănoiu, V. Roica(2002) Explicații teoretice ale Codului penal român. Partea specială, vol. III, ed. a 2-a, Ed. All Beck, București;
- Nelu Niță Considerații privind principiile cercetării criminalistice a infracțiunilor conform noului Cod de Procedură Penală Revista Acta Universitatis George Bacovia. Juridica - Volume 3. Issue 2/2014 - http://juridica.ugb.ro/;
- Legea nr. 230/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală;
- Revista Națională de Drept, nr.1, ianuarie 2009 - Caracteristici ale infracțiunii de furt și Protecția Drepturilor Omului;
- C.S.J., d.p. nr. 63 din 6 mai 1991, Probleme de drept din deciziile Curtii Supreme de Justitie, 1990-1992,Editura''Orizonturi'',Bucuresti, 1993;
- Dispoziția Inspectorului General al Poliției Române nr.643 din data de 05.12.2005;


Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.


Hopa sus!