Cheltuielile publice pentru protecția șomerilor și implicațiile lor

Cuprins licență Cum descarc?

CAPITOLUL 1 - Continutul si necesitatea cheltuielilor publice pentru protectia somerilor 2
1.1 Premise ale implicarii statului in protectia somerilor 2
1.2 Modele de protectie a somerilor si implicatiile acestora 9
1.2.1 Modelul scandinav (nordic sau social democratic) 10
1.2.2 Modelul anglo-saxon: 13
1.2.3 Modelul continental (corporstist, Renan): 15
1.2.4 Modelul sud-european (mediteranean, emergent) 16
CAPITOLUL 2 - Mutatii in cheltuielile publice pentru protectia somerilor si implicatiile acestora 19
2.1 Mutatii in dinamica si structura somajului in economiile moderne 19
2.2 Mutatii in sistemele de protectie a somerilor (comparatii internationale) 25
2.3 Analiza structurii si dinamicii cheltuielilor publice pentru protectia somerilor si implicatiile acestora 31
CAPITOLUL 3 - Sistemul de protectie a somerilor in Romania si impactul acestuia 37
3.1 Baza legala si institutionala de protectie a somerilor 37
3.2 Caracteristicile sistemului asigurarilor de somaj 41
3.3 Masuri active de protectie a somerilor si impactul acestora 45
3.4 Analiza cheltuielilor din bugetul asigurarilor de somaj (dinamica , structura) si impactul acestora 51
Concluzii si propuneri 62
Bibliografie: 66

Extras din licență Cum descarc?

CAPITOLUL 1
Continutul si necesitatea cheltuielilor publice pentru protectia somerilor
1.1 Premise ale implicarii statului in protectia somerilor
Istoria politicilor sociale este relativ scurta, de aproximativ un secol. Ca disciplina stiintifica, politicile sociale au o istorie si mai scurta, de aproximativ o jumatate de secol. 
Unii autori plaseaza inceputul politicilor sociale in antichitate intrucat au existat preocupari ale statelor (dincolo de intr-ajutorarea comunitara) de a sustine pe cei in nevoie, in caz de calamitate, foamete, razboi, etc. In Sumer zeitatea Nanshe simboliza justitia si echitatea sociala, principii fundamentale ale politicilor sociale. In Atena se acordau echivalentul a ceea ce numim azi pensii pentru invalizii si orfanii de razboi, masuri care pot fi circumscrise politicilor sociale. 
Legea Saracilor (,,Poor Law Act") din Marea Britanie in anul 1601, din timpul reginei Elisabeta, reprezinta un alt moment important in istoria politicilor sociale. Acest act normativ prevedea acordarea de ajutor saracilor in schimbul prestarii unor munci in folosul comunitatii -  cum le-am numi astazi -  din partea celor apti de munca. Trebuie remarcata asemanarea cu sistemul de acordare a ajutorului social din zilele noastre. Prin aceasta lege statul isi asuma responsabilitatea pentru persoanele sarace, categorie importanta de asistati in politicile sociale si in prezent. Totusi, activitatile concrete de prevenire a cersitului si de atragere a saracilor in actiuni lucrative reveneau comunitatii locale. Astfel, legea prevedea obligatia fiecarei parohii de a prelua responsabilitatea pentru proprii saraci. Saracii erau impartiti pe categorii functie de capacitatea de a munci. Cei inapti de munca -  batranii, bolnavii, puteau locui in ,,institutii de caritate", un fel de aziluri ale zilelor noastre. In cazul refuzului de a munci, cei apti de munca erau pedepsiti sa traiasca in ,,case de corectie", un fel de inchisori. Specialistii evidentiaza si alte momente importante in istoria politicilor sociale. Razboaiele napoleoniene (1799 -  1815) au avut ca efect raspandirea ideilor Revolutiei Franceze in spatiul european si la o noua conceptie despre rolul statului, dar si la inmultirea problemelor sociale ale vremii: saracire masiva, foamete, etc. In contextul inmultirii problemelor sociale generate de razboi si a schimbarilor socio-economice majore ale vremii (industrializare, urbanizare) s-a consolidat ulterior o atitudine mai degraba negativa cu privire la extinderea ajutoarelor catre anumite categorii. Pe langa argumentul decisiv al costurilor mult prea ridicate pentru sustinerea ajutoarelor, au fost invocate si alte argumente economice, demografice si chiar morale (Ricardo -  scaderea salariilor, saracirea populatiei care munceste, Malthus -  cresterea rapida a populatiei; Bentham -  demotiveaza munca). 
Astfel, dupa mai bine de 200 de ani, in urma unui raport asupra Legii saracilor, aceasta este amendata (Amendamentul Legii Saracilor, 1834) in sensul limitarii ajutoarelor, criteriile de eligibilitate devenind mult mai stricte. Cei apti de munca erau obligati sa munceasca si traiasca in asa-numitele ,,case de munca", separati de familie, soti si copii, in conditii de viata mai precare decat cele in care traia un muncitor sarac de pe piata muncii. 
Abia la sfarsitul sec al XIX-lea schimbarea ideologica generata de Revolutia Franceza devine dominanta. Spre exemplu, scolile erau intretinute prin actiuni de caritate, fie de biserici, fie din alte initiative, statul facandu-si simtita prezenta abia catre sfarsitul secolului cand, prin elaborarea Actului Educational din 1870 sustine dreptul oricarui copil la o forma de scolarizare. Dupa 1880 scoala primara devine obligatorie si gratuita.
Introducerea modelului asigurarilor sociale in Germania anilor 1880 in timpul cancelarului Otto von Bismark reprezinta insa momentul crucial in dezvoltarea politicilor sociale moderne. Pentru prima data se incerca constituirea unui sistem de protectie pe alte principii decat cele ale ajutorului acordat celor mai saraci. Primele legi in domeniul asigurarilor sociale pot fi considerate prima implicare cu adevarat importanta a statului modern in protectia sociala a indivizilor.
Au fost introduse:
-  Asigurarile pentru accidente industriale -  1871
-  Asigurarile de sanatate -  1883
-  Asigurarile de pensii -  1891
Multi autori apreciaza ca scopul acestora nu a fost unul umanist cat mai mult politic pragmatic. Legile introduse perpetuau in fapt diviziunea si stratificarea sociala prin instituirea unor privilegii diferentiate, scopul fiind de fapt loializarea indivizilor fata de monarhie si stat. Solutia instituirii unor politici sociale guvernamentale cu rol protector a provenit din zona dreptei politice, din zona unor ideologii liberale sau conservatoare. Multi specialisti in politici sociale apreciaza ca sistemul securitatii sociale este in fond de origine liberala sau conservatoare. In Germania si in alte tari vest-europene care se aflau in plina crestere economica, statul (identificat pe atunci cu interesele capitalistilor) dorea sa reduca amenintarea "stangii proletare" si sa demonstreze ca este capabil sa sustina deopotriva dezvoltarea economica si protectia sociala. Democratizarea politica si universalizarea dreptului de vot au obligat puterea politico-economica a sfarsitului de secol XIX sa adopte masuri in favoarea muncitorilor. Competitia electorala pe care o instituie democratizarea Europei occidentale accelereaza optiunea industriasilor si a institutiilor "statului-natiune" de a adopta programe sociale menite sa asigure bunastarea colectiva.
La sfarsitul secolului al XIX-lea sistemele de asigurari se generalizeaza in aproape toate tarile europene (nu si in SUA). Sistemele de protectie sociala isi extind acoperirea si isi diversifica masurile de suport. Totusi, cu greu se poate vorbi de sisteme coerente si integrative de suport.

Fisiere în arhivă (2):

 Cheltuielile publice pentru protectia somerilor si implicatiile lor.pptx
 Cheltuielile publice pentru protectia somerilor si implicatiile lor.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Bailey David. "Explaining the underdevelopment of 'Social Europe': a critical realization" in Journal of European Social Policy, v. 18, n. 3, August 2008, p. 232-245.
2. Alber. H - Law as an Instrument of Rational Practice, in: Terence Daintith/ Gunther Teubner (ed.), Contract and Organization. Legal Analysis in the Light of Economic and Social Theory, Berlin/New York 1986, de Gruyter, p. 25- 51.
3. Anghelache C-tin, Romania 2003. Starea economica. Perspective, Ed Economica, Bucuresti, 2003
4. Bercusson Brian, Estlund Cynthia (eds.). Regulating labour in the wake of globalisation: new challenges, new institutions. Oxford: Hart, 2008.
5. Bienkowski Wojciech, Brada Jozef, Radlo Mariusz-Jan (eds.). Growth versus security: old and new EU members' quest for a new economic and social model. Basingstoke: Palgrave Macmillan, 2008.
6. Buzducea, D., Sisteme moderne de asistenta sociala, Polirom, Iasi, 2009;
7. Deacon, B. (1993), Developments in East European Social Policy, in C. Jones (ed), New Perspectives on the Welfare States in Europe, London and New York: Routledge;
8. Deacon, B. and Szalai, J. (1990), Social Policy in the New Eastern Europe, Aldershot: Avebury; 
9. Dickens Linda (et al.). Challenges of European employment relations: employment regulation, trade union organization, equality, flexicurity, training and new approaches to pay. Alphen/Rijn: Kluwer Law International, 2008.
10. Ferge, Z.(1997) A Central European Perspective on the Social Quality of Europe in W. Beck, L.van der Maesen, A. Walker (eds.), The Social Quality of Europe, The Hague-London-Boston: Kluwer Law International; 
11. Filip Gh., Finante Publice , Editura Junimea, Iasi, 2002
12. Filip Gh., Voinea Gh., Lungu N., Mihailescu S., Zugravu B., Finante, Ed Sedcom Libris, Iasi, 2001
13. Greer Scott. "Choosing paths in European Union health services policy: a political analysis of a critical juncture" in Journal of European Social Policy, v. 18, n. 3, August 2008, p. 219-231.
14. Hendrickx Frank (ed.). Flexicurity and the Lisbon Agenda: a cross-disciplinary reflection. Antwerp: Intersentia, 2008. 7. ROOM Graham. "Social policy in Europe: paradigms of change" in Journal of European Social Policy, v. 18, n. 4, November 2008, p. 345-352.
15. Lazar, F., Introdurece in politici sociale comparate, Polirom, Iasi, 2010;
16. Muller, K., Ryll,A.,Wagener, H-J (1999), Transformation of Social Security Pensions in Central-Eastern Europe, Heidelberg-New York: PhysicaVerlag;
17. Neamtu, G., Stan, D., Asistenta sociala, Polirom, Iasi, 2005;
18. Nicolae D. Popescu, Finante publice, Finante, Bugete, Fiscalitate, Editura Economica, Bucuresti, 2002
19. Prelici, V., Barbat, C., Asistenta sociala in perspective integrarii europene: identitate si procesualitate, Editura Universitatii de Vest Timisoara, 2007;
20. Ringold, D., (1999). Social Policy in Postcommunist Europe: Legacies and Transition in L.J. Cook, M.A.Orenstein and M.Rueschemeyer, Left Parties and Social Policy in Postcommunist Europe, Boulder and Oxford: Westview Press;
21. SCHMID Gunther. Full employment in Europe: managing labour market transitions and risks. Cheltenham: Edward Elgar, 2008.
22. Standing, G.(1996), Social Protection in Central and Eastern Europe: a Tale of Slipping Anchors and Torn Safety Nets in G. Esping-Anderson (ed), Welfare States in Transition. National Adaptations in Global Economies, London, Thousand Oaks, New Delhi: Sage Publications; 
23. Stark, D. si Bruszt, L.(1998), Postsocialist pathways. Transforming politics and property in East Central Europe, Cambridge: Cambridge University Press; 
24. Szarka, A., Asigurari si protectie sociala, Editura Universitatii din Oradea, 2009;
25. Vacarel I. , Finante publice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2006
26. Zamfir, C. (1995), Politica sociala in Romania in tranzitie, in E. Zamfir si C. Zamfir (coord), Politici sociale. Romania in context european, Bucuresti: Edit. Alternative;
- ** www.ec.europa.eu
- ** www.missoc.org
- ** www.mmssf.ro
- ** www.anofm.ro
- ** www.insse.ro