Climatul urban și spațiile verzi

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE 
CAPITOLUL I ROLUL VEGETATIEI URBANE IN IMBUNATATIREA CLIMATULUI URBAN 6
1.1. Prezentarea conceptului de spatiu verde urban 6
I. 2. Imbunatatirea climatului urban 8
1.3 Tipologia spatiilor verzi urbane 14
I. 4. Functiile spatiilor verzi urbane 19
CAPITOLUL II SPATII PLANTATE DIN CURTEA DE ARGES SI INFLUENTA LOR ASUPRA CLIMATULUI URBAN 35
II.1 Consideratii generale asupra municipiului 35
II.2 Parcurile din Municipiul Curtea de Arges 37
II. 3 Scuarurile din Municipiul Curtea de Arges 39
II.4 Sisteme de spatii verzi plantate urbane 41
II.5 Prezentarea peisagistica a speciilor de arbori si arbusti ornamentali din Municipiul Curtea de Arges 42
II. 6 Analiza cantitativa a spatiilor verzi din municipiul Curtea de Arges 45
II. 7 Analiza calitativa speciilor vegetale dominante din Curtea de Arges 49
II..8 Metode si mijloace de evaluare a starii spatiilor verzi urbane din cadrul municipiului Curtea de Arges 51
CONCLUZII 54
BIBIOGRAFIE 55

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE 
Restrangerea spatiilor verzi accentueaza puternic riscurile ecologice urbane si are un impact negativ imediat asupra calitatii vietii si starii de sanatate a populatiei. De aceea, in ultima vreme, lumea lupta sub diverse forme pentru crearea de noi spatii verzi, in special in zonele urbane cele mai aglomerate. Spre deosebire de alte tari europene, Romania are o situatie net deficitara privind suprafata medie a spatiului verde pe locuitor, daca avem in vedere ca norma OMS este de 50 mp/locuitor, iar standardul Uniunii Europene este de 26 mp/locuitor. 
Vegetatia urbana, imbogatita de plantatiile ornamentale, contribuie mult la imaginea unui oras si la apropierea oamenilor de acesta. In acest caz sunt importante nu numai parcurile si gradinile publice prezente intr-un oras, spatii frecventate mai degraba la sfarsitul saptamanii, ci si scuarurile, spatiile publice mai mici ca suprafata dar frecventate zilnic si la orice ora din zi. Orasul este vazut si comunica vizual pe masura ce observatorul se misca ori ca pieton, ori cu diverse mijloace de transport. 
Fara indoiala ca noile conditii ecologice, cu manifestarile extreme ale climei, puse pe seama incalzirii globale, au influentat din ce in ce mai puternic existenta vegetatiei urbane, emanatiile de bioxid de carbon, bioxid de sulf si oxizi de azot, caldura excesiva, lipsa apei in cantitati suficiente, precum si fluctuatiile panzei freatice au condus chiar la disparitia unor specii traditionale precum castanul alta data des intalnit in perimetrul orasului. Astazi, pe Bulevardul Basarabilor din Municipiul Curtea de Arges, teii isi pierd frunzisul inca din luna iulie, iar castanii din parcul Nevers in luna august aproape nu-l mai au.
Pentru Municipiul Curtea de Arges, mai ales in conditiile actuale, problema spatiului verde capata accente acute iar situatia poate fi privita in special in contextul general al functiilor pe care acestea le indeplinesc. 
Obiectivul principal al lucrarii este de a sublinia importanta vegetatiei in imbunatatirea climatului urban din Municipiul Curtea de Arges, analizand amenajarea sistemului de spatii verzi, dupa anumite principii si tehnici, prin asocierea elementelor naturale (vegetatie, apa, sol, roci) cu elementele artificiale (cladiri, cai de circulatie, dotari, instalatii, etc.), cu scopul indeplinirii anumitor functii de catre acestea.
Studiul facut este o analiza detaliata a vegetatiei urbane din Curtea de Arges si a starii actuale a spatiilor verzi din municipiu cu scopul de a sublinia necesitatea maririi suprafetelor vegetatiei urbane a municipiului prin amenajare de noi zone verzi si reabilitarea celor existente.
CAPITOLUL I 
ROLUL VEGETATIEI URBANE IN 
IMBUNATATIREA CLIMATULUI URBAN
1.1. Prezentarea conceptului de spatiu verde urban
Conceptul de spatiu verde este relativ nou, acesta aparand in literatura de specialitate la inceputul anilor 20 ai secolului XX. Inainte de aparitia acestui concept, care sa defineasca si sa includa in componenta sa mai multe elemente ce aveau de cele mai multe ori aceleasi functii si atributii, spatiile verzi erau limitate doar la gradinile si parcurile din acea vreme. Odata cu aparitia conceptului numarul de elemente ce pot fi definite ca parti componente ale acestuia a crescut considerabil, aici fiind incluse elemente ca: cimitirele, terenurile de sport, de joaca si de instructie militara, pepinierele, urmand ca mai tarziu, termenul de spatiu verde sa se consolideze si sa se imbogateasca si cu alte elemente componente. In timp, pe langa elementele enumerate mai sus, s-au mai adaugat o serie ca: scuarurile, aliniamentele stradale, padurea -  parc, etc.
Termenul de spatiu verde este inscris in cadrul Legii nr. 24 din 15 ianuarie 2007 (legea privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi urbane) ca ,,zona verde in cadrul oraselor si municipiilor, definita ca o retea mozaicata sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al carei specific este determinat de vegetatie (lemnoasa, arborescenta, arbustiva, floricola si erbacee)".
Spatiul verde poate fi considerat o zona verde ce consta din teritorii ce au o valoare semnificativa de patrimoniu natural si care necesita protectie si/sau ecosisteme de o biodiversitate unica, amenintate de poluare, ca si coridoare ce leaga ,,insule" protejate izolate. 
Spatiile verzi constituite pe teritoriul orasului habitatul natural cel mai des intalnit pentru speciile de plante si animale, trebuind totodata subliniat caracterul lor functional, din punct de vedere al structurilor urbane. Prezenta spatiilor plantate in toate zonele orasului este asociata factorului sanogen si psihogen, dar are si o valoare culturala, cu rol in definirea personalitatii estetice a asezarii urbane.
Obiectivele legate de zonele verzi din orase au in vedere dezvoltarea spatiala si sub aspectul diversitatii biologice a acestora, concomitent cu refacerea unei sistem de spatii verzi, pe de o parte prin realizarea legaturilor dintre acestea, iar pe de alta prin recrearea legaturilor cu zonele naturale existente din teritoriul inconjurator. 
Antropocenoza constituie biocenoza principala in orase, iar in ceea ce priveste celelalte specii din teritoriul urban, asupra lor actioneaza o serie de factori perturbatori, generati de presiunea antropica asupra biotopului, precum si de selectarea speciilor si introducerea altora noi in teritoriul orasului de catre om, consecinta fiind reducerea drastica a biodiversitatii, deoarece specia dominanta in teritoriul urban o reprezinta omul.

Fisiere în arhivă (1):

 Climatul urban si spatiile verzi.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

Beldie Al., 1977-1979, Flora Romaniei, I, II, Bucuresti;
Bleahu,M.,D., 2004, Arca lui Noe in secolul XXI- Ariile protejate si protectia naturii, Ed. National, Bucuresti;
Candea M., Cimpoieru I., Bran F., 2006, Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabila a spatiului geografic, Ed. Universitara,Bucuresti;
Donita, N., Cocioaba, S.,D.,2007,Fitocenologie Integrata si Vegetatia Romaniei,Ed.Printech, Bucuresti; 
Florincescu, A., 1999,Arhitectura peisajului,Editura Divga, Cluj-Napoca; 
Godeanu, S., Paraschiv, G.,2006, Compendiu de lucrari in Ecologie Aplicata, Ed. Bucura Mond, Bucuresti;
Muja, S.,1994,Dezvoltarea spatiilor verzi in sprijinul conservarii mediului inconjurator in Romania, Ceres, Bucuresti;
Negrutiu, F., 1980,Spatii verzi,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti; 
Negulescu, E., Savulescu, Al., 1965 -  Dendrologie, Ed. Agro-Silvica, Bucuresti;
Pedrotti, F., 2004 -  Cartografia Geobotanica -  Pitagora Editrice, Bologna
Petrides, G., 1988 -  A field guide to Eastern trees -  Houghton Mifflin Co., New York 
Pop I., 1983, Botanica sistematica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti; 
Sarbu, C.N.,2005, Habitatul urban in expansiune periurbana, Ed. universitara Ion Mincu, Bucuresti;
Stanescu V.,1997, Flora forestiera lemnoasa a Romaniei. Editura Ceres, Bucuresti;
Tuca, F., Leonachescu.,N., Tudor,S., S., Voinescu,2010,Judetul Arges, Mileniul III, Mica Enciclopedie. Editura Sylvi, Bucuresti;
Zanoschi, V., Sarbu I., Toniuc, Angela, 1996, Flora lemnoasa spontana si cultivata din Romania, vol I, Ed.Glasul Bucovinei, Iasi;
- ** Hotararea de Guvern nr. 525 din 27 iunie 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism si completata prin H.G. nr. 855/2001 
- ** Institutul National de Statistica, 2006 -  Anuarul Statistic al Romaniei 2006
- ** Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 606 din 13/07/2006 
- ** Legea nr. 24 din 15 ianuarie 2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane 
- ** http://earth.google.com