Conceptul de sine

Extras din licență Cum descarc?

PRIMUL CAPITOL
Conceptul de sine
In literatura romana de specialitate conceptul de sine sau eu (self-in limba engleza) s-a cristalizat ca reprezentand, in esenta, "colectia de crezuri despre noi insine" , altfel spus imaginea pe care fiecare o are despre propria persoana. In limba romana, ca si substantiv, termenul de sine a fost folosit mai degraba de filosofi, iar in psihologie a fost utilizat ca echivalent al Id-ului psihanalist care reprezinta o parte tare a personalitatii.
Definibil ca "...o colectie organizata de credinte si simtaminte despre noi insine" , conceptul de sine (self-concept) poate fi tratat ca schema mentala centrala a sinelui, esenta sau identitatea lui, el insemnand modul in care ne categorizam conduitele exterioare, dar si starile interne. Mai mult, conceptul de sine ca schema influenteaza profund procesarea, stocarea si utilizarea datelor informationale ce nu se refera nemijlocit la persoana noastra. Continutul specific a ceea ce stim si credem despre noi insine este diferit de la individ la individ, cercetarile indica insa ca structura de ansamblu a acestui continut este cvasicomuna la fiintele umane sau, cel putin, la cele care traiesc in acelasi areal cultural. De exemplu, in conceptia despre sine este cuprinsa la toata lumea dimensiunea statutului social, dar atributele ce-i dau continut pot fi diferite: student, casnica, functionar etc. Pe de alta parte, dincolo de structura respectiva, continutul conceptului de sine inglobeaza nu doar ceea ce suntem in prezent, ci si experientele trecute si, mai ales, in special pentru tineri si adulti, proiectele a ceea ce speram sa devenim in viitor.
Modul in care un individ se percepe pe el insusi este foarte important si influenteaza modul de gandire al acestuia, precum si modalitatea in care acesta poate reactiona la un anumit stimul din exterior. Din antichitate si pana in prezent au existat reflexii despre cum se vad oamenii pe ei insisi si ce imagine isi fac cei din exterior in legatura cu modul in care acestia ii percep, despre metamorfozele conceptiei de sine de-a lungul istoriei, despre identitate la nivel individual si social.Aceasta tema despre om si societate a fost preluata si dezvoltata de multi scriitori, eseisti si filosofi, insa, odata cu nasterea psihologiei sociale ea a fost abordata cu mijloace stiintifice si s-au elaborat diverse teorii bazate pe experimente, observatii si statistici.
Dupa anul 1920, in urma revizuirii unei conceptii anterioare a sa, Sigmund Freud considera ca sinele este unul dintre sistemele fundamentale pe baza caruia este construita organizarea personalitatii. Sinele (ego) este produsul evolutiei naturii biologice si partea cea mai primitiva a personalitatii individului. Sinele contine tot ceea ce este ereditar, iar Freud il defineste abia in 1958 ca fiind "parte profunda care guverneaza viata umana, sediul pulsiunilor innascute si a dorintelor refulate care se diferentiaza in contact cu sursele corporale ale trebuintelor si emotiilor". Sinele reprezinta aspectele inconstiente ale vietii psihice si este dominat de principiul placerii, adica de cerinta satisfacerii imediate si absolute a dorintelor, de cautare a placerii si evitare a durerii. El reprezinta impulsurile instinctuale: sexual, agresiv si cele legate de nevoile primare. Dorintele nesatisfacute creaza tensiune, iar eliberarea de sub aceasta tensiune e cautata fie prin solutii reale, fie prin fantezii.
Alti scriitori care au studiat principalele teorii si modele referitoare la sine sunt Greenwald si Pratkanis, in anul 1984, realizand o analiza in urma careia au concluzionat ca sinele este ,,o schema complexa, centrala, atitudinala, specifica persoanei". Ei au aratat ca sinele:
- in calitate de cunoscator este accesibil investigatiei psihologice;
- este o structura cognitiva centrala si un concept de sine al carui continut difera de la o persoana la alta;
- este un obiect atitudinal -  componenta afectiva a viziunii asupra propriului sine;
- este complex, fiind alcatuit din numeroase fatete (difuza, publica, privata, colectiva) care asigura fiecare o baza pentru auto-evaluare.
De asemenea, un alt analizator ce defineste Sinele este Al. I. Dumitru, ca fiind ,,un concept integrator care include atat o componenta psihologica, subiectiva (eul ca subiect) cat si o componenta sociala (Eul ca obiect perceput, simtit, cunoscut si evaluat de persoana insasi)... Conceptul de sine se refera la structurile identitare ale personalitatii, la ceea ce ne individualizeaza pe fiecare dintre noi si ne deosebeste (relativ) de altii".
W. James considera ca sinele omului obisnuit, sanatos din punct de vedere psihic, are doua fatete/aspecte: sinele empiric (the Empirical Self or Me) si Eul pur (The Pure Ego). Sinele empiric este obiect al perceptiei si cunoasterii si este, la randul sau, constituit din sinele material, sinele social si sinele spiritual. James sustine ca manifestam cate un sine social pentru fiecare grup semnificativ cu care interactionam. Sinele empiric genereaza atribute ca identitatea personala si unitatea fluxului gandirii.

Fisiere în arhivă (1):

 Conceptul de sine.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Andrei Cosmovici si Luminita Iacob, ,,Psihologie scolara", Ed. Polirom, Iasi,1999;
2. Bogatu N., "Implicatii psihosociale ale imaginii despre sine" in Revista de psihologie, nr. 4/1981;
3. Bogatu N., "Conduita de rol, sine si personalitate", Ed. Granada, Bucuresti, 2002;
4. Brandon N., "Cei sase stalpi ai respectului de sine", Ed. Colosseum, Bucuresti, 1996;
5. Piaget J., "Judecata morala la copil", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980;
6. Radu I., "Psihologie scolara", Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1974;
7. Radu I., "Psihologie sociala", Ed. EXE, Cluj-Napoca, 1974;
8. Ricks A.E., "Psihologia procesului educational", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978;
9. Rotariu T., Ilut P., "Ancheta sociologica si sondajul de opinie", Ed. Polirom, Iasi, 1997;
10. Snyder M., "Public appearance/private realities: The psychology of self-monitoring ", Freeman, New York, 1987;
11. Linton R., "Fundamentul cultural al personalitatii", Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1968;
12. Matei L., "Fenomenul atribuirii", Ed. EXE, Cluj-Napoca, 1994;
13. Mead G.H., "Mind, Self and Society ", University of Chicago Press, Chicago, 1934;
14. Alexandrescu I., "Personalitate si vocatie", Ed. Junimea, Iasi, 1981;
15. Allport G.W., "Structura si dinamica dezvoltarii personalitatii", E.D.P., Bucuresti, 1981;
16. Bogdan, Ana, Tucicov (coord.), "Dictionar de psihologie sociala", Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1980;
17. Boros Maximilian, "Nivelul de aspiratie al elevilori in raport cu prestatiile lor scolare", Teza de doctorat, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, 1973;
18. Mircea M., "Orizonturi fara limita ale invatarii", Ed. Politica, Bucuresti, 1981;
19. Bunescu A., "Psihologie (2), Cunoaste-te pe tine insuti", Ed. P.A.C.D., Bucuresti, 2000;
20. Cosmovici A., "Metode pentru cunoasterea personalitatii", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972;
21. Cretu T., "Reprezentarile -  rolul lor in invatarea scolara ", in Psihologia scolara, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 1982;
22. Davitz D.J., Ball S., ,,Psihologia procesului educational", Bucuresti, E.D.P., 1979;
23. Dicu A., Dimitriu E., "Probleme de psiho-sociologie a educatiei", Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1973;
24. Dragan I., "Interesul cognitiv si orientarea profesionala", E.D.P., Bucuresti, 1975;
25. Dumitru C., "Oboseala emotionala la scolar", in "Revista de pedagogie" nr.3/1970;
26. Filimon Turcu si Aurora, "Fundamente ale psihologiei scolare", Ed. ALL, Iasi, 1983;
27. Frainet C., "L'autoevalution des resultats", in "L'educateur", 1965;
28. Galperin P.I.,"Studii de psihologia invatarii", E.D.P., Bucuresti, 1975;
29. Gagne M. R., "Conditiile invatarii", E.D.P., Bucuresti, 1975;
30. Gilly M., "Elev bun, elev slab", E.D.P., Bucuresti, 1976;
31. Golu P., "Interactiunea factorilor afectivi si cognitivi in situatia de examen", in "Revista de Pedagogie". nr.1/1971;
32. Gonobolin N.F., "Cu privire la aptitudinile pedagogice ale profesorului", in "Probleme de psihologia personalitatii", E.D.P., Bucuresti, 1963;
33. Hilgard R., Ernest si Rower Gordon,"Teorii ale invatarii", E.D.P., Bucuresti, 1974;
34. Josef S.,"Psihologia tactului pedagogic al profesorului", E.D.P., Bucuresti, 1979;
35. Slavina S.,"Tratarea individuala a elevilor ramasi in urma la invatatura si nedisciplinati", E.D.P., Bucuresti, 1962;
36. Sorescu S., "O cercetare concreta a cauzelor nonscolare de ramanere in urma la invatatura", E.D.P., Bucuresti, 1978;
37. Tarcovnicu V., "Dezvoltarea capacitatii de apreciere si autoapreciere a elevilor", Ed. Politica, Cluj-Napoca, 1977;
38. Pavelcu V., "Invitatie la cunoasterea de sine", Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1970;
39. Ioan Radu, "Introducere in psihologia experimentala si statistica", Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1967;
40. Radu Ioan, "Psihologia scolara", Editura Stiintifica, Bucuresti, 2000;
41. Vrabie D. si Barna A.,"Autoeducatia si desavarsirea personalitatii studentului", in Revista Invatamantului Superior, nr.5, 1966;
42.W.Meyer-Eppler, "Problemes informationnels de la communication parlee", in Communications et Langages, Paris, 1963;
43. J. Leplat, "La formation par apprentissage", P.U.F., Paris, 1972;
44. Ceausu V.,"Autocunoastere si creatie", Ed. Militara, Bucuresti, 2004;
45. Zlate Mielu,"Eul si personalitatea", Ed. Trei, Bucuresti, 2004;
46. Harter S.,"Self and Identity Development", Ed.Elliot, Cambridge, Massachusets, 2004;
47. Higgins E.Moretti C.,"Self-concept discrepancy theory", Social Cognition, nr.3, 1985;
48.Petru Ilut,"Atitudinea fata de valori la preadolescenti si tineri", teza de doctorat, Universitatea "Babes-Bolyai",2003;
49. Gecas V.,"The Social Science Encyclopedia", Ed. J. Kuper, Routledge, Londra, 2003;
50. Ilut P.,"Iluzia localismului si localizarea iluziei", Ed. Polirom, Iasi, 2000;
51.Hixon J., Swan B.,"Self-reflection, self-insight and interpersonal choices", Journal of Personality and Social Psychology, nr.71, 2000;
52.Taylor S., Peplau, L.A.,"Social Psychology", Prentice Hall, Englewood Cliffs, 2001;
53.Baron R., Byrne D.,"Exploring Social Psychology", Allyn and Bacon, Boston, 2002;
Surse internet:
www. Psihologie.net
www. PsihollogieOnline.ro
www. Self-discovery.ro
www. Psychology.ro
www. Psihologie.esential.ro