Civilizatia mayasa

Extras din licenta Cum descarc?

Introducere
Populatia Maya a trait in America Centrala in zona in care exista in zilele noastre Peninsula Yucatan. Suprafata, aflata la sudul Tropicului Racului si la nordul Ecuatorului, are cam 900 kilometri de la nord la sud si 550 kilometri de la est la vest. Cultura lor era inca a pietrei, desi stiau sa lucreze cu carbunii si aurul. Peisajul imperiului era foarte divers: vulcani activi, paduri, campie si tarmul Pacificului. Mayasii erau astronomi foarte priceputi. Pentru ei erau importante momentele zenitului, atunci cand Soarele traversa coordonatele imperiului Maya. Doar la Tropice erau posibile observatii asupra trecerii zenitale. Mayasii aveau un zeu care reprezenta acest moment al Soarelui numit Zeu. 
Mayasii reprezentau numerele pe baza numarului 20. Astfel, ei reprezentau sistemul numerelor prin puncte si linii: un punct insemna 1, o linie insemna 5. Utilizand baza 20 ei puteau reprezenta numere foarte mari. Numerele erau scrise de jos in sus. Era deci foarte usor sa adune si sa scada, dar nu foloseau fractii. Negustorii mayasi foloseau de multe ori boabe de cacao, pe care le asezau pe pamant, pentru a face calculele. Tot baza 20 o foloseau si in celebrul lor calendar. Calea Lactee era venerata de mayasi, care o numeau Copacul Lumii, care era reprezentat de un arbore inalt numit Ceiba. O mai numeau si Wakah Chan. Wak insemna sase sau a creste. Chan sau K'an insemna patru, sarpe sau cer. Arborele Lumii a aparut atunci cand Sagetatorul era mult deasupra orizontului. Atunci Calea Lactee a rasarit din orizont si s-a catarat catre nord. Nebuloasele care formau Calea Lactee au fost vazute atunci ca arbore al vietii, din care toate formele vietii se trag. Pe langa Sagetator, centrul galaxiei noastre, unde Copacul Lumii si Ecliptica se intalneau, era in centrul atentiei mayasilor. Un element important al Copacului Lumii era Monstrul Kawak, un cap gigantic cu un semn in frunte. Acest monstru era de asemenea un munte sau un monstru intelept. Un vas de sacrificiu de pe capul sau continea o sabie reprezentand sacrificiul, si Kimi care reprezenta moartea. Ecliptica era uneori reprezentata ca o linie care intersecteaza principala axa a Copacului Lumii, facand o forma asemanatoare crucii crestine. Deasupra Copacului Lumii se gaseste o pasare numita zeita Printesa pasare sau Itzam Ye. Iar deasupra se vede Soarele asa cum apare Mayasilor la Solstitiul de Iarna.
In timpul iernii, cand asa-numita Cale Lactee de Iarna domina cerul, era numita si "Sarpele cu Oase Albe". Atunci nu este asa stralucitoare ca nebuloasele care domina cerul la Nord de Ecuator in timpul verii, dar observatorii din locuri intunecate pot vedea cu usurinta licarirea. Aici Ecliptica traverseaza Calea Lactee din nou, langa constelatia Gemenii, care era cam in locul in care era Soarele in timpul Solstitiului de Vara. Mayasii aveau cunostinta despre lunatie.
Au urmarit drumul Soarelui de la o eclipsa la alta. I-au urmarit drumul de-a lungul intregului an. La Chichen Itza, la apus, un drum al soarelui apare pe partea cu scari a piramidei numita El Castillo in zilele Echinoctiului de Primavara si de Toamna. Dovedeste ca Mayasii notau nu doar extremele Soarelui la Solstitii, dar si Echinoctiul, cand Soarele aparea fie la est, fie la vest. Deci pe langa trecerile la zenit si eclipsele trebuie sa fi fost o parte importanta a observatiilor Mayasilor. Venus era cea mai interesanta dintre toate planetele. Credeau chiar ca era mai importanta decat Soarele. Urmareau cu atentie cum parcurgea toate fazele, si erau necesare 584 de zile pentru ca Venus si Pamantul sa se alinieze in aceeasi pozitie comparativ cu Soarele. Si trebuie cam 2922 zile ca Pamantul, Venus, Soarele si stelele sa revina in aceeasi pozitie. In timpul Conjunctiei Inferioare, Venus nu este vazuta atunci cand trece printre Soare si Pamant. Perioada este de 8 zile. Cand rasare apoi pentru prima oara in cerul diminetii, etapa numita rasarire heliacala pentru ca rasare odata cu Soarele, este cea mai importanta pozitie a lui Venus. Dupa ce rasare, Venus atinge apogeul in stralucire, si se misca repede departe de Soare. Apoi ramane vizibila cam 260 de zile pe cerul diminetii pana cand ajunge la Conjunctia Superioara. Atunci Venus este la polul diametral opus de Soare, cum este vazuta de pe Pamant. Incepe sa devina cetoasa, pana ce dispare apoi la orizont, pentru a aparea in partea opusa a Soarelui dupa cam 50 de zile.
Mayasii au facut observatii asupra lui Venus in timpul zilei. Se pare ca Venus avea un efect psihologic asupra lor si a culturilor din America mijlocie. Oameni erau sacrificati la prima aparitie dupa Conjunctia Superioara cand Venus era la faza cea mai estompata, dar cel mai tare se temeau de prima Rasarire Heliacala dupa Conjunctia Inferioara. In Dresden Codex, Mayasii au un almanah care descrie cercul complet al lui Venus. Au numarat 5 seturi de 584 zile, adica cam 8 ani, 5 repetari ale cercului lui Venus. In arta lor, Eliptica era reprezentata ca un sarpe cu doua capete. Eliptica este drumul Soarelui pe cer marcat de constelatii sau de stele fixe. Pot fi gasite luna si planetele pentru ca sunt legate de Soare. Constelatiile din Eliptica mai sunt numite si zodiac. Nu se stie exact cum erau vazute de mayasi constelatiile fixe ale Elipticului. Dar exista un scorpion, considerat ca echivalentul constelatiei Scorpion care apare ca gheara stelei Libra. De asemeni constelatia Gemeni reprezentata ca un porc sau peccary (animal nocturn din familia porcului). Alte constelatii sunt identificate cu jaguarul, cel putin un sarpe, o broasca testoasa, un liliac, un monstru xoc - rechin sau monstru marin. Pleiadele erau vazute ca fiind coada unui sarpe-sobolan, numit "Tz'ab".


Fisiere in arhiva (1):

  • Civilizatia mayasa.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Bricker, V., Classic Maya Prediction of Solar Eclipses, Current Anthropology 24: 1-24, 1983
2. Bricker, V., The Relationship Between the Venus Table and an Almanac in the Dresden Codex, New Directions in American Archaeoastronomy, edited by Anthony F. Aveni, pp. 81-103. BAR International Series 454, 1988
3. De Landa, F.D., Relacion de las Cosas de Yucatan, Monclem Ediciones, 2010
4. Delcea, E., Istoria Secreta a Omenirii, vol II, Editura Obiectiv, Bucuresti, 2006
5. Dictionarul explicativ al limbii romane, Academia Romana, Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1996.
6. Dramba, O., Istoria culturii si civilizatiei, Editura Saeculum, Bucuresti, 2003
7. Freidel, D., Schele, L., Parker, J., Maya Cosmos - Three Thousand Years on the Shaman's Path. William Morrow and Company, Inc., New York, 1993 
8. Gates, W., The Dresden Maya Codex. Maya Society Publishing, Baltimore, 1932
9. Matei, H., Maiasii, Editura Tineretului, Bucuresti, 1967
10. Morley, S., Brainerd, G., Sharer, R., The Ancient Maya, 4th edition. Stanford University Press, Stanford, 1983
11. Normandin, S., Le popol vuh et les propheties du Chilam Balam: l'obsession du passage du temps ans les textes fondateurs mayas, in Dossier Voix de femmes de la francophonie, vol. 5, Figura, Centre de recherche sur le texte et l'imaginaire, Montreal, 2003
12. Roys, R.L., The Book of Chilam Balam, University of Oklahoma, Norman, 1967
13. Spinden, H.J., A Study of Maya Art, Its Subject Matter and Historical Development, Mem. Peabody Museum. Harvard University, 1913
14. Thompson, J.E., The Rise and Fall of Maya Civilization, University of Oklahoma Press (Norman), 1974
15. Thompson, J.E:, A Commentary on the Dresden Codex - A Maya Hieroglyphic Book. American Philosophical Society, Independence Square, Philadelphia,1972
16. Von Hagen, V., World of the Maya, New York: New American Library, 1960


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!