Conflictele colective de munca

Cuprins licență Cum descarc?

ABREVIERI 3
INTRODUCERE 4
CONFLICTELE DE MUNCA 6
Noţiunea şi clasificarea conflictelor de muncă 6
Trăsături caracteristice 8
CONFLICTELE INDIVIDUALE 11
Obiectul conflictelor individuale 11
Categorii de conflicte individuale 12
Părţile conflictelor individuale 18
Conflictele individuale şi litigiile de muncă 20
CONFLICTELE COLECTIVE 21
Obiectul conflictelor colective 21
Părţile conflictului colective 23
Patronatul (angajatorul) este reprezentat 24
Declanşarea conflictelor colective 25
Modalităţi de soluţionare a conflictelor colective 27
Concilierea conflictelor colective 27
Medierea conflictelor colective 31
Arbitrajul conflictelor colective 34
Greva 38
Definiţia şi trăsăturile caracterictice ale grevei 38
Dreptul la grevă 40
Clasificarea grevelor 43
Greva de avertisment 43
Greva de solidaritate 44
Greva politică 45
Declararea grevei 46
Declararea grevei 46
Hotărârea de declarare a grevei 47
Categorii de persoane care nu pot declara (sau participa la) grevă 48
Suspendarea începerii sau continuării grevei 50
Desfăşurarea grevei 51
Continuarea salariaţiilor care nu participă la grevă 51
Obligaţii ale organizatorilor grevei şi ale conducerii unităţii 52
Încetarea grevei 53
Încetarea grevei prin renunţare 54
Încetarea grevei prin acordul părţilor 54
Încetarea grevei prin hotărâre judecătorească 54
Răspunderea juridică pentru nerespectarea dispoziţiilor legale privind greva 55
Răspunderea penală 56
Răspunderea contravenţională 57
Răspunderea civilă 58
SPETE 60
CONCLUZII 89
BIBLIOGRAFIE: 91

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Motivul pentru care am ales această temă, intitulată: ,,Conflictele de muncă”, se datorează faptului că este o problemă foarte importantă cu care ne confruntăm pe parcursul vieţii noastre. Consider că este extrem de necesar ca aceste conflicte de muncă, intervenite între partenerii sociali sau între salariaţi şi angajatori în cadrul unui raport de muncă, necesită o atenţie cât mai mare asupra lor şi trebuiesc rezolvate cât mai repede.
De-a lungul existenţei umane, procesul muncii a fost şi este în permanenţă însoţit de conflictele apărute în legătură cu condiţiile în care munca este prestată. Potrivit Legii nr. 62/2011, prin art. 154 se precizează că “(1)Raporturile de muncă stabilite între angajatori şi angajaţii acestora se desfăşoară cu respectarea prevederilor legale, precum şi în condiţiile negociate prin contractele colective şi individuale de muncă.(2)Încălcarea cu vinovăţie de către una dintre părţi a obligaţiilor care îi revin potrivit alin. (1) atrage răspunderea acesteia.”
Aceste interese sunt consecinţa drepturilor fundamentale ala salariaţiilor şi anume: dreptul la muncă, dreptul la salariu, dreptul la odihnă, dreptul la asociere în sindicate, dreptul la condiţii de muncă corespunzătoare, dreptul la asigurări sociale sau securitate socială.
Lucrarea este structurata pe trei capitol.
In primul capitol al lucrarii am vorbit despre notiunea si clasificarea conflictelor de munca precum si despre trasaturile acestora.
Conflictele de munca se impart in doua categorii, si anume: conflicte individuale de munca si conflicte colective de munca.
In al doilea capitol am vorbit despre conflictele individuale de munca. Ele au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligaţii decurgând din legi sau alte izvoare ale dreptului muncii, precum şi din contractele colective sau individuale de muncă. Conflictele individuale de munca au loc intre salariatii si angajatori.
Al treilea capitol face referire la conflictele colective de munca.
Legiuitorul a definut conflictele colective de muncă ca fiind conflicte care au ca obiect stabilirea condiţiilor de muncă cu ocazia negocierii contractelor colective de muncă, conflicte referitoare la interesele cu caracter profesional, social sau economic ale salariaţilor, denumite în continuare conflicte de interese.
Conflictele colective pot fi determinate numai de neînţelegerile legate de negocierea colectivă, de încheierea contractului colectiv de muncă, în special în cazul în care angajatorul nu acceptă revendicările salariaţilor. 
De asemenea in capitolul al treilea am vorbit despre greva. Greva reprezinta modul legal prin care salariatii, in general reprezentati de sindicate, constrang angajatorul sa le modifice continutul contractelor de munca.
După părerea mea, buna desfăşurare a relaţiilor de muncă presupune în mod obligatoriu colaborarea angajatorilor cu salariaţii şi armonizarea intereselor acestora.
CONFLICTELE DE MUNCA
Noţiunea şi clasificarea conflictelor de muncă
Conflictele de muncă sunt definite atât de Codul muncii. Potrivit art. 248 alin. 1 din Codul muncii, un astfel de conflict „reprezintă orice dezacord intervenit între partenerii sociali, în raporturile de muncă” .
Conflictele de munca sunt acele conflicte dintre angajaţi şi angajatori privind interesele cu caracter economic, professional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă sau de serviciu. 
Esenţial este faptul că orice conflict de munca presupune existenţa unui raport juridic, întemeiat pe un contract individual sau colectiv de muncă, în legătură cu care se înregistrază, la un moment dat, un dezacord între salariat şi angajator ori între partenerii sociali. Este exclus însă ca dezacordul dintre salariat si angajator să aibă caracter politic. 
Prin noţiunea ,,conflicte de muncă” se sugerează sau nu renunţarea la termenul tradiţional ,,litigii de muncă.
În susţinerea acestei afirmaţii aducem urmatoarea analiză:
-între consecinţele juridice determinate de introducerea cererii de chemare în judecată reţinem: din momentul sesizării instanţei, dreptul ce se valorifică prin introducerea cererii de chemare în judecată, devine un drept litigios;
-atunci când conflictul de muncă n-a putut fi soluţionat prin buna înţelegere, acelaşi art. 3 oferă alternativa: se apelează la ,,procedurile stabilite de lege”;
-în cazul în care pentru soluţionarea conflictului de muncă se cere concursul unui organ de jurisdicţie a muncii, declanşând procedura stabilită prin lege, conflictul de muncă poate fi considerat litigiu de muncă.
Astfel, litigiul de muncă continuă să fie un conflict de muncă, dar un conflict intrat pe calea procedurală a soluţionării de către un organ de jurisdicţie a muncii.

Fisiere în arhivă (1):

 Conflictele colective de munca.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Cosmin Cernat, Dreptul muncii: curs universitar, Ediţia a IV-a, revazută şi adăugită, Editura Universul Juridic, Bucureşti,2012.
2. Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, Ediţia a IV-a, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2010.
3. Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, Ediţia a III-a, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2009.
4. Alexandru Ţiclea, Dreptul muncii, curs universitar, Ediţia a III-a, actualizată, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2009.
5. Alexandru Ţiclea, Dreptul muncii, curs universitar, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2007.
6. Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, Ediţia a II-a, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2007.
7. Alexandru Ţiclea, Codul Muncii, Vol. II (art. 171-297), comentat şi adnotat cu legislaţie; doctrină şi jurisprudenţă, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2008.
8. Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, Soluţionarea conflictelor de muncă, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000.
9. Aurelian Gabriel Uluitu, Greva, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2008.
10. Constantin Belu, Radomir Stoicovici, Nicolae Almăşan, Jurisdicţia muncii, Editura All Beck, Bucureşti, 2001.
11. Constantin Crişu, Codul Muncii, Legi speciale în domeniul raporturilor juridice de muncă, Modele de contracte, contestaţii şi acţiuni cu modificările până la 1 septembrie 2001, Editura Juris Argessis, Bucureşti, 2001.
12. Constantin Tufan, Viorel Florescu, Conflictul colectiv de muncă şi greva, Editura All Beck, Bucureşti, 1998.
13. Ion Traian Ştefănescu, Tratat teoretic şi practic de drept al muncii, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2010.
14. Ion Traian Ştefănescu, Tratat de dreptul muncii, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2007.
15. Ion Traian Ştefănescu, Tratat de dreptul muncii, Volumul II, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003.
16. Ion Traian Ştefănescu, Dreptul muncii, Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002.
17. Lidia Barac, Curtea de Apel Timişoara, Buletinul Jurisprudenţei, Culegere de practică judiciară pe anul 2009, Editura Universul Juridic, 2009.
18. Nicolae Voiculesc, Dreptul muncii, Reglementări interne şi comunitare, Ediţia a II-a, completată şi revizuită, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2007.
19. Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea, Dreptul muncii, Ediţia a III-a, Casa de editură şi presă ,,Şansa” – S.R.L., Bucureşti, 1997.
20. Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea, Dreptul muncii, Volumul II, Casa de editură şi presă ,,Şansa” – S.R.L., Bucureşti, 1994.
21. Şerban Beligrădeanu, Studii de drept român al muncii, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007.
22. Valer Dorneanu, Introducere în dreptul muncii, Dreptul colectiv al muncii, Editura fundaţiei ,,România de Mâine”, Bucureşti, 2000.
23. Valer Dorneanu, Gheorghe Bădică, Dreptul muncii, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002.
24. Vasile Val Popa, Dreptul muncii, Editura All Beck, Bucureşti, 2004.