Comunismul

Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
S-a scris mult despre comunism, abordandu-se un aspect sau altul, dar eforturile de a-1 intelege au fost uneori impiedicate de natura extrem de politizata a scrierilor si de numarul mare de interpretari contradictorii pe care acesta le-a generat. Totusi, diferitele abordari pot fi reduse la trei tipuri de expuneri, puter!nic concurente.
Prima abordare - derivata din scrierile lui Marx - a devenit crezul oficial al tuturor regimurilor comuniste: intr-o tara dupa alta, spune povestea, muncitorii eroici si taranii, condusi de ganditori marxisti vizionari, au doborat burghezia rea si exploa!tatoare, angajandu-se pe calea spre ,,comunism''. Comunismul insusi era un paradis terestru in care omenirea nu numai ca se rasfata in belsug material, ci si traia in cea mai perfecta demo!cratie, armonioasa, autoreglanta si in care nici un individ nu era supus altuia. Era, de asemenea, un sistem rational, care aparuse ca un rezultat al legilor dezvoltarii istorice. Aceasta abordare, piesa centrala a ideologiei marxist-leniniste, a ramas inscrisa in dogma tuturor statelor comuniste, pana la disparitia lor brus!ca. Nu mai departe de 1961, liderul sovietic Nikita Hrusciov prezicea ca Uniunea Sovietica avea sa ajunga pe taramul fagaduit al ,,comunismului'' pana in 1980.1
Dupa inceputul Razboiului Rece, putini oameni din afara blocului comunist sau a partidelor comuniste au putut fi convinsi de acest scenariu, iar comentatorii occidentali au preferat in locul lui una dintre celelalte doua abordari. Prima, cea mai ras!pandita printre cei de centru-stanga, ar putea fi supranumita povestea ,,modernizarii'', in care comunistii nu au fost atat eroi eliberatori, cat modernizatori rationali, cu conceptii tehnice, actionand pentru dezvoltarea tarilor lor sarace si inapoiate. Desi fara indoiala si regretabil violenti in perioadele de inceput (fapt inevitabil, data fiind rezistenta cu care s-au confruntat fata de enormele schimbari economice si sociale pe care si le propu!sesera), ei au renuntat 
1W. Taubmann, Khrushchev, The Man and His Era, Londra, 2002, p.511
rapid la represiunea extrema, intr-adevar, denuntarea terorii de catre Hrusciov dupa moartea lui Stalin a dovedit ca reforma comunismului este posibila. Iar in anii 1960 si 1970 unii vorbeau chiar despre ,,convergenta'' treptata dintre Estul comunist de-acum modernizat si Vestul social-democrat in jurul unui set comun de valori, bazat pe conceptul de stat al bunastarii si de piete care se autoregleaza.
Ultima abordare ar putea fi numita probabil cea a ,,represiunii'' si este foarte raspandita printre criticii inversunati ai comunismului. Pentru ei, comunismul a fost scenariul intu!necat al unei orori de o violenta extrema, urmata de o represiune continua a majoritatii ingenuncheate de catre o minoritate nereprezentativa, in adoptarea ideii de ,,represiune'' au existat unele disensiuni privind natura minoritatii comuniste. Pentru unii, aceasta era formata mai ales din conducatori politici nei!deologici, care incercau sa recreeze o versiune a birocratiilor conservatoare si a tiraniilor, sub deghizarea comunismului ,,mo!dern'', inlaturarea si uciderea de catre Stalin a adversarilor sai din partid este considerata, asadar, nu atat fapta unui ideolog marxist, cat a unui nou tar. O varianta a acestei abordari s-a raspandit mai ales in randurile stangii antistaliniste.
Ea a fost elaborata cel mai in detaliu de Trotki, in celebrul sau denunt al stalinismului, Revolutia tradata, si a fost popularizata cu cel mai mare succes in fabula lui Orwell, ,,Ferma animalelor''.2 Pentru altii mai ostili socialismului, insa, comunistii nu erau reeditari ale tiranilor puternici din trecut, ci erau cu adevarat manati de ideologia marxist-leninista. Ei impuneau popoarelor lor o ordi!ne nenaturala, cautand sa indoctrineze ,,oameni noi, socialisti'' si sa instaureze controlul totalitar. Rezultatul inevitabil al acestei utopii era reprimarea violenta a oricui refuza sa se supuna.
Versiunea modernizarii nu mai este, pe buna dreptate, la moda, iar azi multi subliniaza rolul ideologiei. Unele partide comuniste au incercat cu adevarat sa-si dezvolte tarile si, uneori, au capatat sprijin important. Dar putine au castigat majoritatea electorala si deseori regimurile comuniste doreau transformarea totala 
2 B.Knei-Paz, The Social and Political Througt of Leon Trotsky, Oxford, 1975, pp.380-410
si controlul societatilor lor; de asemenea, ele puteau recurge la violenta extrema pentru a-si atinge scopurile. Este clar ca multi comunisti nu erau tehnocratii cu
minte limpede din povestea modernizarii: arhivele arata ca unii traiau si respirau ideologia marxist-leninista, si multe dintre cele mai dezastruoase politici se bazau pe angajamentul ideologic, nu pe calcule pragmatice. Dar, asa cum vom vedea, ideile lui Marx pot fi folosite pentru a justifica un mare numar de programe divergente, iar comunistii au adaptat marxismul la conditiile specifice si la culturile propriilor societati. De asemenea, trebuie sa intelegem contextele specifice in care a aparut comunismul. Razboiul, competitia internationala acerba si aparitia statelor-natiune moderne au avut o importanta speciala. Avem nevoie, asadar, de o abordare care intelege atat puterea ideilor utopice, cat si lumea violenta si stratificata in care au trait comunistii.


Fisiere in arhiva (1):

  • Comunismul.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!