Comunicare Publica

Cuprins licenta Cum descarc?

CUPRINS 2
CAPITOLUL 1. Comunicarea publica 3
1.1. Comunicarea si domeniul public 3
1.1.1. Notiuni introductive 3
1.1.2. Adoptarea programului e-guvernare 7
1.2. Evolutia comunicarii publice in Romania 12
1.3. Costuri, beneficii si riscurile adoptarii serviciilor de e-guvernare 16
CAPITOLUL 2. Administratia publica 21
2.1. Caracteristici generale 21
2.2. Autonomia locala si integrarea europeana 29
2.3. Descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice 38
CAPITOLUL 3. E-Guvernare 46
3.1. Notiuni introductive 46
3.2. Infrastructura e-guvernare 47
3.3. Serviciile oferite de e-guvernare 58
3.4. Strategia e-guvernare 60
3.5. Fundalul juridic al e-guvernare 63
CAPITOLUL 4. Studiu de caz. E-licitatie.ro 68
ANEXA 82
BIBLIOGRAFIE 83


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL 1. COMUNICAREA PUBLICA
1.1. Comunicarea si domeniul public
1.1.1. Notiuni introductive
Comunicarea joaca un rol crucial in situatii de criza. Atunci este solicitata in scopuri cognitive si afective pentru a se putea pastra imaginea institutiilor - distorsionata de criza - uzand de autenticitate si de capitalul de simpatie constituit anterior. 
Comunicarea implica schimbarea, ea putand deopotriva sa fie cauza sau efectul schimbarilor din structura sociala. S-a acordat multa atentie identificarii etapelor generale ale schimbarii in evolutia formelor sociale fundamentale. Este vorba de procese colective de lunga durata. 
Procesele de comunicare pot fi considerate cauze sau conditii necesare ale schimbarii, in special cand aceasta este gandita in termenii inventiilor tehnologice sau socio-culturale. De-asemenea exista o scoala de gandire care atribuie dezvoltarile cheie din evolutia istorica nu substantei mesajelor transmise prin canalele, retelele si procesele de comunicare, ci chiar tehnologiei de comunicare, asadar mijloacelor nu mesajului. Exista doua principii organizatoare de baza. In primul rand, comunicarea duce cu timpul la monopolizarea mijloacelor de producere a comunicarii si cunoasterii de catre un grup sau o clasa, asa cum se intampla si in domeniul economic. Acest fapt produce un dezechilibru, care fie impiedica schimbarea si dezvoltarea, fie duce la aparitia unor forme competitive de comunicare, ce tind sa corecteze dezechilibrul. In al doilea rand, dimensiunile cele mai importante sunt spatiul si timp si o serie de mijloace de comunicare mai potrivite unuia sau altuia. 
Structurile si relatiile de comunicare sunt strans legate de anumite tipare fundamentale ale schimbarii, pe care sociologii si istoricii le-au prezentat si discutat. Conform multor teorii sociale, o treapta initiala arhetipala a societatii umane, cand membrii unor grupuri sociale mai mult sau mai putin inchise impartaseau aceleasi sentimente si credinte, duceau o viata auto-suficienta si se angajau impreuna intr-un numar limitat de activitati de baza, a cedat locul unei societati complexe de mari proportii, ai carei membrii se diferentiaza in multe feluri, desi raman interdependenti in noi moduri datorita diviziunii muncii. Mai mare libertate si individualitate a societatii moderne este sustinuta de un sistem de comunicare complex, care ofera un mecanism de integrare functionala intr-o societate extinsa, ce depaseste integrarea normativa a formelor sociale comunitare anterioare. Dupa cum remarca Durkheim: "in societatile moderne, indivizii sunt legati mai mult de diferentele decat de asemanarile dintre ei pentru ca acestea impun complementaritatea si interdependenta" Nevoia de a colabora, de a interactiona si structurile inventate pentru a organiza noi tipuri de interactiune stau la baza solidaritatii sociale. Cresterea gradului de individualizare poate fi privita nu ca o mare libertate ci ca o sporita fragmentare sociala, ce duce la izolare la nivel individual si o mai facila manipulare exercitata de grupuri organizate la nivel colectiv. In acest sens, mass media este adesea considerata fie mijlocul de a mentine sentimentul identitatii nationale si culturale si perspectiva intregului, fie cauza disolutiei sau slabirii legaturilor sociale. 
Actele si procesele sociale de comunicare in ansamblul lor pot avea loc prin aplicarea unor tehnici si tehnologii variind de la cele mai simple la unele foarte complexe. Comunicarea necesita manipularea constienta a fortelor fizice si obiectelor in conformitate cu reguli si conventii acceptate. Mijloacele de comunicare existente sunt variate: ele difera in functie de gradul de dezvoltare a societatii, iar utilizarea lor este supusa reglementarilor sociale si culturale. Cand spunem "mijloace de comunicare" intelegem lucruri foarte diferite. In prima faza ne gandim la sisteme lingvistice si coduri: sistemul format de semne si reguli de utilizare a acestora, care constituie continutul fizic al mesajelor. In a doua faza este vorba de activitati, tehnici si procedee de codificare a mesajelor: formarea sunetelor, reprezentarea vizuala a imaginilor si semnelor. In ultima faza ne gandim la tehnicile si activitatile legate de transmiterea mesajelor. Aici se incadreaza tehnologii ca telegrafia sau tiparirea, ca si inventiile sociale de distribuire a unor copii multiple ale mesajelor prin intermediul presei, cinematografului, televiziunii, discursuri. 
Ca mijloc de comunicare se poate spune despre presa moderna ca este orientata mai mult catre receptare decat catre comunicare, pentru majoritatea cititorilor: cu cat este mai larga scara ei de distribuire, cu atat ea este mai putin accesibila ca tribuna pentru ideile indivizilor. Presa de masa obisnuieste publicul sa primeasca numai ce i se comunica, sa fie un auditoriu de spectatori. Trebuie mentionat ca nu doar presa de masa determina aceste tendinte. Institutiile educatiei de masa si-au orientat asteptarile intr-un mod consonant, obisnuind si educand publicul sa fie numai receptor nu si generator sau in cel mai bun caz critic al celor primite. Cu toate acestea tehnologia a facilitat si comunicarea interpersonala cu caracter privat datorita sistemului postal, telefonului, faxului, calculatorului. Acestea fac posibile intercomunicarea si autoexprimarea. Ele obliga utilizatorii sa ia initiativa nu numai sa recepteze. Intercomunicarea prin intermediul postei depinde de un nivel al competentei privind citirea si scrierea, care nu este aceasi pentru toti. Intercomunicarea prin celelalte mijloace depinde de dezvoltarea economica a intregii societati dar si de nivelul venitului individual. Serviciile postale si telefonice faciliteaza nu numai comunicarea interpersonala cat si accesul organizatiilor la indivizii particulari. 
Comunicarea in viata sociala are loc ca urmare a anumitor nevoi si imprejurari si intre niste limite anume. Putem aborda problema structurii comunicationale fie in termenii cauzelor, fie in cei ai dimensiunii si localizarii variabile. S-ar crea mai putina confuzie daca materialul ar fi organizat conform celui de-al doile criteriu. In acest caz comunicarea ia o forma caracteristic diferita in contextul grupului primar, al organizatiei formale de munca, al asociatiei bazate pe clasa, interese, politica sau religie. In general se implica o ordine ascendenta a scarii si dispersiei. Ele difera si din punct de vedere al gradului de formalitate in definirea rolurilor, alocarea insemnelor de apartenenta la un grup si localizarea granitelor din jurul participantilor.
Printre factorii care faciliteaza sau genereaza comunicarea se includ: apropierea spatiala, apropierea sociala, asocierea, cooperarea si colaborarea, conflictul - in sensul ca relatiile dintre partile aflate in conflict fac necesara o forma de comunicare.
Procesul de comunicare este legat in primul rand de doua aspecte esentiale caracteristice grupurilor mici: solidaritatea (caracter coeziv) si diferentierile interne. Comunicarea sprijina coeziunea in mai multe moduri. Unul dintre acestea este furnizarea unor insemne de apartenenta sub forma unui limbaj comun sau unor conventii de adresare verbale sau nonverbale. Coeziunea de un grupa depinde de comunicare si datorita "dependentei reciproce a interactiunii si sentimentului" Analiza sa asupra datelor privind comportamentul de grup l-a condus la formularea ipotezei conform careia "daca frecventa interactiunilor dintre doua sau mai multe persoane creste, creste si gradul de simpatie reciproca dintre acestea si invers". Ideea prezentata este ca disensiunea si conflictul din cadrul grupurilor sunt reflectate si de structura fluxului comunicational.


Fisiere in arhiva (1):

  • Comunicare Publica.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!