Cuprins
- Introducere 4
- Cap. I Concurenţa 5
- 1.1. Definirea Concurenţei 5
- 1.2. Obiectivele concurenţei 5
- 1.3. Mecanismele concurenţei 6
- Cap. II Tipuri de concurenţă 8
- 2.1. Strategia pe tipuri ale concurenţei 8
- 2.2. Concurenţa perfectă 8
- 2.2.1. Premisele concurenţei perfecte 9
- 2.2.2. Concurenţa pură şi perfectă 10
- 2.3. Concurenţa imperfectă 10
- 2.3.1. Forme de manifestare a concurenţei imperfecte 10
- 2.4. Caracteristici ale concurenţei imperfecte 11
- Cap. III Practici anticoncurenţiale 12
- 3.1. Definirea practicilor anticoncurenţiale 12
- 3.2. Concurenţa loială şi practicile anticoncurenţiale interzise 12
- 3.3. Practici anticoncurenţiale interzise prin lege 13
- 3.4. Strategii anticoncurenţiale 13
- 3.5. Practici verticale anticoncurenţiale 14
- Cap. IV Poziţia dominantă 16
- 4.1. Definirea poziţiei dominante 16
- 4.1.1. Componente ca abuz de poziţie dominantă 17
- 4.1.2. Detectarea practicilor anticoncurenţiale 17
- 4.1.2.1. Mijloacele de detectare a practicilor anticoncurenţiale 17
- 4.2. Poziţia dominantă de monopol 18
- 4.2.1. Factorii care limitează monopolul absolut 18
- 4.2.2. Cazuri de pieţe monopol 18
- 4.3. Monopolul economic 20
- 4.3.1. Competiţia de monopol 22
- 4.3.2. Discriminarea monopolistă 22
- 4.3.3. Monopolul şi monopsonul 24
- 4.4. Practici monopoliste 25
- 4.4.1. Acorduri monopoliste interzise 25
- 4.4.2. Acorduri monopoliste permise 25
- 4.4.3. Interzicerea abuzului de poziţie dominantă 26
- 4.4.4. Interzicerea concentrării manifestate a puterii economice 26
- Cap. V Monopolul 27
- 5.1. Monopolul bilateral 27
- 5.2. Preţul în situaţia de monopol 29
- 5.3. Concurenţa monopolistică 31
- 5.4. Preţul de monopol 32
- 5.4.1. Preţul de monopol determinat pornind de la piaţă 32
- 5.4.2. Preţul de monopol determinat pornind de la firmă 33
- 5.4.2.1. Echilibrul monopolului pe termen scurt 34
- 5.4.2.2. Echilibrul monopolului pe termen lung 34
- 5.5. Înţelegeri între operatorii economici 35
- 5.5.1. Conceptul de cartel 35
- Cap. VI Reglementarea concurenţei 37
- 6.1. Legea Concurenţei. Obiective 37
- 6.2. Reglementarea protecţiei concurenţei în România 38
- 6.3. Practicile anticoncurenţiale sancţionate de Legea Concurenţei; înţelegeri şi abuz de poziţie dominantă 39
- 6.3.1. Înţelegerile între întreprinderi 39
- 6.3.2. Abuzul de poziţie dominantă 40
- 6.3.3. Fuzionările şi alte forme de “concentrări” între întreprinderi 41
- 6.4. Legea Concurenţei 41
- 6.5. Dreptul concurenţei comerciale 42
Extras din licență
INTRODUCERE
Viaţa economică contemporană este o lume a preţurilor. Fie că este cumpărător, fie că este vânzător, agentul economic trebuie să-ţi orienteze comportamentul pornind de la specificul procesului de formare a preţului.
O economie de piaţă este de neconceput fără concurenţă, care este o însuşire a economiei de piaţă, a pieţei în general, manifestându-se plenar în stadiul matur al capitalismului.
Concurenţa este considerată calea de satisfacere a intereselor tuturor participanţilor la viaţa economică, pentru că concurenţa este prezentată ca o confruntare deschisă, în care vânzătorii şi cumpărătorii urmăresc să-şi amelioreze piaţa.
Concurenţa este o competiţie, o întrecere (din limba franceză), o luptă între agenţii economici, din care ies învongători cei mai buni.
Procesul de tranziţie depinzând de concurenţă în termeni de produs – piaţă, rolul îi revine politicii concurenţei în economiile în tranziţie. Baza aplicării eficiente a unei legi privind concurenţa, parte esenţială a “constituţiei economice” a unei ţări o reprezintă delimitarea pieţelor relevante, a căror identitate echivalează cu identificarea produselor care se pot substitui unul altuia, deci care se concurează.
Politica concurenţială reprezintă o parte importantă din politica economică şi industrială şi devine din ce în ce mai proeminentă, pe măsură ce piaţa internă se completează.
Folosirea în mod abuziv a unei poziţii dominante constituie o formă de manifestare a practicilor anticoncurenţiale, alături de înţelegeri, decizii şi practici concertate.
Lucrarea de faţă are drept scop definirea concurenţei, practici anticoncurenţiale şi poziâia dominantă de monopol.
O întreprindere care deţine monopolul unui produs pe piaţă va avea un înalt grad de autonomie în privinţa preţurilor. Pe măsur ce numărul concurenţilor creşte, are loc o diminuare a acestei autonomii. Între cele două situaţii, respectiv cea de monopol şi cea a concurenţei pure, se poate întâlni situaţia de oligopol.
Concurenţa prin intermediul mecanismului deducerii descentralizată, dă posibilitatea agenţilor economici să-şi îmbunătăţească standardul de viaţă.
I CONCURENŢA
Concurenţa nu este altceva decât forma activă a liberei iniţiative.
Concurenţa este o manifestare a economiei de piaţă, în care existenţa unui singur producător, practic, devine irealizabilă. Se concretizează în comportamentul individualizat al agenţilor economici din aceeaşi ramură, sector sau domeniu de activitate, supus obiectivului molimizătii profitului.
1.1. Definirea concurenţei
Definind-o ca o confruntare specifică dintre agenţii economici vânzători, respectiv ofertanţi pentrua atrage de partea lor clientela, CONCURENŢA a cunoscut în ultimele decenii forme extrem de sofisticate.
Concurenţa exercită o presiune permanentă pentru scăderea preţului, restrîngerea costurilor de producţie şi comprimarea pieţei deoarece cantitatea cerută de consumator este cu atât mai mare cu cât preţul este mai mic.
Este frecvent întâlnită în economia de piaţă şi se desfăşoară într-un anumit mod când este vorba de piaţa monopolistă. Concurenţa în afara preţului se desfăşoară între agemţii economici ofertanţi, folosindu-se metode şi instrumente specifice: reclama, forma de prezentare a produsului etc. Concurenţa reprezintă confruntarea deschisă, rivalitatea dintre agenţii economici vânzători – ofertanţi, pentru a atrage de partea lor clientela. Exprimă comportamentul specific al tuturor subiecţilor de comportament, proprietate ce se realizează diferit în funcţie de cadrul concurenţial şi particularităţile diverselor pieţe.
Una dintre caracteristicile generale ale concurenţei este aceea când una sau mai multe persoane se străduiesc să realizeze un anumit obiectiv şi că realizarea acestui obiectiv de către una dintre persoane determină, dar nu o exclude din sfera de activitate.
Din punct de vedere economic, concurenţa este întotdeauna legată de tranzacţii de piaţă, de cerere şi de ofertă, de procesul schimbului. Se poate spune că există concurenţă economică, dacă concumatorul poate alege între mai multe alternative şi poate alege alternativa cea mai convenabilă. Concurenţa este strâns legată de libertatea de a alege.
Fiecare agent economic este preocupat pentru conducerea activităţii sale astfel încât firma lui să fie cea mai competitivă, iar câştigul net cel mai bun. Problema concurenţei reprezintă interes în primul rând pentru producători, dar ea se manifestă şi între consumatori.
1.2. Obiectivele concurenţei
Concurenţa desemnează o anumită situaţie a pieţei în raport de o serie de variabile şi anume: numărul şi talia vânzătorilor şi cumpărătorilor, gradul de diferenţiere a bunurilor care satisfac nevoile umane, gradul de transparenţă a pieţei, gradul de mobilitate al factorilor de producţie, facilităţi sau restricţii la intrarea în ramură, gradul de libertate a determinării preţurilor raportul cerere şi ofertă.
Concurenţa, forma activă a liberei iniţiative reprezintă confruntarea deschisă, rivalitatea dintre agenţii economici (vânzători – ofertanţi) pentru a atrage de partea lor clientela (cumpărători – solicitanţi), în scopul obţinerii de profituri maxime pentru primii şi satisfacerea nevoilor în cazul consumatorilor. Ea se desfăşoară prin intermediul unor instrumente ale luptei de concurenţă specifice, de natură economică şi extraeconomică.
Prin efectele pe care le declanşează, concurenţa se poate situa printre legile cele mai importante ale reglării vieţii economice, ale realizării progresului tehnico – economic al societăţii.
Concurenţa are loc atunci când există libertatea de a pătrunde pe o piaţă şi când, în acelaşi timp, pe acea piaţă există mai mulţi vânzători alternativi. Concurenţa poate avea loc între firme mari sau firme mici, firme rivale putând intra în competiţie pe pieţe locale, regionale, naţionale sau chiar pe pieţe mondiale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bibliografie.doc
- Concurenta - Practici Anticoncurentiale - Pozitia Dominanta de Monopol.doc
- Cuprins.doc