Compararea delirului în schizofrenie și tulburarea schizoafectiva

Cuprins licență Cum descarc?

1. PARTE GENERALA 
1.1. Definitie 
1.2. Istoricul conceptului de schizofrenie 
1.3. Epidemiologia scrizofreniei. 
1.4. Debutul schizofreniei in functie de factorii epidemiologici ..
1.4.1. Repartitia pe sexe 
1.4.2. Statutul socio-economic si prevalenta bolii 
1.4.3. Diferentele de imbolnavire dintre mediul urban sau mediul rural .
1.4.4. Integrarea relationala a schizofrenicului 
1.5. Tulburare schizoafectiva 
2.PARTEA SPECIALA 
2.1. Ipoteza cercetarii 
2.1.1. Importanta problemei 
2.1.2. Obiectivele cercetarii 
2.2.Material si metode 
2.2.1 Criterii de diagnostic in schizofrenie. 
2.2.2 Criterii de diagnostic in tulburarea schizoafectiva 
2.3.Rezultate si interpretare 
2.4 Concluzii .
2.5. BIBLIOGRAFIE

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
De-a lungul sec XX, nosologia psihiatrica a fost impartita in doua parti, in ceea ce se cheama "psihoze" si "nevroze". Definirea conceptului de psihoza nu este foarte clara in prezent, dar exista un consens in sensul ca acest termen se refera la prezenta delirului, a halucinatilor, a absentei constiintei bolii, aceste simptome alterand raportarea persoanei la realitate si necesitand asistenta medicala specializata. 
In ultimii ani se pot observa trei directii de abordare a ceea ce numim noi psihoza: 
1. Notiunea de spectru psihotic 
2. Primul episod de psihoza 
3. Problematica continutului psihotic 
Clasificarea psihozelor functionale:
-  Schizofrenia
-  Tulburarea schizoafectiva
-  Tulburarea afectiva
-  Tulburarea deliranta persistenta
-  Tulburari psihotice acute.
1. PARTEA GENERALA
Capitolul I- Schizofrenia
1.1. Schizofrenia
Schizofrenia este un ansamblu de tulburari in care, domina discordanta, incoerenta ideoverbala, ambivalenta, autismul, ideile delirante, halucinatiile slab sistematizate, profunde, tulburari afective in sensul detasarii, instrainarii de sentimente, tulburari care tind a evolua spre deficit si disociatie a personalitatii.
1.1.1. Istoricul conceptului de schizofrenie
Cunoastem din antichitate, ca unele psihoze se vindeca iar altele se cronicizeaza. De atunci a fost sesizata disociatia functiilor psihice, chiar daca denumirea de schizofrenie a aparut mult mai tarziu. Confuzia cu dementa era explicabila. Ca urmare, a fost sesizata aceasta discrepanta dintre functiile psihice denumita mult mai tarziu schizofrenie.
Emil Kraepelin (1855 -  1926), a fost un titan al psihiatriei. Observatiile sale clinice, au fost indelungate. Ipoteza existentei psihozei unice a fost inlocuita de Emil Kraepelin, a separat ca entitate clinica, dementa precoce de psihoza maniaco depresiva si a conturat doua subclase ale dementei precoce: hebefrenia si catatonia. 
Emil Kraepelin a publicat mai multe editii ale unui vast tratat de psihiatrie, a descris clinic boala si a precizat ca ea apare pe fondul unei constiinte clare si se caracterizeaza prin afectarea (distrugerea) unitatii personalitatii.
Emil Kraepelin a descris magistral cele 4 forme de schizofrenie. Initial 3 forme, paranoida, catatonica, hebefrenica, apoi si pe cea simpla.
Psihiatru german Emil Kraepelin este adevaratul fondator al nosografiei psihiatrice moderne, care sta la baza manualului D.S.M. III R si C.I.M. -  10.
Emil Kraepelin a descris in 1899, cateva cazuri incluse in entitatea "dementa precoce", cazurile prezentand tulburari de judecata, activitate si emotivitate.
Eugen Bleuler (1857 -  1939), profesor de psihiatrie la Zurich, a revolutionat conceptul de dementa precoce a lui Emil Kraepelin. 
Eugen Bleuler provine dintr-o familie de tarani. S-a nascut si a crescut la Zollikon, un mic orasel de langa Zurich. Ii revine meritul de a fi introdus conceptul de schizofrenie. Notiunea de schizofrenie a aparut pentru prima oara in 1908.
Se poate rezuma pozitia lui Eugen Bleuler schematic, prin urmatoarele: dementa precoce nu este intodeauna dementa, nici precoce; prognosticul general al subgrupelor bolii nu corespund intotdeauna realitatii clinice; e necesara stabilirea unui prognostic la fiecare bolnav; nu exista schizofrenie vindecata; exista o stagnare in evolutia schizofreniei, care nu trebuie confundata cu insanatosirea; degenerescenta lui Magnan si tulburarile paranoide sunt cazuri de schizofrenie gresit diagnosticate. Schizofrenul sufera de dementa doar in anumite sfere, dar dementa este greu de evaluat; un proces patologic care nu distruge decat putine elemente cerebrale, produce simtome primare, mediul si interferentele psihologice, produc simptome secundare (de exemplu aplatizarea afectului, catatonia, mutismul, negativismul); problema psihologica ce-a mai importanta este modificarea asociatiilor care isi pierd caracterul logic, majoritatea bolnavilor nu sufera de dementa severa; menopauza este o perioada de vulnerabilitate pentru producerea schizofreniei.
Prin termenul de dementa precoce, sau schizofrenie, Eugen Bleuler numeste un grup de psihoze cronice sau intermitente, ce pot stagna sau se pot ameliora, dar care nu ajung la o rezolutie completa. La fiecare caz este o sciziune a functiilor psihice, iar personalitatea isi pierde unitatea.
Adesea, fragmentele ideative nu sunt corelate logic, rezultand uneori idei noi; conexiunile ideative au drept rezultat idei care par bizare, incoerente, imprevizibile. Gandirea se opreste uneori in mijlocul unei idei, sau se trece de la o idee la alta, fara nici o corelatie logica intre ele. In tabloul clinic apar halucinatii, delir, confuzie, stupoare, catatonie, simptome maniacale, sau melancolice. Multe dintre simptomele amintite, sunt specific "schizofrene". Dupa Bleuler, simptomele primare ale schizofreniei, sunt expresia directa a tulburarilor organice iar simptomele secundare sunt rezultatul confruntarii cu factorii externi. El considera vorbirea alaturi si starile crepusculare, printre simptomele primare de boala.

Fisiere în arhivă (1):

 Compararea delirului in schizofrenie si tulburarea schizoafectiva.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Curs de psihiatrie generala- Ana-Cristina Bredicean, Liana Dehelean Virgil-Radu, Enatescu Catalina Giurgi-Oncu Monica, Ienciu Ion, Papava Felicia, Romosan Radu 
2. A lford B.A., Gerrity D.I - Journal Clin.Psychol 1995 Mar, 15:2.
3. Amador X.F., Malaspina D - Neuropsychiatry Clin. Neurosci, .1997 Spring 7:2.
4. Angheluta V., Nica Udagiu Stefan,Udagiu L - Psihiatrie epidemiologica, Editura Medicala, Bucuresti 1993
5. Berhard P., Trouve S - Semiologie psychiatrique, Editura Masson, Paris 1977
6. Blackword D.H., Sharp C.W - Br.J.Psychiatry, Suppl. 1996 Jun, 30.
7. Branzei P., Chirita V.,Boisteanu E - Elemente de semiologie psihiatrica, U.M.F. Iasi 1992.
8. Braunchli P.,Zeiter H. - Psychoter Psychosom Med. Psychol, 1997 Ian, 47:1.
9. Cadoret R.J.,Winokurg -American J.Psychiatry,1996 Jul, 153:7.
10. Daniel J. Carlat, MD - The Psychiatric Interview, (Practical Guides in Psychiatry),Ed. Lippincott Williams Wilkins, 2005.
11. Dobrescu Iuliana - Psihiatria copilului si adolescentului, Ed.Medicala Bucuresti, 2005.
12. Doric C.,Buchan I.- BMJ 1995 Nov.11.
13. Duggan C.,Sham P&Co - J.Affect.Disord, 1995 Dec 13,35:3.
14. Ey H., Bernard P., Brisset Ch- Manuel de psychiatrie,Ed. Masson, Paris 1989.
15. Friedman R.A.,Markovvitz J.C. - J.Affect.Disor,1995 May 17, 34:2.
16. Gelder M., Gath D.,Mayou R - Oxford text book of Psychiatry, Oxford University Press 1994
17. Gorgos C.- Vademecum in psihiatrie, Ed.Medicala Bucuresti 1985
18. Jeican Rodica - Schizofrenia, Ed.Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca,1998.
19. Jerry M. Wiener, M.D., and Mina K. Dulcan, M.D
20. - Textbook of Child and Adolescent Psychiatry, Ed. American Psychiatric Publishing,2004.
21. Kaplan & Sadock - Manual de buzunar de psihiatrie clinica. Editia a III-a,Ed.Medicala, 2007
22. Kaplan A.H., Sadock B.J - Comprehensive text book of Psychiatry, Ed.Williams Bilkins Group,Baltimore 2005.
23. Leon Danaila, Mihai Golu - Tratat de neuropsihologie. Volumul II,Ed.Medicala Bucuresti, 2006. 
24. Lepore S.J.,Silver Rc&Co,. - J Pers. Soc. Psychol, 1996 Feb,70:2. 
25. Loo Henri , Pierre Loo - Depresia,Ed.Corint 2005
26. Marchesi C.,Silvestrini C. - Biol.Psychiatry,1996 Oct 1,40:7.
27. Pirozynski T., Chirita V., Boisteanu P - Psihiatrie Clinica, U.M.F. Iasi 1993
28. Pirozynski T., Chirita V.Boisteanu P - Manual de Psihiatrie, U.M.F. Iasi 1992
29. Predescu V. -Psihiatrie, Vol.I, Ed. Medicala Bucuresti,1989.
30. Roger N. Rosenberg, MD, Abe (Brunky), Morris and William Zale - The Molecular and Genetic Basis of Neurologic and Psychiatric Disease, Ed. Butterworth Heinemann, 2003.
31. Rusu V. -Dictionar Medical Ed. Medicala Bucuresti, 2001
32. Sheperd M .-Handbook of Psychiatry, Ed. Cambridge University Press 1985.
33. Shiloh R., D. Nutt, A Weizman - Essentials in Clinical Psychiatric Pharmacotherapy, Editura Martin Dunitz, 2001.
34. Stuart C. Yudofsky, R.E. Hales - Essentials of Clinical Psychiatry, Ed. American Psychiatric Publishing,2004.
35. Talbert J.A.,Hales N.E 
36. Textbook of Psychiatry, American Psychiatric Press, Washington 1989.
37. Taylor David, Carol Paton, Robert Kewin - Ghid de terapeutica psihiatrica,Ed. Medicala Bucuresti, 2007.
38. American Psychiatric Association - Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition, Text Revision (DSM-IV-TR), American Psychiatric PUBLISHING,2000.