1. GENERALITĂŢI ŞI CONCEPTE PRIVIND TURISMUL RURAL, AGROTURISMUL SI ECOTURISMUL 1.1 Turismul rural 1.2 Agroturismul 1.3 Ecoturismul 1.4 Definiţii rezultate din reglementări legale 2. AGROTURISMUL – O PROVOCARE PENTRU TURISMUL ROMÂNESC 2.1.Începuturile agroturismului în România 2.2.Relaţia agroturismului cu mediul 2.3.Agroturismul şi dezvoltarea durabilă 3. RESURSE AGROTURISTICE ALE ROMANIEI 3.1. Potenţialul turistic al României 3.2.Resurse agroturistice naturale 3.3.Resurse agroturistice antropice 3.4.Activitaţi umane cu funcţii agroturistice 3.5.Foemele de turism posibil a fi utilizate 4. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE NATURALE SI ANTROPICE DIN JUDEŢUL BUZAU 4.1.Prezentarea judeţului 4.2.Resursele agroturistice naturale ale judeţului Buzău 4.3.Resursele agroturistice antropice ale judeţului Buzău 5. AGROTURISM IN JUDETUL BUZAU 5.1.Situaţia actuală a agroturismului în judeţul Buzău 5.2.Produse de renume ale judeţului Buzău 5.2.1.Vinul de Pietroasele 5.2.2.Cârnaţii de Pleşcoi 5.2.3.Covrigii de Buzău 6. STUDIU DE CAZ – CREAREA UNUI PACHET DE SERVICII AGROTURISTICE SPECIFICE JUDEŢULUI BUZAU 6.1 Prezentarea pensiunii în care se face cazarea 6.2 Crearea pachetului „Trăieşte natural o săptămână în judeţul BUZAU" 6.3 Concluzii 7. CONCLUZII SI PROPUNERI 7.1.Concluzii privind dezvoltarea agroturismului în judeţul Buzău 7.2.Volorificarea durabilă a resurselor agroturistice din judeţul Buzău prin crearea unui pachet de servicii agroturistice specific BIBLIOGRAFIE
CAP.: 1. GENERALITĂŢI ŞI CONCEPTE PRIVIND TURISMUL RURAL, AGROTURISMUL SI ECOTURISMUL 1.1 Turismul rural: Teritoriul Romaniei prezinta: o mare varietate de valori culturale istorice - arta populara, etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice - un cadru natural armonios imbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valente ale turismului rural romanesc in mod special. Aparute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief inca din vremea traco-dacilor, asezarile rurale romanesti au pastrat si mai pastreaza inca in buna masura datinile si obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat, ce pot fi valorificate turistic in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltarea turismului rural. Turismul rural in tara noastra se practica din totdeauna, dar spontan, sporadic, intamplator, si mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezinta, incepand cu anii ’20-’30, cazare la cetateni a vizitatorilor ocazionali a unie asezari rurale. Primele incercari de turism organizat s-au realizat in anii 1967-1968, pentru grupuri de turisti aflati pe litoralul romanesc al Marii Negre. Se pare ca fost un inceput promitator , caci in anul 1972 Ministerul Cu incepere de la 16 iulie 1973, prin ordinal Ministerului Turismului numarul 744/1973 se declarau , experimental, sate de inters turistic, demumite “sate turistice”, urmatoarele 14 localitati: Letesti (Arges), Fundata si Sirmea (Brasov), Sibiel (Sibiu), Tismana (Gorj), Mirighiol si Crisan (Tulcea), Racos (Timis), Sfantu Gheorghe (Tulcea), Bogdan Voda (Maramures), Vatra Moldovitei (Suceava), Poiana Sarata (Bacau), Vaideeni (Valcea). In anul urmator, prin decretul 225/1974 s-a intrezis cazarea turistilor straini in locuintele particulare, satele turistice devenind nefunctionale pentru turismul international. Dat fiind faptul ca o parte din satele turistice amintite au fost incluse in programele cu caracter cultural si folcloric ale Oficiului National de Turism „Carpati” Bucuresti si contracte pe piata externa, se realizeaza o bresa – prin intermediul unei ordonante a fostei puteri politice (cancelaria PCR) – pentru satele Leresti, Rucar, Sibiel, Murighiol si Crisan. Scurta perioada de „oficializare” a turismului nu a facut posibila organizarea activitatii de turism si nici amenajarea corespunzatoare a satelor turistice. In multe localitati nu s-au omologat gospodariile care intruneau conditiile de cazare (Rucar, Vatra Moldovitei, Vaideeni), in altele cazarea tuirstilor romani se facea in mod neorganizat si fara o evidenta (Crisan, Bogdan Voda, Rucar). Cu foarte mici exceptii, aceasta situatie a dainuit pana in annul 1989. Incepand cu anul 1990, interesul pentru turismul rural renaste. Iau nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului in zonele rurale. Una din acestea este Federatia Romana entru Dezvolatare Montana (1990), care isi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montana, inclusiv prin promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului. Urmeaza Agentia Romana pentru Agroturism (1995) ce isi propune racordarea agroturismului romanesc la sistemul interantional si Asociatia Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural din Romania (ANTREC) – 1994 -, membra a Federatiei Europene de Turism Rural (EUROGITES).
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
