Comunicarea Managerială în Conflictul Organizațional

INTRODUCERE

“Aproape fiecare problemă, fiecare conflict, fiecare greşeală sau neînţelegere

are la nivelul cel mai de jos o problemă de comunicare.”

Tony Alessandra & Phil Hunsaker

Importanța și actualitatea temei cercetate: În lucrarea de faţă a fost abordată ca şi tematică intervenţia comunicării pe timpul gestionării situaţiilor de conflict. Gestionarea conflictelor nu se reduce la folosirea unor strategii de comunicare, dar managementul eficient al acesteia include, ca o componentă esenţială, comunicarea în conflict.

Au fost abordate două domenii vaste, cel al comunicării şi cel al gestionării conflictelor, într-un demers convergent, încercând să se ofere o imagine cât mai concretă asupra acestor probleme de actualitate. Lucrarea pleacă de la premisa potrivit căreia sferele celor două domenii s-au lărgit, fiind într-o continuă redefinire, fapt ce trebuie conştientizat.

Conflictul a existat și va exista întotdeauna între oameni, fie separat , fie în grupuri de un fel sau altul. Oriunde sunt oameni, există idei, valori, conjuncturi, stiluri și standarte care pot intra în conflict, ceea ce înseamnă că orice poate fi cauza unui conflict: obiective, scopuri, aspirații, așteptări neconfirmate, obiceiuri, prejudecăți, competiția, sensibilitatea și mai ales agresivitatea cea mai importantă dintre prezumțiile conflictualiste. Conflictul este o parte importantă a vieții organizaționale iar motivațiile pentru care resursele umane intră în conflict sunt infinite.

Practica organizaţională arată că situaţiile conflictuale sunt utilizate ca strategii importante de obţinere a unui rezultat cât mai bun în detrimentul progresului celorlalţi. În consecinţă, conflictul trebuie privit ca un element al vieţii organizaţionale, tocmai datorită divergenţelor existente între atitudini, scopuri, modalităţi de acţiune sau faţă de o situaţie din procesul de conducere. Practicarea managementului de succes impune de la bun început identificarea surselor conflictuale precum şi factorii care favorizează orientarea acestora în sensul diminuării performanţelor manageriale.

Apariţia conflictului nu este cauzată de mediul organizaţional, ci de interese, scopuri şi obiective personale diferite. Acceptarea conflictului atunci când se urmăreşte realizarea propriilor interese în scopuri neproductive nu este benefică. Lipsa conflictelor însă, poate cauza apatia, imobilismul şi inadaptarea organizaţiei la provocările schimbării.

Lipsa comunicării este deseori o sursă de conflict. În astfel de situaţii, singura cale de soluţionare a conflictului o reprezintă folosirea diferitor metode, care permite fiecărei părţi să afle poziţia şi argumentele celeilalte părţi dacă cei antrenaţi în conflict doresc să coopereze în scopul găsirii celei mai acceptabile soluţii. Schimbul de informaţii permite fiecărei părţi să aibă acces la raţionamentele şi cunoştinţele celeilalte, neîncrederea, confuzia şi neînţelegerea putând fi astfel diminuate în mod sensibil.

Pornind de la caracteristici imperioase: transparenţă şi securitate în comunicare, voi surprinde aspecte ale informării şi influienţării populaţiei, mediatizării realităţii, evidenţiind puterea persuasivă a comunicării, dar şi constrângerile şi perversiunile spre care poate aluneca acest fenomen.

Domeniile vaste spre care m-am îndreptat au făcut posibilă doar o analiză de ansamblu, necesitînd incursiuni amănunţite spre cunoaştere şi aprofundare.

Gradul de studiere a acesteia în literatura de specialitate: Dacă e să facem o privire de ansamblu asupra problemei abordate şi a amploarei cu care ea este studiată, se conturează tendinţa de modificare permanentă a atitudinii şi plasării de noi accente pe comunicarea managerială din cadrul organizațiilor. În lucrările de specialitate ale autorilor din Republica Moldova se evidenţiază o cercetare teoretică a conceptelor de comunicare, a stilurilor de comunicare, a metodelor de negociere, a clasificării şi tipologiei comunicării, a conceptelor de negociere, comunicare interpersonală, comunicare persuasivă etc., care au tangenţe cu managementul conflictelor. Menţionăm că problematica comunicarii manageriale a fost studiată şi analizată în lucrările unor savanţi din Republica Moldova. Aspecte teoretice generale ale comunicării şi negocierii sunt studiate de savanţii: Cojocaru V., Nicolaescu M., Burlacu N., Sârbu I., Graur E., anumite aspecte fiind descrise în capitolul I al prezentei lucrări. Un alt autor, Bârcă A., a efectuat o analiză ce ţine de principalele elemente ale negocierii cu personalul. În contextul temei prezentate, unele concepte ce ţin de negocieri le întâlnim:

- în lucrarea autorului Pantea O., „Contractul normativ ca izvor de drept” (teză de doctor în

drept, Chişinău, 2009) în care abordează „negocierea colectivă şi consecinţele ei normale, încheierea contractului colectiv de muncă” prin prisma aspectelor legale.

- în lucrarea autorului Guţă (Morong) A., „Perfecţionarea procesului de comunicare managerială

prin modificarea sistemului informaţional ” (teza de doctor, Chişinău – 2006) în care se studiază rolul activităţii de comunicare în ansamblul activităţilor desfăşurate în cadrul unei firme, activitatea de comunicare eficientă în îndeplinirea tuturor funcţiunilor manageriale (planificare, organizare, comandă, coordonare şi control), regulile de bază ce trebuie avute în vedere pentru existenţa unei bune comunicări în cadrul unei organizaţii, principalele aspecte ale comunicării ce trebuie avute în vedere pentru implementarea cu succes a schimbării de orice natură în cadrul unei organizaţii – CNH Petroşani. Unii din cei mai de vaza savanţi care consideram necesar a fi menţionaţi în mod deosebit sunt: Unii din cei mai de vaza savanţi care consideram necesar a fi menţionaţi în mod deosebit sunt: Herb Cohen, Orice se poate negocia, Editura COLOSSEUM, 1995, Bucureşti; Roy J. Lewicki cu publicatiile: Negotiation (Irwin/McGraw-Hill, 1999); Negotiation: Readings, Exercises and Cases (Richard D. Irwin, 1985, 1998);

Essentials of Negotiation (Richard D. Irwin, 2000), The Fast Forward MBA în Negotiation and Dealmaking (John Wiley, 1999) , Think Before You Speak: A Complete Guide to Strategic Negotiation (John Wiley, 1996) ; Research on Negotiation în Organizations (JAI, 1999); Organizational Justice (Free Press, 1992); Negotiation în Organizations (Sage Publications, 1983), Roger Fisher, William Ury, Bruce Patton „Negocieri prin metoda Harvard” 2005; Patrick Audebert-Lasrochas, La Negociation, (Editions d’Organisation, 1999).

Aşadar, companiile din Republica Moldova vor fi impuse să apeleze tot mai frecvent la metodele şi tacticile de comunicare, pentru dezvoltarea şi menţinerea integrității organizaționale, utilizând tehnologii şi metode avansate de management.

Scopul și obiectivele tezei: Scopul lucrării constă în dezvoltarea conceptelor teoretice, metodologice şi practice de comunicare şi organizare a unui proces de negociere în conflictele organizaționale, analiza conflicelor ca activitate integratoare a sistemului managerial şi înaintarea modalităţilor de strategii de comunicare în conflictele organizaţionale pentru companiile din Republica Moldova.

Realizarea scopului prestabilit a determinat formularea următoarelor obiective:

- conturarea şi aprofundarea noţiunilor ştiinţifice de comunicare managerială, conflict organizațional, metode de negociere și mediere;

- cercetarea factorilor-cheie conjuncturali generatori de conflict;

- abordarea managementului negocierilor în conflicte ca subsistem al managementului organizaţiei.