Conditia Juridica a Strainului

Cuprins licenta Cum descarc?

Scurt istoric privind conditia juridica a strainului 3
1. ASPECTE GENERALE PRIVIND CONDITIA JURIDICA A STRAINULUI 5
1.1.Notiunea de strain 5
1.2. Natura juridica 5
1.3. Conditia juridica a strainului si conflictele de legi 6
1.4. Conditia juridica a strainilor si relatiile economice internationale 7
2. FORMELE CONDITIEI JURIDICE A STRAINILOR 7
2.1. Regimul national 8
2.2. Regimul reciprocitatii 9
2.3. Regimul clauzei natiunii celei mai favorizate 9
2.4. Regimul special 10
2.5. Regimul mixt 10
3. REGIMUL JURIDIC AL STRAINILOR IN ROMANIA 10
3.1. Drepturile si obligatiile strainilor 10
4. INTRAREA, SEDEREA SI IESIREA STRAINILOR 13
4.1. Intrarea strainilor pe teritoriul Romaniei 13
4.1.1. Viza pentru intrarea pe teritoriul Romaniei 15
4.1.2. Anularea si revocarea vizei 17
4.2. Sederea strainilor in Romania 18
4.2.2. Dreptul la sedere pe termen lung 19
4.3. Iesirea strainilor de pe teritoriul Romaniei 21
5. REGIMUL INDEPARTARII STRAINILOR DIN ROMANIA 21
5.1. Returnarea strainilor 21
5.1.1.Strainii indezirabili 22
5.1.2. Indepartarea sub escorta a strainilor 23
5.1.3. Repatrierea voluntara umanitara asistata 24
5.2. Expulzarea strainilor 24
5.3. Interzicerea indepartarii din Romania 25
5.3.1. Luarea in custodie a strainilor 25
5.4. Tolerarea ramanerii in Romania 27
5.5. Interzicerea intrarii in Romania 28
5.5.1. Documentele de calatorie care se elibereaza strainilor 28
6. REGIMUL JURIDIC AL STRAINILOR IN ALTE STATE 33
6.1. Regimul juridic al strainilor in Belgia 33
6.2. Regimul juridic al strainilor in Elvetia 34
BIBLIOGRAFIE 35


Extras din licenta Cum descarc?

CONDITIA JURIDICA A STRAINULUI
Scurt istoric privind conditia juridica a strainului
In Antichitate, strainii erau socotiti ,,barbari", fiind destinati sclaviei. Astfel, in Roma Antica, in primele secole dupa aparitia statului cetate, strainii erau lipsiti de protectia juridica pe care legea romana o acorda cetatenilor. In conditiile economiei naturale de atunci si ale unui schimb de marfuri sporadic cu cetatile din jur, orice strain era privit ca dusman si putea fi transformat oricand in sclav. Cuvantul hostis desemna in acelasi timp pe strain si pe dusman. Mai tarziu, ca urmare a dezvoltarii unor relatii economice, s-a asigurat o anumita protectie juridica strainului. Conditia juridica a strainului nu era aceeasi pentru toti, ci exista, in aceasta privinta, o anumita gradatie care si-a pierdut insa insemnatatea in urma aparitiei edictului lui Caracalla (anu1 212 e.n.). Strainii cu care romanii nu intretineau legaturi economice (numiti barbari) nu se bucurau de protectia juridica. In statele grecesti antice, situatia strainului, de asemenea, nu era favorabila. Astfel, in Sparta, strainul nu se bucura de drepturi. In Atena, situatia acestuia era ceva mai buna.
In societatea feudala, situatia strainului s-a imbunatatit intr-o anumita masura, drepturile acestuia suferind totusi ingradiri insemnate. Astfel, de exemplu, in Franta, strainii care erau desemnati prin cuvantul aubain aveau la inceput conditia juridica a iobagilor, dar de la un anumit timp, ei puteau sa-si pastreze calitatea de oameni liberi. Ei aveau insa o capacitate de folosinta micsorata. Strainii erau supusi unor prestatii si loviti de unele incapacitati. Astfel: a) datorau capitatia (thevage) care constata starea lor de inferioritate; b) datorau o taxa (formariage) pentru casatoria cu o persoana din alta seniorie. O asemenea casatorie nu putea avea loc decat cu autorizatia seniorului respectiv. Aceasta incapacitate de a nu se putea casatori decat cu autorizatie se numea tot formariage; c) droit d?aubian craubain (dreptul de albigenat) potrivit caruia succesiunea ce se cuvenea unui strain se lua de senior, iar bunurile ce ramaneau la moartea unui strain reveneau seniorului acelui teritoriu. Prin urmare, strainii nu puteau nici sa primeasca, nici sa transmita bunuri pe cale de succesiune . 
In vechiul drept romanesc, se facea distinctie intre localnici si straini. La acordarea cetateniei, care intervenea dupa circumstante si necesitati de fapt, se facea o deosebire intre strainii crestini si cei necrestini, acestia din urma fiind turci, armeni si evrei. In conformitate cu conceptiie vremii, strainii necrestini nu puteau depune marturie, sa se casatoreasca cu crestinii, sa exercite unele meserii, sa dobandeasca imobile, sa exercite unele functii publice etc. Tratatele incheiate de domnitorii romani cu Turcia stabileau anumite restrictii fata de supusii turci. Si dupa aparitia pravilelor lui Vasile Lupu si Matei Basarab (1646 si 1652), precum si a codurilor lui Calimah si Caragea (1817 si 1818), regimul strainilor a continuat sa fie reglementat de dreptul cutumiar. Casatoriile si adoptiile erau oprite intre crestini si necrestini. Regulamentele organice cuprind prevederi privind regimul strainilor. In art. 11 al Codului din 1864 gasim o reglementare de principiu a strainilor, acestia avand aceleasi drepturi ca si cetatenii romani , daca legea nu dispunea altfel. Astfel se remarca faptul ca a incetat distinctia intre strainii crestini si cei necrestini. Potrivit Constitutiei de la 1866, numai strainii crestini puteau dobandi cetatenia romana prin impamantenire, aceasta dispozitie fiind abrogata prin Legea constitutionala din 13 octombrie 1879. Dintr-o inadvertenta, art. 11 al Codului civil din 1864 a fost abrogat prin art. 54 al Legii din 24 februarie din 1924 privind dobandirea nationalitatii romane. Pana la Legea nr. 25/ 1969, regimul strainilor din tara noastra a fost reglementat prin Decretul nr. 260 din 5 iunie 1957, cu modificarile ulterioare.
Situatia strainului s-a schimbat in perioada moderna. Intr-adevar, s-a proclamat egalitatea in drepturi a strainului cu cetateanul statului respectiv. In unele tari din Orient s-a creat strainului, prin sistemul capitulatiilor, un regim juridic mai bun decat al populatiei locale.
1. ASPECTE GENERALE PRIVIND CONDITIA JURIDICA A STRAINULUI
1.1. Notiunea de strain
Notiunea de strain, conform art. 2 din O.U.G nr. 194/ 2002 privind regimul strainilor in Romania, este definita ca fiind persoana care nu are cetatenie romana. Astfel, in conceptia legislatiei noastre, strainul este persoana care nu are cetatenia romana sau cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European ori cetatenia Confederatei Elvetiene. In sens larg , prin strain se intelege atat persoana fizica cat si juridica ce nu are cetatenia ori nationalitatea statului pe teritoriul caruia se gaseste. Notiunea de strain se raporteaza intotdeauna la un stat fata de care un resortisant solicita folosinta unui drept.
Prin conditia juridica a strainului se intelege totalitatea drepturilor pe care acesta le are intr-un anumit stat. In ansamblul lor, normele care determina conditia juridica a strainului apartin mai multor ramuri de drept. Ele nu se confunda cu normele privin drepturile si obligatiile acordate unei persoane de legea proprie.


Fisiere in arhiva (1):

  • Conditia Juridica a Strainului.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Antonescu, Madalina - Virginia, Regimul juridic al strainilor in Romania, Ed. All Beck, Bucuresti, 2001. 
2. Chelaru, Ioan, Gheorghiu, Gheorghe, Drept international privat, Curs universitar, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2009.
3. Coman, F., Clauza natiunii celei mai favorizate, Ed. Scorpio, Bucuresti, 1998. 
4. Diaconu Nicoleta, Drept international privat, ed. IV, Ed. Lumina Lex, Bucuresti,2009.
5. Filipescu, Ion, Filipescu, Andrei, Tratat de drept international privat, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2008. 
6. Fuerea, Augustin, Drept international privat, ed. a III-a revazuta si adaugita, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2008 .
7. Jakota, Mihail V., Drept international privat, Ed. Fundatiei Chemarea, Iasi, 1997 .
8. Lupascu, Dan, Drept international privat, ed. a II-a emedata si actualizata, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2010. 
9. Lupescu, Dan, Ungurean, Diana, Drept interna'ional privat, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012.
10. Macovei, Ioan, Drept international privat, Curs universitar, Ed. C.H. Beck. Bucuresti, 2011. 
11. Tatar, Adrian Constantin, Strainul rezident in Romania, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008. 
Legislatie
1. O.U.G. nr. 194/2002, republicata in M.Of. nr. 201/2004, ulterior modificata prin Lg. Nr 482/2004, O.U.G. 113/2005 Lg. Nr. 56/2007 si Lg.nr. 158/2013 pentru modificarea si completarea acesteia.
2. OUG nr.44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprindere individuale si intreprinderile familiale, publicata in M.Of. nr.328/25 aprilie 2008, cu modificarile ulterioare.
3. O.U.G nr. 56/ 2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei, publicata in M. Of. nr. 424 din 26 iunie 2007, aprobata, cu modificarile si completarile prin Legea nr. 134/2008.
4. O.U.G nr. 44/2004 privind integrarea sociala a strainilor care au dobandit o forma de protectie sau un drept de sedere in Romania.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!