Compusi Organici Volatili Activi

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere pag. 3
Capitolul 1 Strategii si prevederi legislative europene si nationale privind poluarea atmosferica pag. 8
1.1. Prevederi legislative privind controlul integrat al prevenirii poluarii pag. 9
1.2. Cadrul legislativ european si national privind emisiile COV pag.14
Capitolul 2 Analiza surselor de poluare pe fluxul tehnologic general al unui santier naval pag.26
2.1. Fazele fluxului tehnologic direct (continuu) si principalele sectoare de activitate pag.26
2.1.1. Depozite de materiale pag.26 
2.1.1.1. Depozite de table, tubulatura si profile: posibile surse de poluare pag.27
2.1.1.2. Depozite de carburanti: posibile surse de poluare. pag.27
2.1.1.3. Depozite de uleiuri: posibile surse de poluare pag.28
2.1.1.4. Depozite de vopsele si diluant: posibile surse de poluare pag.30
2.1.1.5. Depozite de echipamente, componente si materiale de uz general: posibile surse de poluare pag.31
2.1.2. Sectia mecanica: posibile surse de poluare pag.32
2.1.3. Atelier sablare-pasivare: posibile surse de poluare pag.33
2.1.4. Atelier trasare-debitare: posibile surse de poluare pag.34
2.1.5. Atelier confectii metalice: posibile surse de poluare pag.36
2.1.6. Atelier zincare termica: posibile surse de poluare pag.37
2.1.7. Activitatea de sablare si grunduire blocsectii: posibile surse de poluare pag.39
2.1.8. Atelier asamblare: posibile surse de poluare pag.41
2.1.9.Activitatea de vopsire: posibile surse de poluare pag.42
2.1.10. Lansarea navelor: posibile surse de poluare pag.42
2.1.11. Armarea si finisarea: posibile surse de poluare pag.42
Capitolul 3 Studiu privind reducerea emisiilor poluante (COV-uri) in sectia sablare-pasivare prin utilizarea sistemului format dintr-un ciclon si o cabina cu filtre cu carbon activ pag.45
ANEXE pag.78
Bibliografie pag.107


Extras din licenta Cum descarc?

Introducere
Perspectivele de viitor pe plan mondial in constructiile navale sunt legate de posibilitatea inlocuirii motoarelor diesel prin turbine cu gaze si de utilizare a reactoarelor nucleare pentru propulsia navelor, spargatorul de gheata sovietic Lenin, fiind prima nava cu propulsie nucleara.
Dezvoltarea rapida a tehnicii din ultima parte a secolului al XIX-lea a determinat schimbari substantiale in industrie in general, aceste progrese influentand si industria navala. Aparitia motorului cu ardere interna si apoi a turbinei cu gaze a retinut atentia constructorilor navali, care le vor utiliza din ce in ce mai frecvent, spatiul mult redus ocupat de combustibilul lichid avantajand considerabil cresterea capacitatii de transport. 
In aceasta etapa intervine o specializare mai accentuata a navelor, o diferentiere vizibila intre navele destinate navigatiei maritime si a celei pe apele interioare.
Navele pentru transportul de marfuri cunosc in prezent o specializare accentuata care le conditioneaza dimensiunile principale, dotarile cu instalatii si mecanisme, amenajarile, etc. Ele alcatuiesc majoritatea navelor care naviga pe apele globului pamantesc.
Ca tendinte principale in constructia navelor de pasageri se remarca cresterea deplasamentului; pentru pescuit se realizeaza nave specializate de diverse tipuri si marimi, dintre care se mentioneaza traulerele si navele de baza care asigura o valorificare importanta a resurselor marilor si oceanelor, cuprinzand toate fazele, de la pescuit pana la prelucrarea finala 
De asemenea pentru cercetare - dezvoltare sunt realizate diverse tipuri de nave foarte complexe din punct de vedere al echipamentului si al dotarilor, nave utilizate pentru cele mai diverse cercetari ce vizeaza atat cercetarea schimbarilor climatice cat si a florei si faunei acvatice.
Navele petrolier (tancuri petrolier) sunt construite si amenajate pentru a putea transporta produse petroliere direct in magaziile navei, magazii care poarta denumirea de tancuri (cisterne). De regula, navele petrolier transporta benzina, titei, petrol, motorina, uleiuri grele. Cresterea rapida a consumului de combustibili lichizi la nivel mondial si distantele mari dintre zonele de extractie, prelucrare a titeiului si zonele de consum au determinat o dezvoltare considerabila a acestui tip de nava, tendinta fiind spre gigantism (supertancuri), ajungandu-se la capacitati de incarcare de pana la 4000000 tdw. Dificultatile de acces, insa, in porturile deservite, corelate cu accidentele navale soldate cu poluarea masiva a mediului marin au limitat ascendentul capacitatii de incarcare, in prezent petrolierele limitandu-se la o capacitate deadweight de maxim 150000 tdw. Produsele petroliere transportate emana vapori care se pot aprinde si provoca explozii si incendii. Din acest motiv, zona libera de deasupra marfii din tancuri, este umpluta cu gaze inerte sau alte substante care nu intretin arderea. 
Actuala criza economica mondiala va determina mutatii calitative care vor conduce la continua dezvoltare si perfectionare a constructiilor navale, datorita faptului ca navele constituie mijlocul de baza de transport cel mai economic pentru comertul international.
CAPITOLUL I
STRATEGII SI PREVEDERI LEGISLATIVE EUROPENE SI NATIONALE PRIVIND POLUAREA ATMOSFERICA
Strategia tematica a Uniunii Europene privind poluarea atmosferica stabileste obiective pentru sanatate, mediu si tinte pentru reducerea emisiilor principalilor poluanti. Aceste obiective vor fi atinse in diferite etape sivor face tot posibilul pentru a proteja cetatenii europeni de expunerea la particule si ozon in aer si sa protejeze mult mai activ ecosistemele Europei de ploi acide, excesul de azot in nutrienti si ozon.
Comparativ cu situathia din 2000, Strategia tematica a Uniunii Europene privind poluarea atmosferica stabileste obiective specifice pe termen lung pentru 2020.Pentru a fi atinse aceste obiective, emisiile de SO2 vor trebui sa scada cu 82%, emisiile de NOx cu 60%, compusii organici volatili (COV) cu 51%, amoniacul cu 27% si particulele primare PM 2.5 (particule emise direct in aer) cu 59% comparativ cu anul 2000.
Strategia tematica a Uniunii Europene privind poluarea atmosferica
reducerea cu 47% a deprecierii sperantei de viatha ca rezultat al expunerii la particule; reducerea cu 10% a bolilor acute datorate expunerii la
ozon; reducerea excesului depunerilor acide cu 75% in regiunile
impadurite si respectiv 39% la suprafata apelor; reducerea cu 43% a ariilor sau ecosistemelor expuse la eutrofizare.
In Romania, Planul National pentru Protectia Atmosferei (PNAPA) a
fost elaborat ca parte a Strategiei Nationale pentru Protectia Atmosferei.
Planul de Actiune cuprinde metodele prin care se vor indeplini obiectivele propuse in Strategia Nationala pentru anii 2004, 2005 si 2006, si ia in considerare actiunile viitoare din programul sectorial cuprins in Programul multianual. Obiectivul Planului de Actiune prevede ca si actiune reducerea emisiilor in aer de: dioxid de sulf, dioxid de azot, particule in suspensie (PM10), plumb, monoxid de carbon, benzen si COV din aer, emise de instalatiile care intra sub regimul IPPC, incluzand instalatiile mari de ardere si alte surse importante de poluare cu COV precum si implementarea actiunilor specifice, stabilite prin Planul National de Actiune pentru Mediu.
Alte acte normative din legislatia nationala privind mediul si protectia atmosferei Legea pentru aprobarea Ordonantei
de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului nr. 265/2006 (M. Of. nr. 586 din 6 iulie 2006), Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 243/28.11.2000 privind protectia atmosferei (M. Of. nr. 633 din 6 decembrie 2000) modificata si aprobata prin Legea nr. 655/2001 (M. Of. nr.773 din 4 decembrie 2001), Hotararea de Guvern nr. 731/2004 (M.Of. nr. 496 din 2 iunie 2004) pentru adoptarea Strategiei Nationale privind Protectia Atmosferei.
Hotararea de Guvern nr. 738/2004 (M.Of. nr. 476 din 27 mai 2004)
pentru adoptarea Planului National de Actiune pentru Protectia Atmosferei.


Fisiere in arhiva (1):

  • Compusi Organici Volatili Activi.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. US Environmental Protection Agency - An Introduction to Indoor Air Quality, http://www.epa.gov;
2. International Programme on Chemical Safety INCHEM - Environmental Health - Criteria Monographs (EHCs), http://www.inchem.org;
3. Portal de legislatie al Uniunii Europene - www. Europa.eu.int/eur-lex/en.html;
4. Legislatie si monitorizare de mediu , Zenovia Moldovan, Editura Universitatii din Bucuresti 2007;
5. Elemente de ingineria si protectia mediului, Alexandra Banu si Octavian Radovici , Editura Tehnica , Bucuresti , 2008;
6. www.straaltechniek.com;
7. www.international-marine.com;
8. www.akzonobel.com/international;
9. ORDONANTA DE URGENTA Nr. 152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii ;
10. Hotararea de Guvern 699 / 2002.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!