Combaterea Bolilor si Daunatorilor din Culturile de Cartof

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I. INTRODUCERE
1.1. Importanta economica a culturii de cartof
1.2. Particularitati botanice
1.3 Cerintele plantei fata de factorii climatici
1.4. Tehnologia de cultivare a cartofului
CAPITOLUL II. CADRUL NATURAL AL ZONEI GHIMES PALANCA, JUDETUL BACAU
2.1. Asezarea geografica, organizarea si modul de folosinta a terenului din zona Ghimes Palanca
2.2. Studiul hidrologic al zonei
2.3. Studiul climei
2.4. Studiul solului
2.5. Studiul vegetatiei
CAPITOLUL III. PRINCIPALII AGENTI PATOGENI DIN CULTURILE DE CARTOF
CAPITOLUL IV. PRINCIPALII DAUNATORI DIN CULTURILE DE CARTOF
CAPITOLUL V. COMBATEREA INTEGRATA A AGENTILOR PATOGENI SI A DAUNATORILOR DIN CULTURILE DE CARTOF
4.1. Masuri de carantina fitosanitara
4.2. Masuri agrofitotehnice
4.3. Masuri fizico-mecanice
4.4. Combaterea biologica
4.5. Combaterea chimica
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I
INTRODUCERE
Cartoful este o planta de cultura ce prezinta o deosebita importanta pentru alimentatia oamenilor,furajarea animalelor si pentru prelucrari industriale.
Dupa anul 1989, suprafata cultivata cu cartof in Romania s-a redus cu aproximativ 100000 ha, mentinandu-se constanta, in jur de 250000 ha, in perioada 1993-1999. In ultimii trei ani s-a constatat o usoara crestere a acesteia.
Productia medie de 12,5 t ha, inregistrata in perioada 1990-2002 este de trei ori mai mica decat productia medie realizata in statele membre ale Uniunii Europene, Romania ocupand ultimele locuri in Europa din acest punct de vedere. Principala cauza a nivelului scazut al productiei o constituie utilizarea de catre majoritatea cultivatorilor, a unui material de plantat necertificat, aflat intr-o stare avansata de degenerare virotica, retinut an de an din productia proprie. Motivul il constituie lipsa posibilitatilor financiare de reanoire a acestuia. Cantitatea de samanta certificata produsa in Romania reprezinta doar 4-5 % din necesar. La cartof, calitatea biologica si fitosanitaraa materialului de plantat necertificat, precum si soiul influienteaza nivelul si calitatea productiei cu peste 50 %. In tara noastra suprafetele cultivate cu cartof pentru samanta au scazut dramatic dupa anul 1990, de la 12000 ha cu cartof din categorii bilogice superioare la numai 553 ha in anul 2000. In anul 2002 suprafata cultivata cu cartof samanta, total categorii biologice, a fost de 3453 ha, de aceea s-a luat masura scutirii de taxe vamale la cartoful pentru samanta din categorii biologice superioare, importat din tarile Uniunii Europene.
In ultimii ani, aproximativ 15 % din suprafata cultivata cu cartof in Romania a fost plantata in aratura de primavara, 11 % a folosit cartoful ca planta premergatoare, iar fertilizarea cu ingrasaminte chimice s-a facut partial si in doze necorespunzatoare. Numai 4 % din suprafata totala cu cartof a fost amplasata in regim irigat.
In anul 2001 cartoful s-a cultivat pe 276099 ha, realizandu-se o productie totala de 3982108 t, respectiv 14423 kg ha. In anul 2001 s-a importat 8868 t cartof sis-a exportat 9803 t. Productia interna satisface in totalitate cererea, cantitatile de cartof importate fiind nesemnificative. Valoarea cartofului se face, in cea mai mare parte pe piata libera, cartoful fiind singurul produs al carui pret de vanzare cu amanuntul a scazut in ultimii ani.
Din totalul de 71 de soiuri de cartofi inrregistrate in Catalogul oficial al soiurilor-editia 2001, 40 de soiuri sunt create in Romania.
Fiind un produs cu un continut ridicatin apa ( 75-80% ), supus atacurilor diferitilor agenti patogeni, cartoful necesita spatii corespunzatoare de depozitare care sa asigure conditii optime de temperatura si umiditate in timpul pastrarii.
In alimentatia oamenilor cartofulse foloseste in stare proaspata sau subforma de produse uscate sau semipreparate. Este alimentul de baza sau complementar pentru o mare parte a populatiei Europei, dar sidin alte tari ale lumii. Consumul anual de cartof pe cap de locuitor, oscileaza intre 44 si 140 kg, dupa cum urmeaza: Irlanda 140 kg, Olanda 138 kg, Germania 130 kg, Spania 120 kg, Belgia 118 kg, Franta 108 kg, Anglia 95 kg, Elvetia 87 kg, Italia 65 kg. In Romania consumul anual pe locuitor este de circa 100 kg de tuberculi.
In furajarea animalelor cartoful este valoros pentru porcine, bovine, dar poate fi utilizat si pentru alte categorii de animale. In acest sens se folosesc tuberculii raniti, cei cu dimensiuni reduse, rezidurile de la prelucrarea industriala dar si vrejii verzi sau murati. Se impune prudenta infurajarea animalelor gestante, deoarece solanina care se acumuleaza, imprima gust amar si poate produce tulburari ale tubului digestiv.
In Romania se prelucreaza industrial cantitati reduse de cartof, circa 20000 tone, ceea ce reprerzinta 1 % din productia totala, in special pentru obtinerea de fulgi de cartof, fainp, gris si mai putin pentru pommes frites,extrudate, chipsuri.
In industria amidonului si a alcoolului, dintr-o tona de tuberculi se obtin 140 de kg amidon sau 100 kg dextrina, respectiv 95 l alcool, sau 15-17 kg cauciuc sintetic. Cu toate acestea fostele fabrici de amidon din cartof si-au incetat activitatea intrucat produsul, desi foarte solicitat, are un cost de productie ridicat, acestea orientandu-se spre productia de amidon de porumb.


Fisiere in arhiva (1):

  • Combaterea Bolilor si Daunatorilor din Culturile de Cartof.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!