Cetatenia Romana

Cuprins licenta Cum descarc?

ARGUMENT 4
INTRODUCERE 6
CAPITOLUL I 11
STATUL. ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE STATULUI 11
I.1.NOTIUNEA, CRITERIILE SI ESENTA STATULUI 11
I.1.1.Notiunea de stat 11
I.1.2. Criteriile statului 13
I.2.ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE STATULUI 17
1.3. NATIUNEA 17
I.3.1. Natiunea - dimensiunea demografica si psihologica a statului. 17
I.3.2. Problema minoritatilor 20
I.3.3. Garantiile dreptului la identitate 22
I.3.5. Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale 25
III.3.6. Legea privind statutul minoritatilor nationale din Romania. 29
CAPITOLUL II 35
CETATENIA CA LEGATURA JURIDICA A PERSOANEI CU STATUL 35
II.1. EXPLICATII TERMINOLOGICE 35
II.2 ORIGINI SI EVOLUTIE 37
II.3. CONCEPTUL JURIDIC DE ,,CETATENIE" 40
II.4. CETATENIA IN DREPTUL ROMAN 45
CAPITOLUL III 54
CETATENIA 54
III.1. NOTIUNEA DE CETATENIE. 54
III.2. PRINCIPIILE REGLEMENTARII CETATENIEI ROMANE SUNT ACELE REGULI, DE MAI MARE GENERALITATE, CARE GUVERNEAZA INTREAGA MATERIE A CETATENIEI. 58
III.3. MODURILE DE DOBANDIRE SI MODURILE DE PIERDERE A CETATENIEI ROMANE SUNT EXPRES SI LIMITATIV PREVAZUTE DE LEGE. 60
CAPITOLUL IV 69
PROCEDURA ACORDARII CETATENIEI ROMANE SI PROCEDURA RETRAGERII SAU, DUPA CAZ, APROBARII RENUNTARII LA CETATENIA ROMANA. 69
IV.1. DREPTURI SI OBLIGATII SPECIFICE CONDITIEI DE CETATEAN ROMAN 69
IV.2. NOTIUNEA SI NATURA JURIDICA A CETATENIEI 71
IV.3. PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA REGLEMENTARII CETATENIEI ROMANE 73
IV.4.DREPTURILE SI INDATORIRILE SPECIFICE CONDITIEI DE CETATEAN AL ROMANIEI 73
IV.4.1. Drepturile care apartin exclusiv cetatenilor romani 73
IV.4.2. Obligatiile specifice conditiei de cetatean al Romaniei 74
IV.5. DOBANDIREA CETATENIEI ROMANE 75
IV.5.1. Modurile de dobandire de drept a cetateniei 75
IV.5.1.1.Dobandirea cetateniei romane prin nastere 76
IV.5.1.2. Dobandirea cetateniei romane prin adoptie 76
IV.5.1.3. Dobandirea cetateniei romane de catre copilul gasit pe teritoriul Romaniei, nascut din parinti necunoscuti 77
IV.5.1.4. Dobandirea cetateniei romane ca efect al schimbarii cetateniei parintilor 78
IV.5.2. Modurile de dobandire a cetateniei romane prin act juridic 78
IV.5.2.1. Dobandirea cetateniei romane prin acordare la cerere 78
IV.5.2.2. Dobandirea cetateniei romane prin repatriere 80
IV.5.3. Pierderea cetateniei romane 81
IV.5.3.1. Moduri de pierdere de drept a cetateniei romane 81
IV.5.3.2. Moduri de pierdere a cetateniei romane prin act juridic 82
IV.6. DOVADA CETATENIEI ROMANE 84
IV.7. CETATENIA DE ONOARE 85
IV.8. CONVENTIA EUROPEANA PRIVIND CETATENIA 85
CONCLUZII 88
BIBLIOGRAFIE 91


Extras din licenta Cum descarc?

ARGUMENT
In timpurile moderne, odata cu extinderea si diversificarea relatiilor sociale pe arii geografice din ce in ce mai largi, populatia planetei tinde sa-si depaseasca tiparele in care a trait secole si milenii de-a randul si incearca sa-si adjudece cu mai multa indrazneala o noua dimensiune, respectiv cea internationala. Daca pana de curand migratia era exclusiv un act fortat, determinat de conditiile vitrege ce caracterizau anumite medii sau de pericolele de tot felul ce amenintau fiinta umana, astazi incepe sa devina pentru omul modern un mod de viata. Sigur ca factorii traditionali ai migratiei continua sa actioneze si in prezent, dar este de subliniat ca se impune cu tot mai multa forta aceasta libertate pe care omul si-o castiga in timpurile actuale, respectiv posibilitatea de a-si realiza aspiratiile ce tin de personalitatea sa, oriunde conditiile i-ar fi favorabile. 
De aici decurg o serie de consecinte, in primul rand, in plan juridic. Omul in starea sa de dependenta traditionala de o anumita putere etatica a beneficiat in decursul timpului de un statut juridic care i-a permis sa-si exercite drepturile, bineinteles in limitele stabilite de aceasta putere, si, totodata, sa beneficieze de o protectie, mai mult sau mai putin eficienta, asigurata, de asemenea, de autoritatile statului, in functie de criteriile pe care fiecare guvernare le-a considerat drept repere de organizare si conducere a societatii. 
Conditia juridica de cetatean care exprima tocmai legatura omului cu un anumit stat, conditie insusita de marea majoritate a populatiei, tine, am putea spune intr-o masura exclusivista, de sistemul juridic al fiecarui stat. Desigur ca, dat fiind extinderea relatiilor si interdependentelor dintre state si organizatiile in care acestea se integreaza, multe din reglementarile interne, inclusiv in ceea ce priveste statutul juridic al cetateanului, tind a se alinia la standardele internationale. Cu toate acestea, dreptul exclusiv al statului de a reglementa statutul juridic al propriilor cetateni continua sa fie recunoscut in plan international, desi, in multe privinte, el se manifesta intr-o maniera formala. Inclusiv acest aspect l-am putea considera un argument important pentru sustinerea tezei potrivit careia conditia juridica a omului tinde sa devina una internationala. 
In lumea contemporana sunt o diversitate de procese aflate in diferite stadii de evolutie si desfasurare. Unul dintre acestea il constituie integrarea europeana, proces care evolueaza pe multiple planuri dintre care cel juridic este fundamental. 
Una din cele patru libertati consacrate in tratatele comunitare, respectiv libertatea de deplasare a persoanelor, este de natura sa amplifice considerabil conditia juridica internationala a omului. 
Este o realitate incontestabila astazi ca cetatenii statelor europene beneficiaza de multiple facilitati pentru a calatori si chiar desfasura diverse activitati in spatiul comunitar european. Toate acestea insa ridica serioase probleme privind posibilitatea exercitarii drepturilor in afara spatiului de suveranitate de care persoanele apartin, precum si diverse aspecte ale protectiei juridice pe care statele ar putea-o garanta strainilor aflati pe teritoriul lor. Din aceste considerente regimul juridic al cetateniei iese din tiparele clasice si dobandeste noi dimensiuni in care elementul extraetatic devine din ce in ce mai activ.
INTRODUCERE
Intrucat unul dintre elementele constitutive ale statului este populatia, apare justificata analiza raporturilor existente intre aceasta si stat, mai precis intre fiecare individ, ca membru component al populatiei si statul respectiv. 
Se precizeaza, deja in prima parte a lucrarii, ca populatia unui stat se prezinta ca o entitate eteroclita sub aspectul specificului raporturilor politice si juridice pe care le are fiecare membru al populatiei cu statul pe teritoriul caruia traieste populatia respective Din acest punct de vedere, populatia unui stat este formata din cetatenii acestuia, la care se adauga strainii si dupa caz, apatrizi. 
Este un adevar evident prin simplitatea sa, ca intre stat si populatie se incheaga o multitudine de raporturi de natura diversa. Dintre acestea, ne intereseaza in special acele raporturi care definesc legatura intima, obiectiv necesara intre stat si populatia acestuia. 
O asemenea legatura nu este intamplatoare, ea s-a format de la sine, printr-un proces indelungat in care atat populatia cat si forta publica au constientizat legaturile lor reciproce, de interconditionare. Locuind pe un anumit teritoriu si, mai tarziu, organizandu-se politic pe acesta, populatia se identifica atat cu teritoriul respectiv, cat si cu forma de organizare politica, adica cu statul. in cadrul acestui proces de conexiuni reciproce, populatia capata cu timpul constiinta de sine (constiinta nationala), care include constiinta apartenentei la un teritoriu determinat, solidaritatea cu o anumita forta publica, careia ii confera prin vot legitimitate. Elementele organice ale natiunii reflectate in constiinta nationala cum sunt limba comuna, traditiile, cultura comuna, religia, specificul organizarii vietii social-economice si politice, formeaza fondul conceptual si operational al ideologiei nationale. Pe o asemenea baza, promovarea unei ideologii nationale bazata pe sistemul axiologic al natiunii, reprezinta un factor de transmitere din generatie in generatie a trasaturilor specifice statului cum ar fi de pilda, in cazul statului roman, caracterul sau national, dar si de propagare si intarire a raporturilor de apartenenta a unei persoane fizice la stat, de cultivare a sentimentelor sale nationale, a atasamentului individual fata de valorile sociale, juridice, politice s.a. ale poporului si implicit ale statului. 
Pe langa formarea ideologiei nationale se formeaza, tot de la sine, in mod firesc si indiferent de raporturile intre natiune si minoritatile nationale o ideologic a acestora, care va incorpora si valorifica sistemul lor axiologic (limba materna, folclor si traditii artistice specifice, cultura, religia). In spiritul autenticei democrat se impune ca statele sa respecte si sa garanteze constitutional aceste valon, in aceleasi conditii in care sunt respectate si garantate valorile similare ca tip ale populatiei omogene si majoritare din punct de vedere national. Cu alte cuvinte, este o cerinta fundamental a democratiei constitutional, a statului de drept, ca statul sa se manifeste - in cadrul raporturilor de cetatenie - in acelasi fel fata de toti cetatenii sai, fara nici o discriminare, fara a acorda unora privilegii in dezavantajul altora.


Fisiere in arhiva (1):

  • Cetatenia Romana.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!