Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca

Cuprins licență

CAPITOLUL I 5
SITUATIA CULTURII PRUNULUI IN ROMANIA SI PE PLAN MONDIAL 5
ISTORICUL CULTURII PRUNULUI 5
PARTICULARITATI GENETICE SI BIOLOGICE 7
IMPORTANTA CULTURII PRUNULUI 8
SITUATIA CULTURII PRUNULUI PE PLAN MONDIAL 10
SITUATIA CULTURII PRUNULUI IN ROMANIA 14
CAPITOLUL II 18
STUDIUL CLIMATIC 18
Temperatuta aerului 18
2.1.3 Durata de stralucire a soarelui 22
Nebulozitatea 23
Regimul eolian 25
2.1.6 Calamitati naturale 27
CAPITOLUL III 31
MATERIALUL SI METODA DE CERCETARE 31
Descrierea materialului biologic 31
Tuleu timpuriu. 32
Soiul Stanley 32
Soiul Gras Ameliorat. 33
CAPITOLUL IV 35
4. REZULTATE SI DISCUTII 35
CAPITOLUL V. 40
CONCLUZII. 40
BIBLIOGRAFIE 41

Extras din licență

CAPITOLUL I
SITUATIA CULTURII PRUNULUI IN ROMANIA SI PE PLAN MONDIAL
ISTORICUL CULTURII PRUNULUI
Speciile de prun au originea in zona temperata a emisferei nordice. Primele date despre speciile de prun dateaza de 2000-4000 de ani.
Pentru romani, prunul reprezinta specia pomicola cu rezonante stravechi, fiind caracterizat ca pomul vietii sau al sperantei, fiind raspandit de la campie pana in zona dealurilor subcarpatice si uneori chiar pana la poalele muntilor (MIHUT, 2004).
Prunul si produsele sale, de-a lungul anilor au constituit mijloace de existenta ale taranilor, contribuind in acelasi timp la faima tarii (DRAGANESCU si colab., 2005).
Adaptabilitatea mare a speciei la diferite conditii de clima si sol, a facut ca prunul sa creasca si sa produca spontan, sau cultivat, aria de raspandire si varietatea soiurilor fiind practic fara limite.
Datorita acestor avantaje si in acest context, Romania a devenit tara cu cea mai mare productie de fructe din Balcani si Europa, fiind totodata si un mare exportator de fructe (HOZA, 2004).
Numarul mare de soiuri de prun, care la inceputul acestui secol depasea cifra de 2000, este rezultatul unei culturi stravechi, ale carui inceputuri se pierd in antichitate (MIHUT, 2001).
In peninsula Balcanica corcodusul creste in stare salbatica, iar in tara noastra creste salbatic porumbarul si semicultivat goldanul si corcodusul, sunt dovezi ca aceste culturi dateaza si la noi inca din vechi timpuri.
Inca de la Plinius (sec. I i.e.n.) a ramas cunoscuta expresia "ingeus turba prunorum" care dovedeste ca sortimentul de prun era deja foarte bogat pe vremea romanilor. Se presupune ca prunul a fost adus din Caucaz in sudul si vestul Europei, unde ar fi avut loc formarea lui, prin incrucisarea naturala a porumbarului si corcodusului (TANASESCU, 2005).
Romanii au extins arealul de cultura al soiurilor de pomi in prima jumatate a secolului I, in Galia, Belgia, Anglia, si in Germania pana in valea Rinului.
Pe timpul imparatilor romani Probus (Roma, 276-282) si Diocletian (Bizant, 274-
305) au luat fiinta intinse plantatii de prun pe malurile raurilor Drava si Sava din Bosnia, care de atunci a ramas centrul cel mai insemnat de cultura a prunului comun. Tot de atunci, prunul a patruns si pe teritoriul tarii noastre, venind de la Roma sau Grecia (CORNEANU, 2003). Intensificarea culturii prunului in Europa a avut loc abia in secolul al XVII-lea incat este de presupus, ca in aceleasi conditii ea s-a dezvoltat mai mult in tarile romanesti (CORNEANU, 2003).
In Moldova, poporul a pastrat si azi cuvantul "perje" pentru fructele prunului comun, reprezentate de prunul Vanat sau Brumariu, spre deosebire de "prune", utilizat pentru fructele de goldan. Acest aspect, dar si faptul ca in limba germana exista tot doua cuvinte: Pflaumen (prune) si Zwetschen (perje) demonstreaza ca prunul comun a fost
introdus in cultura, atat in tara noastra, cat si in restul Europei mult mai tarziu (BAZGAN si colab., 2005; CHIRA si colab., 2010).

Fisiere în arhivă (1):

 Comportarea unor soiuri de prun in sistem superintensiv de cultura, in conditiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca.docx

Imagini din acest licență

Bibliografie

1) ***Anuarul Statistic al Romaniei
2) ***FAO Statistic Division
3) ANCU, I., 2005, Evaluarea fondului de germoplasma la unele soiuri autohtone de prun in scopul folosirii lor eficiente in procesul de ameliorare, Teza de doctorat, USAMV Bucuresti, 32.
4) BAZGAN, C-TIN. and BAZGAN OLIMPIA, 2005, Pomicultura si cresterea animalelor, Ed. Terra Nostra, Iasi.
5) BERAR, V., BALA MARIA, E. DRAGANESCU, M. GOIAN, A. MOISUC, G. NEDELEA, I.P. OTIMAN, I. PALAGESIU, F. SALA and N. SANEA, 2002, Horticultura, Editura de Vest, Timisoara.
6) BRANISTE, N., 2000, Ghid pentru pomicultori, Ed. Ceres, Bucuresti.
7) BRANISTE, N., S. BUDAN, BUTAC MADALINA and MADALINA MILITARU, 2007, Soiuri de pomi, arbusti fructiferi si capsuni create in Romania, Ed. Paralela 45, Pitesti.
8) BRUCE, L.T., M.R. DOUGAL, M. NEUMULLER, M.A. DALBO and L.
WEISHENG, 2012, Plum, published in Fruit breeding, 571.
9) BUJOREANU, N., 2010, Formarea directionata a fructelor pentru pastrare indelungata, Ed. Magna-Princeps, Chisinau.
10) BURGOS, L., C. PETRI and M.L. BADENES, 2007, Prunus spp., published in Biotechnology in Agriculture and Forestry, 283.
11) BUTAC MADALINA, 2003, Biologia infloritului si fructificarii soiurilor de prun din sortimentul national in scopul stabilirii celor mai buni polenizatori, Teza de doctorat, USAMV Bucuresti, 23.
12) BUTAC MADALINA, 2010, Ameliorarea prunului, Ed. Universitatii, Pitesti. 13)CEPOIU, N., C-TIN PAUN and V. SPITA, 2008, Pomicultura practica, Ed. Ceres,
Bucuresti.
14) CEPOIU, N., C-TIN. PAUN and V. SPITA, 2005, Pomicultura practica, Ed. Ceres, Bucuresti.
15) CHIRA LENUTA and D. HOZA, 2010, Cultura prunului, Ed. M.A.S.T., Bucuresti. 16)CICHI, M., 2008, Prunul (biologie, fiziologie, tehnologie), Ed. Arves, Craiova.
17)CICHI, M., 2008, Prunul (biologie, fiziologie, tehnologie), Ed. Arves, Craiova. 18)CIMPOIES, GH., 2002, Pomicultura speciala, Ed. Colograf - Com, Chisinau. 19)CIOBANU, A., 2010, Indrumator pentru lucrari practice de pomicultura, Ed.
Universitaria, Craiova.
20) CLAVERIE, M., N. BOSSELUT, A.C. LECOULS, R. VOISIN, B. LAFARGUE,
C. POIZAT, M. KLEINHENTZ, F. LAIGRET, E. DIRLEWANGER and D. ESMENJAUD, 2004, Location of independent root-knot nematode resistance genes in plum and peach, Theor. Appl. Genet., 108, 765- 773.
21) COCIU, V., I. BOTU and L. SERBOIU, 1999, Progrese in ameliorarea plantelor horticole din Romania, Ed. Ceres, Bucuresti.
22) COCIU, V., I. BOTU, N. MINOIU, I. PASC and I. MODORAN, 1997, Prunul, Ed.
Conphys, Bucuresti.
23) CONSTANTINESCU LAURA, 2010, Agricultura si Horticultura, Ed. Politehnica, Timisoara.
24) CORNEANU, G. and MARGARETA CORNEANU, 2003, Sfaturi pomicole, Ed.
Pim, Iasi.
...