Cuprins
- I. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CONTRACTUL DE DONAŢIE 3
- I.1. NOŢIUNE. CARACTERE JURIDICE. INTERPRETAREA ŞI DELIMITAREA CONTRACTULUI DE DONAŢIE DE ALTE OPERAŢIUNI JURIDICE 3
- I.1.1. Scurt istoric al contractului de donaţie 3
- I.1.2. Noţiune 5
- I.1.3. Caractere juridice 5
- I.1.4. Interpretarea şi delimitarea contractului de alte operaţiuni juridice 6
- II. CONDIŢII GENERALE ALE CONTRACTULUI DE DONAŢIE 8
- II.1. CONDIŢII DE FOND 8
- II.1.1. Consimţământul 8
- II.1.1.1. Condiţiile de valabilitate a consimţământului. 8
- II.1.1.1.1. Consimţământul trebuie să provină de la o persoană cu discernământ 8
- II.1.1.1.2. Consimţământul trebuie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice 9
- II.1.1.1.3. Consimţământul trebuie să fie exteriorizat 9
- II.1.1.1.4. Consimţământul trebuie să nu fie alterat printr-un viciu de consimţământ 10
- II.1.1.2. Vicii de consimţământ 10
- II.1.1.2.1. Eroarea 10
- II.1.1.2.2. Dolul sau viclenia 12
- II.1.1.2.3. Violenţa 13
- II.1.3. Obiectul actului juridic 13
- II.1.3.1. Condiţii generale 14
- II.1.3.2. Condiţiile speciale 15
- II.1.4. Cauza 15
- II.1.4.1. Elementele cauzei 15
- II.1.4.1.Condiţiile de valabilitate ale cauzei 16
- II.1.5. MODALITĂŢILE CONTRACTULUI DE DONAŢIE 17
- II.1.5.1. Termenul 17
- II.1.5.2. Condiţia 18
- II.1.5.3. Sarcina 19
- Sarcina constă într-o obligaţie de a da, de a face, de a nu face impusă de dispunător gratificatului. 19
- II.2. CONDIŢII GENERALE DE FORMĂ ALE CONTRACTULUI DE DONAŢIE 20
- II.2.1. Clasificarea condiţiilor de formă 21
- II.2.1.1. Forma cerută ad validitatem 21
- II.2.2.2. Forma cerută ad probationem 22
- II.2.2.3. Forma cerută pentru opozabilitate faţă de terţi 22
- III: CONDIŢIILE SPECIALE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE DONAŢIE 24
- III.1. CONDIŢII DE FOND 24
- III.1.1. Capacitatea juridică a părţilor 24
- III.1.1.1. Incapacitatea de a dispune 24
- III.1.1.2. Incapacitatea de a primi 25
- III.1.1.2.1. Incapacităţi absolute de a primi 26
- III.1.1.2.2. Incapacităţile relative de a primi 27
- III.1.1.2.3. Dispoziţiile universale făcute în favoarea unor rude determinate. 28
- III.1.1.2.4. Sancţiunea incapacităților speciale de a face şi de a primi donaţii. 29
- III.1.2. Obiectul contractului de donaţie 30
- III.1.3. Cauza contractului de donaţie 31
- III.2. Condiţii de formă a contractului de donaţie 32
- III.2.1. Statul estimativ 34
- IV. PRINCIPIUL IREVOCABILITĂŢII DONAŢIILOR 35
- IV.1. Clauze incompatibile cu principiul irevocabilităţii donaţiilor 35
- IV.2. Clauze admise în contractul de donaţie 36
- V. REVOCAREA DONAŢIILOR ÎNTRE SOŢI 38
- VI. TIPURILE DONAŢIILOR CE DERIVĂ DIN CONTRACTUL DE DONAŢIE 40
- VI.1. Donaţiile indirecte 40
- VI.1.2. Remiterea de datorie 40
- VI.1.2. Renunţarea la un drept 41
- VI.2. Donaţii deghizate 41
- VI.3. Darurile Manuale 42
- VI.4. Darurile de nuntă 43
- VI.5. Donaţia cu sarcini 44
- VII. EFECTELE DONAŢIILOR ÎNTRE PĂRŢI 47
- VII.1. Efectul translativ al contractului 47
- VII.2. Obligaţiile donatorului 48
- VII.2.1. Obligaţia de predare 48
- VII.2.1. Obligaţia de garanţie 50
- VII.2.2. Obligaţiile donatarului 52
- VII.3. Efectele donaţiei în ceea ce-i priveşte pe terţi 55
- VIII. SPEŢE 58
- IX. CONCLUZII 65
- X. BIBLIOGRAFIE: 68
Extras din licență
I. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CONTRACTUL DE DONAŢIE
I.1. NOŢIUNE. CARACTERE JURIDICE. INTERPRETAREA ŞI DELIMITAREA CONTRACTULUI DE DONAŢIE DE ALTE OPERAŢIUNI JURIDICE
I.1.1. Scurt istoric al contractului de donaţie
Potrivit concepţiei romane care a fost însuşită de legislaţiile de origine latină, contractul este prezentat ca unul din izvoarele obligaţiilor. La rândul lor, obligaţiile sunt definite ca simple raporturi juridice care iau naştere, între două sau mai multe persoane, prin acte sau fapte juridice.
Poziţia contractului în raport cu instituţia „obligaţiilor” îl prezintă ca fiind principalul izvor al obligaţiilor, fără a fi şi singurul. Alături de contract figurează ca izvor al obligaţiilor quasi contractul, delictul civil şi quasi delictul civil .
Materia contractelor speciale, ca parte integrantă a dreptului privat, a obligaţiilor civile şi comerciale are ca obiect de reglementare instrumentele juridice prin intermediul cărora se realizează, de regulă, circulaţia bunurilor (de exemplu, vânzarea - cumpărarea, donaţie, schimbul, împrumutarea), folosinţă şi conservarea lor (de exemplu, locaţiunea, depozitul) ori crearea de valori (de exemplu antrepriza) .
În dreptul roman contractul de donaţie (practum donatignis) era recunoscut ca o înţelegere neformală prin care o parte, donator, pune la dispoziţia unei alte părţi, donatar, valori din patrimoniului său, cu scopul măririi patrimoniului, celui din urmă (animus donandi).
Donaţia poate fi înfăptuită în diverse forme juridice: transmiterea nemijlocită a dreptului de proprietate asupra bunului, în particular, plata sumei de bani, în forma acordării dreptului de servitute etc.
Un caz aparte al donaţiei era promisiunea de a pune ceva la dispoziţie, de a săvârşi acţiuni determinate - promisiunea de donaţie.
Deci, încă legislaţia romană privea donaţia ca un act prin care o parte numită, donator, îşi micşorează patrimoniul în favoarea celeilalte părţi, numită donatar, cu scopul de a o îmbogăţi .
Contractul de donaţie nu era recunoscut de către clasicii jurişti romani ca un contract tipic (contractus), dar se atribuia la contracte, nefiind inclus nici într-o categorie dintre acestea.
În lumina legislaţiei civile române, în art. 801 Cod civil se prevede că „donaţia este un act de liberalitate prin care donatorul dă invocabil un lucru donatarului care-l primeşte”.
După cum rezultă din această definiţie, ceea ce caracterizează donaţia este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu în altul fără echivalent, cu intenţia de a face o donaţie (animus donandi). Este necesar, fireşte, ca mobilul, care a generat intenţia de a face liberalitate să nu fie contrar dispoziţiilor legale.
Astfel, donaţia este acel contract prin care o persoană numită donator, transferă în mod definitiv şi irevocabil un drept (real sau de creanţă) al său asupra unui sau mai multor bunuri determinate unei persoane, numită donatar care îl acceptă.
Ceea ce caracterizează donaţia este faptul că transmiterea dreptului asupra bunului donat se face de către donator cu intenţia de a-l gratifica pe donatar, deci fără a primi ceva în schimb.
Nu trebuie să se confunde donaţia cu mandatul gratuit, împrumutul fără dobândă cu depozitul gratuit etc., deoarece aceste din urmă contracte sunt doar acte dezinteresate, cărora nu li se aplică regulile de la donaţii .
I.1.2. Noţiune
Potrivit art. 801 Cod Civil, donaţia este un contract solemn prin care o parte, numită donator, cu intenţie liberală îşi micşorează irevocabil patrimoniul său în favoarea celeilalte părţi, numită donatar, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie.
Prin contractul de donaţie se realizează un transfer al unor drepturi, reale sau de creanţă, din patrimoniul donatorului, fără echivalent.
Se produce deci, o sărăcire a patrimoniului donatorului şi o îmbogăţire corespunzătoare a patrimoniului donatarului, dar, spre deosebire de îmbogăţirea fără just temei, în cazul donaţiei cauza o constituie voinţa liberă a donatorului exprimată în forma ceruta de lege (animus donandi) şi cu acceptarea donatorului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Conditii de Validitate ale Contractului de Donatie.doc
Alții au mai descărcat și
Conform prevederilor legale, orice persoană fizică poate dispune liber de bunurile care alcătuiesc patrimoniul său, astfel încât patrimoniul lăsat...
I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE Pentru încheierea valabilă a căsătoriei, potrivit legislației în vigoare, se impun respectarea următorelor condiții:...
Introducere. Noul Cod civil reprezintă o importantă garanţie pentru protecţia drepturilor şi intereselor funda-mentale ale persoanelor, precum şi...
Proprietatea este dreptul unei persoane de a folosi si a dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut, însa în limitele determinate de lege....
Dreptul – ca si statul, este o categorie istorica ce a aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii umane, si anume in oranduirea...
Vicii de consim: imprejurari care afecteaza catacterul constient si liber a vointei incorporate intr-un act juridic in asa mas incat constituie...
EFECTELE NULITATII Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii. Generic, efectul nulitatii consta în...
Te-ar putea interesa și
În art. 973 in Codul Civil este înscris un principiu important care guvernează puterea contractului faţă de persoanele care nu au calitatea de...
Introducere. Noul Cod civil reprezintă o importantă garanţie pentru protecţia drepturilor şi intereselor funda-mentale ale persoanelor, precum şi...
1. Notiunea contractului de donatie Potrivit articolului 801 din Codul civil, donatia este un contract solemn prin care o parte, numita donator,...
Introducere Noţiunea contractului de donaţie1 - Contractul reprezintă o instituţie juridică fundamentală a dreptului care a fost şi continuă să...
CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPARARE Sectiunea I Notiunea si caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumparare 1.Notiunea contractului de...
1.Consideratii introductive : Potrivit dispozitiilor art. 475 alin (1) C. Civil “oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui cu...
Def.vazarea cumpararea este un contract prin care una dintre parti vanzatorul stramuta proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti,...
Contractul de renta viagera. 1)Sediul materiei Contractul de renta viagera e regle mentat de Cciv în Cartea a III-a, în Cap.III, intitulat...